833 matches
-
se sărută îndelung, iar ceilalți le respectă intimitatea - nu se așază alături, pe locurile libere. O lume încremenită în contemplație și sărut. E așa o liniște, că se aude apa havuzului din centrul pieței. Proiectoare puternice pun în valoare clădirea maiestuoasă a Palatului Regal (Palacio Real), care e pustiu la această oră. Parcă ești în Șheherezada... Deodată, cineva branșează un casetofon cu Enrique Iglesias... A doua: e aproape ora 23.00. Întreb un bărbat - obiceiul meu de a întreba în orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu voi reuși să văd prea mult și pe îndelete, mai ales că aici totul este la o dimensiune mai mare. Starea aceasta de liniște și de împăcare mă va face, probabil, să rezist mai mult timp oboselii. Scări enorme, maiestuoase, coloane uriașe din marmură albă, niveluri care coboară în subteran, etaje care urcă, escalatoare silențioase... Ajuns aici din înghesuiala apartamentului în care trăiește, omul se simte complexat, redus la condiția lui de ființă fragilă, insignifiantă. Impresia puternică, fascinația pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
revedea doar la cină, undeva în oraș. Până atunci, avem câteva ore pentru dezvoltarea facultăților cognitive. Toate drumurile nou-veniților în capitala Belgiei duc în Grand-Place - punctul nevralgic al vechiului centru. Grand-Place nu e „mare” în sensul propriu al cuvântului, ci maiestuoasă, cu adevărat excepțională ca realizare urbanistică. Un perimetru rectangular, 110 m x 68 m, înconjurat de o salbă de clădiri istorice, aparținând familiilor aristocrate - fațade lucrate, ai zice, de o mână de bijutier nebun, pasionat de arta detaliului, atâta suplețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dacă socotim și suburbiile, dar în al cărui consiliu municipal sunt șapte membri creștini față de cinci ai Hamas-ului (proporția decretată de Yasser Arafat), trec din când în când mercedesuri. Naosul bisericii Nașterii Domnului, cu colonadele sale sobre, și-a păstrat maiestuoasa-i nuditate și nu pare a fi avut de suferit de pe urma "teroriștilor" palestinieni care s-au baricadat înăuntrul ei timp de o lună întreagă în primăvara anului 2002. Pângărită, zic unii; iar alții, ocupată, în timpul "asediului Bisericii Nașterii Domului". Grota
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de ea. Strada nu duce perpendicular la piațetă, ci trece pe lângă ea. Absența de esplanadă, de perspectivă și de distanță privează buricul lumii occidentale de o expunere convenabilă, ba chiar și de minimul de aparență la care un obișnuit al maiestuoaselor deschideri din piața Sfântul Petru (unde, în treacăt fie spus, vicarul e infinit mai bine găzduit) ar fi îndreptățit să spere. Despre Templul lui Irod se spune că era nemăsurat de mare, chiar dacă Pompeius, pătrunzând în incinta sacră în care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
abia se zărește într-o criptă ascunsă. Stratul acoperitor mai mult aluat decât cremă a făcut ca umplutura să fie îngropată tot mai adânc, arhivele în care poți avea încredere au ajuns în catacombe, arheologul a devenit notar. În loc să atragă maiestuos înspre tării cupole, clopotnițe sau zigurate, Dumnezeul ceresc și-a ascuns, aici, chiliile, rezervele de apă, camerele mortuare. Iată pentru ce exegeții au renunțat la lornioane, și-au suflecat mânecile și au pus mâna pe târnăcop și pe lopată, încă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cârciumioara: să nu glumim indecent); mica vâlcea a lui Rimbaud, mustind de raze, dar fără adormitul cu două găuri "roșcate și hidoase"; malurile Marnei pe vremea Frontului Popular, picnicurile și undița de pescuit, dar într-o tonalitate mai gravă: un maiestuos cu tentă modestie. Pe scurt, tot ce poate aduce în imaginație mai revitalizant și mai regenerator ideea botezului fără baptisteriu, în aer liber, cât mai aproape de izvorul vieții (și încă ce viață, cea veșnică!), toate acestea stăruie sub pleoape. Ajungem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
East susține că Iordanul și-a pierdut 97% din volumul originar de apă: irigarea nordului Israelului și pomparea din lacul Tiberiada ar explica situația. Punctul final al excursiei noastre era un canal poluat de câțiva metri lățime și nu fluviul maiestuos văzut odinioară de Flaubert. Pentru moment, farsa m-a vexat. Iată unde duc, mi-am zis eu plin de ranchiună, superstițiile păgâne ale locului. Meritam păcăleala. Era ca și cum aș fi încercat să aflu taina ultimă a unei povești fondatoare într-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sună ca Samarkand, Trebizonda sau Izmir: niște semne ale promisiunii de a savura de departe frumusețile din Țara Făgăduinței. Ele ne parvin odată cu decorul și cu persoanele. Fiecare orășel, fiecare proeminență a solului galileean înaintează înspre pelerin cu aspectul intimidant, maiestuos și rustic al personajelor din catehism: căsuțe de cărămidă arsă cu șarpanta din lemn, acoperiș plat de argilă năpădit de verdeață, băncuța înzidită în perete, apostoli în ținuta tradițională (barbă scurtă, tunică de lână până la genunchi, sandale cu curele). Fără
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
animalului: „Șade (...), ochii-și negri,/ De-mi coase și-mi chindisește,/ Cu fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate secretă, ce poate fi controlată de fecioara țesătoare. Marama foarte fină țesută de ea trebuie să se usuce, deci să se desăvârșească. Metaforă a lumii noi formate sub degetele iscusite ale fecioarei, sangulia are nevoie de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să vadă apele Oceanului Pacific. Un timp, am urmat spre sud litoralul vestic al Americii Latine. Nu-mi mai dezlipeam ochii de geamul prin care încercam să cuprind cât mai mult din imensitatea bipolară a apei Pacificului, în dreapta, și a munților maiestuoși, în stânga. Mă mutam asemeni unui copil de pe un scaun pe altul, în avionul destul de gol, pentru a-mi putea permite să văd alternativ litoralul și crestele Munților Anzi. Bucuria noutății și frumusețea peisajelor mă transformaseră într-un călător zvăpăiat, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dimineața de spectacolul trecerii lor, în grupuri mari, către biserică, venind din Comorofca pe strada Caran tinei, femeile purtând rochii croite din stămburi foarte viu colorate, și basmale asemenea, iar bărbații însoțindu-le solemni, puși la costum pentru acea împrejurare, maiestuoși cu bărbile lor imense, cu grijă pieptănate. Cercetările cartofilice ale lui Valeriu Avramescu mă îndeamnă, după cum se vede, să-l completez, să mi amintesc eu însumi unele lucruri despre orașul nostru natal, aceasta întâmplându-se și din pricina faptului că amicul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Pistoiei în 1446-144716, și în cele din urmă, așa cum am văzut, ca Vicar de Mugello din Scarperia în 1452-1453 și se pare că era mândru într-un fel legitim că deține această funcție. Comportamentul său exemplar că guvernator este evidențiat maiestuos în cele trei biografii ale lui Manetti din secolul al XV-lea, dintre care două au fost scrise de Vespasiano da Bisticci și una de Naldo Naldi 17. Calitatea hagiografica a acestor biografii este astăzi ușor iritanta, dar realizările lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fixa idealitatea și muzicalitatea. Cunoaște tensiunea gândului, zborul, "eliberarea", plonjând în actualitate. Este vizionar, de o "seninătate abstractă" sau cutreierat de neliniștile unui spirit damnat". Și, în continuare: "stăpânea, precum puțini, "cunoașterea trecutului românesc" și așeza [...] faptele mărunte, trecătoare, în "maiestuoasa curgere a dezvoltărilor istorice". Iubea ritmul organic, nu febra salturilor; cinstea, prin imersi unile sale temporale, ființa arheică în istorie, paseismul regresiv și își mărturisea fascinația medievalismului și miracolul conservării, apărând această insulă de latinitate "roasă pe margini", mereu amenințată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
totuși mi-a rămas viu întipărită în memorie întreaga siluetă a munților ce o înconjoară cu vârfurile lor ascuțite cu boldul 200, care răsfrâng lumina soarelui în nenumărate nuanțe. Iar în fundul văiei, acolo unde se încheie cercul munților, se rădică maiestuos, mai presus pe toți, Mont Blanc, învăluit cu mantia lui albă ca un sahastru bătrân de când lumea, căruia toți se închină. Dar aceste mari scene ale naturei nu se pot descrie cu condeiul sau spune prin viu grai; ele trebuiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îmi este cu neputință să descriu splendoarea tabloului ce mi s-a înfățișat dinaintea ochilor. Rigi este unul dintre munții Șvițerei care are o situațiune excepțională, de unde se deschide vederei un orizon nemărginit. Cât poți îmbrățoșa cu ochii, vezi lanțul maiestuos al Alpilor acoperiți cui zăpadă veșnică, urieși ai pământului ale căror titve albe se profilează pe ceri cu formele cele mai neînchipuite. Apoi printre dânșii văile ce-i despart, strălucesc râuri, lacuri, sate, târguri unde se mișcă și se răsfață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
golaș. Își poate imagina cineva muntele altfel decât acoperit de păduri? Dar, nu numai lumea vie, dar și cea pe care noi, desigur superficial, o numim moartă, a mineralelor, poate fi pragmatizată, de fapt revelându-i frumusețea ascunsă, prin entropie. Maiestuosul aceluiași munte sau perfecțiunea unui cristal, curgerea iute și cristalină a unui pârâu e aceeași ordine, adică aceeași negentropie; un deșert ori o grămadă de pietre, la care cineva făcea recent referire, apărând frumoasa sălbăticie a Rarăului de invazia tehnologiei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot. Dar, În același timp, dorim și umbra arborelui, care să ne ferească de dogoarea asfaltului. Vara Îi dorim răcoarea, parfumul și foșnetul frunzelor, iar iarna priveliștea crengilor acoperite cu omăt și chiciură. Dar nu-i simțim suferința. Ca și maiestuoasa cabrare a cailor Înhămați la cvadrigele romane ce a impresionat pe artiștii antichității și care nu e altceva decât reacția animalului asfixiat de un harnașament prost conceput, ce semăna mai degrabă a ștreang. Suferința arborelui e mută, deși e profundă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
printre lănciile verzi de stuf sau de papură, adesea ajungeam lângă o pasăre mare, cu picioare lungi și cioc ascuțit, care stând nemișcată, nu o vedeam decât când ajungeam lângă ea și atunci ea se înălța în zbor lent și maiestuos, sprijinindu-se pe aripi uriașe, lungi de mai bine de un metru. Și dacă te cuprindea foamea, trebuia doar să cauți și să observi unde în mijlocul stufului se ridică un firicel de fum. Acolo găseam pescari care făceau celebra ciorbă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acestui neam, nefiind aici locul pentru aceasta. Cert este un lucru: moș Ghiță Beldie a fost o personalitate puternică, recunoscută ca atare de toți. Fotografiile care i-au reținut chipul ni-l Înfățișează În costumul său de muntean, Într-o maiestuoasă și definitorie ținută; om al adevărurilor rostite necruțător, care știe să lupte cu adversi tățile și să biruie spunând cuvinte de duh sau pline de har și de Înțelepciune, moș Ghiță Beldie și-a fascinat nepoții. Unul dintre copiii săi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-au plăcut instantaneu, aveau sentimentul că se cunosc de mult și că își pot încredința unul altuia cele mai tainice gânduri. S-au plimbat pe aleile cu pietriș ale parcului, apoi pe bulevardul central, străjuit de castani și tei maiestuoși. Au povestit cu poftă câte-n lună și-n stele. Târziu, când cei mai mulți dintre pașnicii locuitori ai orășelului își încheiaseră orele de promenadă și se retrăseseră pe la casele lor, ei, la propunerea lui Stelian, au mai zăbovit, s-au așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fie decît o alarmă falsă. M-am Întors la visele mele, culcat În poala mîngîietoare. Atunci am auzit, pentru ultima oară, prevenirea oceanului. Ritmul său vast și tulburător bătea cu putere În porțile fortăreței dinăuntrul meu și Îi amenința serenitatea maiestuoasă. Ni s-a făcut frig și am plecat de pe plajă, fugind de prezența răscolitoare care refuza să-mi dea pace. Marea dănțuia pe mica fîșie de plajă, indiferentă la propria sa lege eternă și reiterîndu-și semnalul de atenționare, avertizarea sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o călătorie scurtă Înainte de a ajunge la vamă, apoi biroul chilian de imigrație, de partea cealaltă a cordilierei - mult mai joasă la această latitudine. Aici am mai trecut un lac, hrănit de apele rîului Tronador, care Își are izvorul În maiestuosul vulcan care poartă același nume. Acest lac, Esmeralda, spre deosebire de lacurile din Argentinai, avea ape minunate, liniștite, transformînd baia Într-o Îndeletnicire foarte plăcută și mult mai ademenitoare. Sus, pe cordilieră, În locul numit Casa Pangue, priveliștea cuprinde o superbă panoramă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pe cînd spaniolii prezenți vociferau În gura mare: „După doi ani Întregi de muncă, ei ne cîntă așa ceva!“. Orchestra Începuse să cînte imnul republican al Spaniei - nu pot spune dacă cu bună știință sau din greșeală. După-amiaza, Își părăsește locuința maiestuoasă din catedrală Zeul nostru al Cutemurelor, care nu este decît o imagine maro Închis a lui Hristos. Defilează prin Întregul oraș și, În pelerinajul său, trece pe la toate bisericile mai importante. În timp ce trece, o mulțime de vagabonzi se Întrec În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
chestie din cele mai de căpetenie: rostul preotului. Dar această chestie se pune în discuție în două feluri. Întâi, înaintea credinței ne întrebăm: trebuie preot? E nevoie de preot - de preoție? Și așa pusă chestia, își are un răspuns dumnezeiesc, maiestuos, răspuns dat de Dumnezeul - Răscumpărător, dat nu prin vorbe, ci prin faptă, acea faptă a orânduirii preoției, fără de care lumea nu poate sta, și pentru aceasta preoția stă între cele 7 taine dumnezeiești, sau sacramente. Întrebarea aceasta: ne trebuie preot
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]