3,302 matches
-
cu un impuls antropologic aparent inversat față de arhiconsacrata observare participativă. Surprinde specificul unui oraș care e pe cale să se piardă. Oare? Bucureștii ce se duc... Cu un gând pesimist, am putea constata în 2003 că ei s-au și dus. Mahalalele de odinioară, cu istoriile lor bine precizate în memoria colectivă, au fost înlocuite de ghetourile blocurilor, fără memorie, fără culoare și fără ieșire. În cartea lui Stahl încă mai există, anterior epocilor nivelării absolute, multe pante, „dând impresia munților acelor
LECTURI LA ZI by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Imaginative/13591_a_14916]
-
cele ce nu sunt precum că nu sunt”: Și dacă totuși te-aduce dracul cu barca-i blestemată, palmierul Talipot, Talipot se face mii de fărâme cu floare cu tot. În „Triplu poem pentru bătrânul porcar Garibaldi”, un locuitor din „mahalaua adâncă Țicău” („mahalaua celestă”, în altă parte; în „Poemul de purpură”, VII, e pomenit un zidar „care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău”, iar într-o piesă de pe la sfârșitul selecției de „Poezii” apărută la Editura Vitruviu, 1996: „ni
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
sunt precum că nu sunt”: Și dacă totuși te-aduce dracul cu barca-i blestemată, palmierul Talipot, Talipot se face mii de fărâme cu floare cu tot. În „Triplu poem pentru bătrânul porcar Garibaldi”, un locuitor din „mahalaua adâncă Țicău” („mahalaua celestă”, în altă parte; în „Poemul de purpură”, VII, e pomenit un zidar „care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău”, iar într-o piesă de pe la sfârșitul selecției de „Poezii” apărută la Editura Vitruviu, 1996: „ni se revelă, de sub
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
literaturii române, Țicău, devine (la pagina 63) spațiul unei alte situări monahal/ inițiatice; în nebănuitele sale adâncuri, aici s-a retras poetul și s-a închis într-un cerc magic: „m-am scufundat cu tărie pe trepte de piatră/ în mahalaua celestă, Țicău,/ cea mai afundă vâlcea de pe fundul oceanului,/ și am închis somnambulic, eu însumi,/ cercul prescris împrejuru-mi.” În adâncul tunetului, Mihai Ursachi detectează sâmburele însuși al Tăcerii, în sânul căreia se mai distinge un tropot asemănător cu cel al
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
mult sau mai puțin scandaloase, vin și trec. Ele satisfac, pe moment, curiozitatea de tip tabloid a cititorilor (mai ales pe aia a colegilor de breaslă), după care toată lumea le uită. Tot ce rămâne e doar un iz deprimant de mahala, care plutește deasupra breslei și nu dă semne că va dispărea prea curând. Mi-ar plăcea ca fiecare jurnalist sau redactor-șef sau... ce-o fi, care pleacă dintr-un trust, să se gândească de două ori înainte de a începe
Ce vă mai place să vă certaţi pe internet! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19403_a_20728]
-
sine tăcerea/ Treptat-treptat picioarele mele adulmecă/ o memorie apostolică a pașilor a urmelor/ sau doar se îndepărtează într-o utopie a lor/ într-o utopie a mea.. “. “Lumina înghețată a trecutului” pâlpâie pretutindeni: peste zidurile caselor năpădite de iederă, peste mahalalele mucegăite ori peste curțile de-abia ghicite în spatele porților grele, peste broderia clădirilor de altădată (“Pe ornamente sever-imperiale/ au adormit porumbeii orașului”). Memoria, asemenea unui ”crepuscul/ în care s-au petrificat personaje/ și întâmplări”, cumulează toate aceste semne, imprimând burgului
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
cele două războaie mondiale pentru facilitatea scriiturii, se istorisește despre „moartea” unui bogătaș care se „trezește” în cavoul familiei, descinde din criptă și se îndreaptă spre casă. Acolo, privind prin fereastră, își zărește tânăra soție în brațele unui fante de mahala. De aici, omul a luat drumul pribegiei, uitând de cele trecute... Se spune chiar că marele scriitor rus Nikolai Vasilievici Gogol ar fi fost găsit, după o exhumare, într-o nefirească poziție, deși lăsase cu limbă de moarte să fie
Agenda2005-20-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283698_a_285027]
-
-l pe Shakespeare» (1976), «Speranța nu moare în zori» (1976), « Peripețiile unui om de afaceri» sau «Sfântu’ Mitică Blajinu’». În 2005, pe când era director artistic la Național TV, Nae Cosmescu a scris un scenariu de serial, pornind de la ideea că mahalaua contemporană românească nu este departe de cea interbelică din «Gaițele». Serialul s-a numit «Cuscrele» și le-a avut în rolurile principale pe Draga Olteanu Matei și Tamara Buciuceanu Botez, pentru prima oară împreună într-o producție tv. Din 2012
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
și a regreta-o imediat, a doua zi. De altfel, publiciștii, cronicarii și literații, uitând de la ce porniseră cearta, în scurt timp au ignorat subiectul și au continuat păruiala doar așa pe teme intelectuale ca să nu se piardă spiritul de mahala atât drag lor. Deci, foarte trist, Vergică redeveni consumatorul banal huiduit acum de toți și alungat de Brabete când nu mai avea bani. Era și timpul deoarece se vehiculase chiar ideea că „marele rapsod al poporului” să fie introdus ca
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
erau sustrase controlului economiei de piață, și anume, religia, cultura, învățământul, relațiile de familie, sunt în prezent contaminate de consumism. Marile orașe, din cauza traficului, poluării și speculațiilor imobiliare, se transformă în metropole haotice, dominate de contraste: mizeria din cartierele de mahala stă alături de luxul ostentativ din zonele rezidențiale. Sărăcia românească de pe străzile lăturalnice coexistă cu mallurile și centrele financiare. Banul a devenit etalonul universal, criteriul de valoare suprem. Fiecare se raportează la cum și ce consumă. Dacă înainte se spunea: Spune
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
cultivat de cinematografie, ca parte a mass-media, este tema răzbunării, astfel încât indivizii din clasele sărace, în principal, schimbă rolul victimei cu cel al atacatorului, ceea ce face ca valorile și atitudinile subculturii violente să fie transmise din generație în generație. În mahalale și ”ghetouri” generații succesive se vor confrunta cu aceleași probleme tipice, similare în țări și regiuni diferite, datorită factorilor unificatori generați de sărăcie, incultură, violență familială și socială. Televiziunea, care de altfel este destinată în proporție de 70-80% filmelor de
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
în august 1932. Așadar, cu gândul la figura emblematică a omului de știință Constantin Kirițescu (3 septembrie 1876 - 12 august 1965), să ne apropiem de text, călătorind, imaginar, spre un timp de poveste: „Grădina copilăriei mele este un petic de mahala bucureșteană. Maidan cu bozii și cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
suflet, de unde n-au putut-o izgoni nici imaginile mai proaspăt întipărite ale grădinilor cu caturi de pe malurile lacurilor italienești, albastre ca cerul de pe cărțile poștale ilustrate, nici idilele rurale cântate de poeți romantici. Mi-e dragă amintirea ulițelor de mahala pe unde-am hoinărit, cu Azorache după mine. Mi-e drag maidanul pe care am înălțat zmeul. Mi-e dragă aducerea-aminte a tovarășilor cu care laolaltă am crescut și cu care de atâtea ori m-am bătut. Mahala bucureșteană, urgisită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
ulițelor de mahala pe unde-am hoinărit, cu Azorache după mine. Mi-e drag maidanul pe care am înălțat zmeul. Mi-e dragă aducerea-aminte a tovarășilor cu care laolaltă am crescut și cu care de atâtea ori m-am bătut. Mahala bucureșteană, urgisită și defăimată, țintă a batjocurilor, nu te vor înțelege și nu-ți vor prețui farmecul cei ce n-au trăit înlăuntrul tău anii copilăriei, cei care n-au făcut acolo ucenicia vieții! Pentru mine, ești crâmpei din existența
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
copilăriei, în Ploieștiul căruia bombardamentele anglo-americane îi pricinuiseră nu răni, ci cratere deschise, a rămas marcat de tot ce a fost mai tragic la mijlocul anilor ’40, anii copilăriei petrecute într-un cartier ce trebuia de mulți ocolit, după cum era cunoscută mahalaua Malu Roșu, din parohia Sfânta Treime. Poveștile copilăriei în vreme de război nu au fost cu Feți Frumoși și cu Ilene Cosânzene, ci cu morți din belșug pe câmpurile de luptă, dar și cu terciuți de bombele razante și incendiare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
unele care astăzi ar părea grotești, dar care, din nefericire, constituiau realitatea în timpul copilăriei și a primei tinereți a lui Mihai Vișoiu. Curgerea povestirii este firească, de parcă ne-ar fi descrisă de un puști oarecare, unul dintre cei mulți ai mahalalei, cocoțat pe gardul de lemn al bisericii Sfânta Treime, ronțăind un cotor uscat de măr în așteptarea pomenii. Cu siguranță că orice cititor cu înțelegere profundă vede că din imaginea simplă a unui copil răzbate lupta pentru viață, bine ascunsă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
Maria Tănase a fugit tocmai fiindcă i se părea penibilă și jenantă împănarea și superficialitatea artistică. Am căutat informații și m-a acaparat total această femeie urâțica, patetica, puternică, fantastic de talentata, cu aere de diva și cu public de mahala - un fenomen!” - Carmen Lidia Vidu, regizor Actrița Mirela Până este o vedetă a teatrului din Constantă, unde joacă de peste 15 ani, iar „Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase”reprezintă revenirea ei pe o scenă de teatru din București
Spectacol-tribut Maria Tănase la Godot [Corola-blog/BlogPost/92807_a_94099]
-
iar în 2012/2013 ele au rămas doar 70 la număr. Consiliile sătești în care româna a obținut statut de limbă regională le poți număra pe degete - cu excepția Ținutului Herța, care a adoptat hotărârea respectivă la sesiunea Consiliului Raional - Tărăsăuți, Mahala, Boian - raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Carapciu, Tereblecea - raionul Hliboca (Adâncata); Pătrăuții de Sus, Ciudei, Igești, Crasna, Ropcea - raionul Storojineț. Dar și primăriile, deputații cărora au votat hotărârea nu se grăbesc să întocmească documentația în limba română
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
geam pentru protecție și distanțiere între geam și lucrare). „Cobzarul”, acuarelă/hârtie/carton, 47×34,3 cm, semnat „Luchian” în partea dreapta jos în laviu brun, face parte din seria de portrete ale lui Moș Nicolae Cobzarul, un bătrân din Mahalaua Dracului unde Luchian a fost nevoit să locuiască și să trăiască în sărăcie în 1905. Spre deosebire de celelalte portrete ale bătrânului realizate fie în tehnica ulei, fie în acuarelă, „Cobzarul” din colecția Pinacotecii este un portret compozițional prin care personajul este
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
aplecate spre înțelegere și cunoaștere. La începutul anilor’40, săracii Bucureștiului numărau zeci de mii de suflete, cea mai mare parte a lor dispărând noaptea în spații care nu au fost cartografiate niciodată. O parte dintre ei trăiau la periferiile mahalalelor din ce dădea Dumnezeu. Marginalizați de semenii lor și forțați să trăiască într-o lume pe care și-o doreau schimbată, majoritatea acestor suferinzi sociali vor căuta răzbunare în timpul regimului puterii populare. Această sărăcime socială mai înseamnă pe lângă puținătate culturală
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
ȘI SĂ-I POMENIM Nu știu dacă există un alt loc în dulcea Bucovină a lui Eminescu, unde durerea e atât de strigătoare, iar lacrima trecutului picură încă cu sângele martirilor neamului, sacrificați pentru Credință și Libertate, pentru ȚARĂ. Satul Mahala din raionul Noua Suliță, rămâne un adevărat panteon al eroilor români, aici, prin osârdia conducerii primăriei, oamenilor de bună credință, fiind înălțate mai multe monumente comemorative în memoria celor masacrați în februarie 1941 la Lunca, celor deportați și exterminați în
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
în februarie 1941 la Lunca, celor deportați și exterminați în lagărele morții și în închisori - pe Aleea Eroilor din cimitirul localității, lângă biserica din centrul satului, la Buda-Mahala, monumentul Aniței Nandriș-Cudla, devenit simbol al tuturor martirilor represiunilor staliniste. Or, satul Mahala a avut o soartă tragică - e unica localitate din ținut, unde doar într-o singură noapte, cea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost de portate 602 de persoane, dintre care 26 de nou-născuți până la un anișor, 98 de
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
nevoie de iertare, căci demult sălășluiesc în Grădina Raiului. Eroii, prin sacrificiul adus la Altarul Neamului, și-au ispășit demult toate păcatele”. De iertare avem nevoie noi pentru uitare și indiferență. Lacrimile neuitării au picurat la Panteonul Eroilor din s. Mahala și prin cântările divine ale coriștilor, susținuți de preoteasa Livia și prin vocile îngerești ale tinerelor Elena Petriuc, Maria Hostiuc, Irina Ivaneț, și prin elogierile profesoarei de istorie Ana Hostiuc, care își instruiește elevii în spiritul patriotismului, iubirii de Neam
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
la Cernăuți, care e INIMA Patriei noastre istorice aici, în nordul Bucovinei, ce bate cu aceeași dragoste și afecțiune pentru toți românii înstrăinați din acest colț împătimit de Țară, am reușit și noi să ne deplasăm în acea dimineață la Mahala pentru a ne apleca sufletele în rugăciuni, alături de durerea conaționalilor noștri. „Cei care nu-și cunosc trecutul riscă să-l repete. Datoria noastră, și a tinerei generații, e să trăim și să-i pomenim, ca să nu dea Domnul să le
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
rugăciuni, alături de durerea conaționalilor noștri. „Cei care nu-și cunosc trecutul riscă să-l repete. Datoria noastră, și a tinerei generații, e să trăim și să-i pomenim, ca să nu dea Domnul să le repetăm soarta”, a conștientizat primarul satului Mahala, dna Elena Nandriș, cea care veghează cu sacralitate memoria consătenilor martirizați. Cu pioșenie a evocat gloria Eroilor, care au sfârșit viața în suferințe grele, pe crucea Golgotei Neamului Românesc, pe care ne-a fost sorocit, de un destin amar, s-
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]