102,054 matches
-
1927-1928 - ministru al afacerilor externe; 1930, 1931 - a fost ales, de două ori consecutiv, președinte al Ligii Națiunilor, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu nimeni altcineva ; 1932-1936 - ministru al afacerilor externe. Titulescu și-a bazat întreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. După instaurarea nazismului în Germania, dându-și seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru România (ca și pentru alte state europene), Titulescu a depus o vie activitate în direcția întăririi colaborării internaționale
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_titulescu.html [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
al Cercetării științifice. Ambele sînt semnale de alarmă binevenite adresate factorului politic și societății și, dacă nu vor auzite, în foarte scurt timp vom rămîne nu doar fără cercetare științifică universitară, ci și fără Universități! În fond, există trei cauze majore ale crizei financiare a Universităților românești, care le afectează pe toate, aproape indiferent de calitățile managementului propriu. Acestea sînt: schimbarea manierei de finanțare (trecerea de la finanțarea pe post la finanțarea pe cap de student „furajat” academic); rolul exagerat acordat cercetării
SCRISOAREA A II-A – NU RIDIC RAMURA DE MĂSLIN de LIVIU ANTONESEI în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Liviu_antonesei_scrisoarea_a_liviu_antonesei_1368259311.html [Corola-blog/BlogPost/354437_a_355766]
-
legate de marele nostru poet. Relatarea despre desfășurarea Seratei Eminescu jurnalistul din luna decembrie, poate fi citită la pagina 3. La pagina 4, prof. Elena Ștefania Sturzu propune o amplă prezentare a momentului 24 ianuarie 1859, zi cu o semnificație majoră pentru istoria țării noastre. În cadrul rubricii File de istorie, sub titlul 24 Ianuarie 1859 - ziua Micii Uniri sau ziua în care Românii au pus Europa în fața ”faptului împlinit”, sunt evocate evenimentele care s-au succedat în acele zile și care
CRONICA TIMPULUI NR. 24 – ianuarie 2017 by http://uzp.org.ro/cronica-timpului-nr-24-ianuarie-2017/ [Corola-blog/BlogPost/94234_a_95526]
-
Medgidia (un orășel la aproape 50 km de Constantă cu populația predominant musulmană). În această regiune - duhul islamului este și mai puternic. Păcatul, sărăcia, durerea, apăsarea, boile sunt urmărea orpimarii acestui duh. Din pricina presiunii sprirituale - bisericile se confruntă cu probleme majore. În data de 14 aprilie, seara - am avut o întâlnire interconfesionala la biserică baptista din localitate. Au participat foarte multe femei musulmance și tătăroaice. Duhul Domnului le-a vorbit despre drgostea lui Dumnezeu pentru ele, dar la un moment dat
IMPREUNA LUCRATORI CU IMPARATUL IMPARATILOR – FAMILIA SEMAN LIGIA SI TIBI de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Impreuna_lucratori_cu_imparatul_imparatilor_familia_seman_ligia_si_tibi.html [Corola-blog/BlogPost/348635_a_349964]
-
merge până la serviciu cu taxiul pentru numai 200 de sute de dolari pe lună. Capitala Vientiane este destinația preferată a pensionarilor europeni, pentru că este ieftină și sigură. În plus, aici se află cele mai bune servicii din țară. Singurul dezvantaj major este calitatea redusă a serviciilor medicale și absența unor medici buni. Dacă te numeri printre pretențioșii care își doresc o vilă cocheta, într-o zonă exotică, în care să petreacă restul vieții sau doar o perioadă de timp, Nauru trebuie
Te-ai săturat de traiul din România? by http://uzp.org.ro/te-ai-saturat-de-traiul-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/94052_a_95344]
-
mine, și această teză se alimentează într-o apreciere reductivă. Ar fi superfluu să trec în revistă pleiada personalităților est-europene înscrise definitiv în istoria descoperirilor științifice fundamentale ori de ordin tehnic reprezentativ, evidențiind, ca și creația populară ori de cultură majoră a popoarelor est-europene, vocația și elogiul adus muncii omenești, împletite însă aici cu poate mai susținute aspirații metafizice întregitoare pentru orizontul existențial al lui homo faber! Pe de altă parte, vorbiți de o „revoltă ortodoxă” a Rusiei lui Putin, a
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_huma_1426769302.html [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
Days out Yonder, coregrafia Bill T. Jones, pe muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart - compozitor vienez de o mare originalitate, cu o operă vastă și diversificată; dintre cele 26 cvartete de coarde a fost ales String Quartet No.23 în F Major, K.590, Andante, executată de instrumentiști ai Orchestrei simfonice din Durham ( vioară I și II, violă și violoncel); - Continuous Replay, coregrafia Arnie Zane - 1977, revizuită în 1991 de către Bill T. Jones, pe muzica lui John Oswald, compozitor canadian contemporan; - D-
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_alta_pagina_a_festivalului_de_dans_modern_american_2011.html [Corola-blog/BlogPost/367075_a_368404]
-
deviza lui Jenny Holzer: „In a dream you saw a way to survive and were full of joy”, coregrafia Bill T. Jones executat pe muzica compozitorului german Felix Mendelssohn-Bartholdy, reprezentant de frunte al romantismului - Octet for Strings in E-flat major, Op.20, de către patru viori, două viole și două violoncele, cu instrumentiști din aceeași Orchestră simfonică din Durham. Costumele întregului spectacol au fost realizate de Liz Prince. Despre Bill T. Jones aflăm că este Director artistic, coregraf, un artist complex
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_alta_pagina_a_festivalului_de_dans_modern_american_2011.html [Corola-blog/BlogPost/367075_a_368404]
-
al lui I.V. Stalin. În calitate de secretar științific al Institutului A. D. Xenopol și apoi de Director al Centrului de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române, filiala Iași, de profesor universitar și de conducător de doctorat, Gheorghe Buzatu a adus o contribuție majoră la promovarea istoriei autentice, întemeiată pe documente de arhivă și susținerea cu curaj a unor noi interpretări, chiar dacă acestea nu se înscriau pe linia unor «directive politice» mai vechi sau mai noi. A desfășurat o bogată activitate în cadrul Academiei Oamenilor
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
prin tot ceea ce a scris, prin toată viața sa plină de atâtea încercări, Gheorghe Buzatul s-a făcut pe sine prezență perenă a neamului nostru. Dumnezeu să-l ierte și să-l așeze între drepții acestui popor, Amin! O pierdere majoră pentru istoriografia românească Prof. univ. dr. Petre Țurlea O pierdere majoră pentru istoriografia românească este dispariția ființei pământești a profesorului Gheorghe Buzatu. Dar profesorul Gheorghe Buzatu a fost și un mare patriot: a pus toată știința sa și munca sa
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
atâtea încercări, Gheorghe Buzatul s-a făcut pe sine prezență perenă a neamului nostru. Dumnezeu să-l ierte și să-l așeze între drepții acestui popor, Amin! O pierdere majoră pentru istoriografia românească Prof. univ. dr. Petre Țurlea O pierdere majoră pentru istoriografia românească este dispariția ființei pământești a profesorului Gheorghe Buzatu. Dar profesorul Gheorghe Buzatu a fost și un mare patriot: a pus toată știința sa și munca sa în slujba Neamului său. de aceea, amintirea Profesorului Gheorghe Buzatu va
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
mari matematicieni, mari fizicieni, filosofi, juriști, biologi, sociologi și psihologi, acoperiți de o tăcere jignitoare și vinovată prin lamentațiile orăcăitoare că nu avem personalități creatoare, nu avem valori autentice. Ba avem, avem bătrâni de staturi amețitoare, avem tineri care crează major în spațiul cultural mondial, în contextul în care școala românească e mereu arătată cu degetul că e de proastă calitate, e ineficientă. Avem școlile de istorie și matematică de la Iași, școlile de medicină și arheologie de la Cluj, școlile de psihologie
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
în demers Mihai Ganea și dejeanca Raveca Vlașin. Iulian Patca a prezentat-o, într-un medalion literar, pe prof. Lucia Elena Locusteanu, autoare a patru volume de poezie și auxiliare didactice. Emoționată, poeta a luat cuvântul spre a explica rolul major pe care Cuvîntul l-a avut atât în cariera, cât și în viața sa. Anca Sîrghie a venit de la Sibiu cu cea mai recentă carte a sa, „Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantaiˮ, ce vine în completarea volumului lansat
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ, LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1477639491.html [Corola-blog/BlogPost/379382_a_380711]
-
le controlezi gen curierat, furnizori etc. Chestia cu „nu e vina noastră” nu funcționează - fă ca toate verigile acestui lanț să meargă dacă vrei să rămâi în business, alfel doar te amăgești pe tine ca antreprenor sau accepți un compromis major pentru business-ul tau: satisfacția clientului - și sincer, asta nu e negociabilă! Onest vorbind, acum, de câte ori le văd reclama sau mi-e inbox-ul invadat de comunicările lor nesolicitate - mă enervez subit. Credeți că voi mai cumpăra vreodată de la ei? Problema
Am fost la SPA la Cornu. Hm...se cam duse visul meu de relaxare by https://republica.ro/am-fost-la-spa-la-cornu-hm-se-cam-duse-visul-meu-de-relaxare [Corola-blog/BlogPost/338732_a_340061]
-
să mă îndepărtez cât mai curând de malul canalului. Eram totuși fericit că scăpasem destul de ușor și nenorociții ăia nu-mi luaseră singurii mei bani dați de mama, o sută de lei albastră, care erau bani de urgență, sau forță majoră. Acest caz de forță majoră tocmai sosise, căci hotărâsem să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de pescuit. Când i-am povestit ce am pățit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
curând de malul canalului. Eram totuși fericit că scăpasem destul de ușor și nenorociții ăia nu-mi luaseră singurii mei bani dați de mama, o sută de lei albastră, care erau bani de urgență, sau forță majoră. Acest caz de forță majoră tocmai sosise, căci hotărâsem să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de pescuit. Când i-am povestit ce am pățit și m-a văzut în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
mă pot numi prietena acestui minunat OM, cunoscut de prea puțină vreme, o mare onoare să pot citi minunatele poezii, amintirile domniei sale și va fi o și mai mare onoare pentru mine să pot citi și acest nou volum ,,ARMONII MAJORE" pe care domnia sa îl pregătește, cu aceeași dăruire cu care ne-a obișnuit. ,,NOROC BUN" domnule Mihai LEONTE, NOROC BUN maestre, pentru tot ce ai reușit să evoci în scrierile domniei tale și pentru tot ce va mai fi. Cu
NOROC BUN DOMNULE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1458667609.html [Corola-blog/BlogPost/363668_a_364997]
-
de a face față cerințelor învățământului universitar. În același timp, avea convingerea că ar fi o pacoste pentru colegii nevoiți să-l ajute, să-l sprijine permanent. Nu credea că se poate deplasa fără însoțitor, iar acest aspect ridica probleme majore, pe care nu le vedea rezolvabile. Arar mai primea câte un telefon de la Institut ori de la colegi de acolo. Singura mulțumire era că i se asigurase o pensie. Nu era de mare valoare, pentru că era pensie de invaliditate, dar, cel
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431470720.html [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
goților” rămasă doar în forma abreviată a lui Iordanes; Grigore cel Mare (primul papă medieval) - “Regula pastoralis”, “Moralia in Iob”, “Dialogurile”; Grigore din Tours - “Zece cărți de istorie” sau “Istoria francilor”; Isidor din Sevilla - “Istoria goților, vandalilor și suevilor”, “Cronica majoră”, “Etimologii”; Beda Venerabilul - “Istoria ecleziastică a neamului anglilor”. Pe scurt, în perioada secolelor IV-VIII se abordează diverse genuri (cronici, meditații, povestiri, teologii, chiar enciclopedii) care îmbină noile dogme creștine cu ceva din moștenirea antichității clasice. Cum în evul mediu numărul
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinis_ion_ionescu_bucovu_1385218383.html [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
Elenei, fie caiete de poezie, fie traduceri, lucrări filosofice sau aforisme, trădează comuniunea de gândire și simțire a celor doi îndrăgostiți, care se știau consacrați pentru eternitate. De asemenea, Elena Daniello se referă la aspecte ale vieții social-politice de interes major atunci când evocă suferința transilvănenilor în perioada care a urmat Diktatului de la Viena, statutul universitarilor clujeni aflați cu familiile lor în refugiu la Sibiu, preocupați să-și continue viața și profesia în acele condiții vitrege, dar nu lipsite de un anume
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
neam? Ce înrădăcinare mai poate avea un tânăr care și-a hrănit adolescența cu MTV, Harry Potter și McDonalds și al cărui orizont de așteptare este luminat de neoanele de la mall sau de flash-urile din discoteci? Mutația antropologică este majoră. Libertatea pe care am câștigat-o nu a devenit libertate lăuntrică, îmbunătățirea incontestabilă a traiului nu a adus cu sine îmbunătățirea spirituală. Cu toate acestea, starea de astăzi este categoric preferabilă celei dinainte de anul 1989. Tot ce sper este să
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_concep_civilizatia_europeana_fara_crestinism_dialog_cu_adrian_papahagi_consilier_al_ministrului_afacerilor_externe.html [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
cu zorii -/ Fiicele, feciorii...” s.a.m.d. (“Fiicele, feciorii”) Generozitatea e trăsătura predominantă a poetului V. Rață, ceea ce înseamnă că poemul care-i exprimă starea îi absoarbe autorului și caracterul. De aceea versurile sale introduc cititorul - cel care are receptivitate majoră pentru stilul poetic al lui V. Rață - în interiorul unei oaze de lumină și echilibru. Exemplific prin câteva versuri din "La vatră": "Cât soarele urcă pe cer cu paradă/ Eu mătur și fac ce mai fac prin ogradă,/ Apuc un hârleț
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
momentul de răscruce din istoria omului, inclusiv prin aceea că închide în sine confruntarea directă dintre puterea supratemporală, ilustrată prin natura divină a Crucificatului, și puterea temporală, ilustrată prin natura Sa umană. Da, dar este o închidere care, prin evenimentele majore ce au urmat, s-a deschis spre universalitate și eternitate. Căci neapelând la forța concretă a divinității (legiunile de îngeri care cu ușurință L-ar fi putut salva), Iisus arată că este trup și suflet pentru împlinirea Scripturilor, astfel făcând
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
iar și iar...” spusese, la începutul acestei ierni, un profesor universitar, din București, la lansarea cărții căruia aterizasem oarecum întâmplător. N-am reținut tot discursul, dar această idee m-a frământat...în tot acest timp. “Ferice de el ... măcar e major!” gândesc și acuma. “Dar eu? Eu voi trăi mereu puseurile pubertății, până în pragul majoratului...și iar o voi lua de la capăt, ca un Sisif, cu liceenii mei? Nu mă voi maturiza niciodată?” Pare hilar, dar eșecurile mele...afective...o dovedesc
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_iarna_corina_lucia_costea_1328374128.html [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
trecem de la post la treburile stringente ale perioadei critice și atât de tristă, pe care o traversează națiunea, domnule Costică... Te-ai hotărât deja? Cu cine votezi mătăluță? - Eu? Eu cred că votez cu nevasta și cu băiatul, că este major, are drept de vot... - Ei, nu se poate, domnule? Amândoi au candidat? - Adică..., cum să candideze, coane Costache? - Păi, la alegerile astea parlamentare. Pe ce liste... - Asta-i bună! Cum să candideze, coane? - Nu ai zis, domnule, că votezi cu
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1479857084.html [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]