808 matches
-
le-au atârnat câte-o plăcuță reflectorizantă, în față și-n spate, să nu dai peste ei noaptea, din greșeală. N-au nici o treabă: o să ajungă acasă sau la servici abia la primăvară. O nouă boală Toate gagicile din cartier - mamaiele și cucoanele, nevestele și celibatarele, femeile fatale și borfetul de rând, puștoaicele și fetițele de grădiniță - suferă de o nouă boală: depresia culturală. Nimic nu ajută: nici croșetatul, gătitul, cearta cu bărbatul, telenovelele și talk-show-urile, bârfa pe palier, epilatul, sexul
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
schimbe câteva trenuri și autobuze până la destinație și a ajuns într-o zi mohorâtă de toamnă în comuna Plopu. Coborând din autobuzul ce avea stație în dreptul cârciumii s-a adresat unei bătrâne ce ieșea din magazinul mixt, alăturat: - Sărut mâna, mamaie! Unde locuiește familia Gheorghe? - Care? Că e mai multe la noi în sat! - Păi, cea care are un băiat de îl cheamă Bradu. - Păi, muică, o iei pe prima uliță la dreapta și cam în capătul ei, înainte să ieși
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
lui Bradu. - Aaa!... s-a auzit și pe la noi că a avut ceva probleme, acolo pe unde era plecat... nu știu cum s-a întâmplat, muică, fiindcă era băiat cuminte când a plecat de la noi din sat, la școală, la București. - Mulțumesc, mamaie! îi zise Frosa, care nu vroia să se întindă prea mult la taină cu bătrâna. Și ea și copiii erau obosiți și se grăbea să vadă unde va trebui să își stabilească noul domiciliu. Bătrâna, curioasă să mai afle câte ceva
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
cu el? Cine știe ce i se poate întâmpla? Oare tu nu-i putea ajunge la târg să cumperi ce ne trebuie? Ce spui, dragul mamei? Te duci la târg?” Tânguielile mamei m-au îmbărbătat și am răspuns cu mare însuflețire: „Merg, mamaie! Doar știu drumul!” „Acum o viscolit și drumul nu se prea vede, dar te uiți după copacii de pe margine și”... „Știu fiecare copoac, fiecare tufă de pe lângă drum” - am făcut-o eu pe grozavul... După ce am băut laptele fierbinte, mama mi-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că acceleratul sosește într-adevăr... Vine, maică, l-ai zărit? încercă să afle o bătrânică, aflată lângă un sac plin și două canistre de plastic, la un pas de omul în uniformă. Nu l-am văzut încă, oleacă de răbdare, mamaie, dar fii atentă la canistre! De tren am eu grijă... La câțiva pași de cei doi, o familie, părinții și doi copii, de vreo zece anișori, stăteau ținându se de mână, de frig sau, poate, să nu se piardă. Nu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
ne doboare, știți asta? Și cine?! Dumitru Maziliu, omul lui Ceaușescu, care a fost mare securist, profesor și șef la Băneasa... Am pierdut trenul și m-am gândit că nu-i frumos să nu trec și pe la dumneavoastră... Cumnată-mea, mamaie-ta mai trăiește? Am visat-o urât, parcă se dărâmase un perete de lut peste ea... Petrache se așeză pe unul din cele două fotolii, acoperite cu câte o carpetă din pluș, ce păreau că fuseseră cândva verzi sau albastre
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
000 de lei; în perioada 23 august - 2 septembrie, la hotelurile: „Opal“ și „Onix“ din STAȚIUNEA CAP AURORA un bilet (o persoană/10 zile) costă 5 500 000 de lei; în perioada 22 august - 1 septembrie, la hotel „Tomis“ din MAMAIA un bilet (o persoană/10 zile) costă 5500000 de lei, iar la hotel „Metropol“, între 23 august și 2 septembrie - 5060 000 de lei, la hotel „Aurora“ - de la 22 august la 1 septembrie - 5995000 de lei; în perioada 28 august
Agenda2003-31-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281329_a_282658]
-
aproape că rîse de ușurare. — Mulțumesc lui Dumnezeu că tu ești! Se aplecă peste tejghea și dădu mîna cu Lanark, spunînd: Nu mă cunoști? Bineînțeles că nu, eram copil pe vremea aia. Eu sînt Jimmy Macfee. Micuțul Macfee al lui mamaie Fleck. îți amintești zilele din vechea stradă Ashfield, cînd eu și surorile mele ne jucam de-a vapoarele pe patul tău? Uau, dar ai cam pus șunci pe tine. Pe vremea aia erai slab. Aveai buzunarele pline cu scoici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
am visat fluturele de pe șold, m-am trezit cu o greață oribilă. Unde păstrase până atunci memoria mea imaginea asta? Era măcar adevărată? Mai mult decât pata propriu-zisă, îmi aduceam de fapt aminte de mirarea mea când o priveam. Oare mamaia mea, pe care nu mi-o aminteam deloc, ca și când mama ar fi fost făcută doar de tataie, furase un fluture? Sau, sorindu-se goală pe malul Sabarului, pe când o purta în pântec pe mama, fusese atinsă de umbra unor aripi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
m-a trăznit?" se-ntoar-se el, fleașcă dar triumfător, la ceilalți. Unde dracu să existe? în lună? Pe planeta Marte?" Se certase-nainte cu Vova, care zisese că totuși el crede în Dumnezeu, fiindcă trebuia să fie cineva care făcuse lumea. "Mamaie zicea că el vede tot și, să vedeți, când am fost pe la ea la Bacău săream io în pat și cântam aia cu "Fecioara Maria,/ Cât e ea de sfîntă,/ Și-uită fecioria/ La un chil de țuică", și mamaie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Mamaie zicea că el vede tot și, să vedeți, când am fost pe la ea la Bacău săream io în pat și cântam aia cu "Fecioara Maria,/ Cât e ea de sfîntă,/ Și-uită fecioria/ La un chil de țuică", și mamaie m-a auzit și mi-a zis că Maica Domnului o să mă pedepsească. Și nu știu cum am sărit dup-aia din pat și mi-am scrântit piciorul..." Atunci râsese Jean de el și ieșise-n ploaie ca să strige porcăriile alea către
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Cînd fu Tică, nu fu Tache,/ Când fu Tache, nu fu Tică,/ Când fu Tică și fu Tache/ Nu fu tuș la Găurică"... Jean spusese poezia ca pe-o numărătoare, dar copiii abia avură timp să râdă, că apăruse deodată mamaia lui Jean și-1 luase acasă, nu știu ce treabă avea să-i dea. Atunci copiii se duseră și ei acasă, fiindcă urmau sportivii și mai ales parada militară, pe care vroiau s-o vadă la televizor. Mircea o luă-n josul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
un zid, lăsîndu-se orbit de praful tramvaiului. Nefericite mușcate și ficuși au frunzele atât de prăfuite, că nu-ți poți imagina că au fost o dată verzi. Un pisoi jigărit, cu blănița numai țepi de noroi, încearcă timid să treacă strada. "Mamaie, dă-o dracului, te caută moartea pe-acasă și tu încurci lumea-n tramvai?" se răstește o țoapă cu păr vopsit portocaliu la o băbuță care-i tușise în față. Ajungi, după două stații, la intersecția Oborului, o viermuiala de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
da, „facuritate”. - Nu Maia, n-ai înțeles, fii atentă la buzele mele, fa-cul-ta-te. Acum repetă. - Fa-curi-tate, relua Maia și renunțam evident în cele din urmă. Așa s-a întâmplat și cu preluarea cuvântului Maia ce-și are rădăcina în cuvântul „mamaia”, pe care însă bunica l-a „șlefuit” bine, iar noi l-am preluat cu atâta drag. Începând cu vârsta de trei ani, părinții au început să mă lase singură la țară. Mi-aduc aminte însă că primele ore din momentul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
acelor vremuri, „amintire topită în carnația neamului meu”. Paradoxal, de câte ori îmi vizualizez semnul - o mică cicatrice pe picior - îmi aduc aminte de celebra replică din „Desculț” și automat fac o juxtapunere a ceea ce-mi spunea și cerea bunica : - Mariana mamaie, să nu uiți niciodată ! Să nu uiți niciodată de unde ai plecat, unde te-ai format, să nu-ți uiți rădăcinile. Și mai spunea bunica un lucru de mare încărcătură spirituală, pe care atunci cu siguranță nu l-am „mestecat” prea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de unde ai plecat, unde te-ai format, să nu-ți uiți rădăcinile. Și mai spunea bunica un lucru de mare încărcătură spirituală, pe care atunci cu siguranță nu l-am „mestecat” prea bine, dar care sintetizează o întreagă filosofie existențială: - Mamaie, va veni și vremea când va trebui să pleci în lume, cu siguranță bunica aceasta cicălitoare nu-ți va mai fi alături, așa că adu-ți aminte în toate momentele vieții tale de ceea ce-ți spun acum : „toți oamenii sunt
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
da, „facuritate”. Nu Maia, n-ai înțeles, fii atentă la buzele mele, fa-cul-ta-te. Acum repetă. Fa-curi-tate, relua Maia și renunțam evident în cele din urmă. Așa s-a întâmplat și cu preluarea cuvântului Maia ce-și are rădăcina în cuvântul „mamaia”, pe care însă bunica l-a „șlefuit” bine, iar noi l-am preluat cu atâta drag. Începând cu vârsta de trei ani, părinții au început să mă lase singură la țară. Mi-aduc aminte însă că primele ore din momentul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
acelor vremuri, „amintire topită în carnația neamului meu”. Paradoxal, de câte ori îmi vizualizez semnul - o mică cicatrice pe picior - îmi aduc aminte de celebra replică din „Desculț” și automat fac o juxtapunere a ceea ce-mi spunea și cerea bunica : Mariana mamaie, să nu uiți niciodată ! Să nu uiți niciodată de unde ai plecat, unde te-ai format, să nu-ți uiți rădăcinile. Și mai spunea bunica un lucru de mare încărcătură spirituală, pe care atunci cu siguranță nu l-am „mestecat” prea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de unde ai plecat, unde te-ai format, să nu-ți uiți rădăcinile. Și mai spunea bunica un lucru de mare încărcătură spirituală, pe care atunci cu siguranță nu l-am „mestecat” prea bine, dar care sintetizează o întreagă filosofie existențială: Mamaie, va veni și vremea când va trebui să pleci în lume, cu siguranță bunica aceasta cicălitoare nu-ți va mai fi alături, așa că adu-ți aminte în toate momentele vieții tale de ceea ce-ți spun acum : „toți oamenii sunt
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
lasă, măi jupîne, știu eu bine ce-am să-ți fac, Să-mi [cazi] tu o dată-n labe ș-apoi las' că-ți vin de hac. [ANA] Bum, frumos! Dă-i înainte, suduie ca un muscal! [MUȚI] Singură ai spus, mamaie, că Homer îi natural Și ne-ai zis să spunem toate așa precum se grăiește, Ș-apoi tot eu îs de vină? [ANA] Natural, nu mojicește. Spune tu, Bibi... [BIBI] Mămucă, eu știu tocmai cum e-n carte. [ANA] Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la femeie Nu numai plăcinte dară, nici mâncare să nu-mi deie Și să mor de foame, totuși de-ar veni vrounu-aice. Să te ieie cu [de-a] sila... iară mintea, ea, mi-ar zice Dă-o, dă-o pe mamaie... nu te dau de știu că mor! [ANA] (îl bate pe obraz) Îndărătnicule! [MUȚI] Vezi tu, pentru tine, un odor, Dau război cu toată lumea, ca Bogdan Vodă cel Chior. [ANA] Aide, mergi, iubire chioară, mergi la Maria, dă-mi pace
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Auzi, măi câne Mi-ai luat tu [pe] Briseis, dar și eu ți-oi arăta... " ANA Taci, obraznicule! astfel tu îți știi lecția ta? Și se poate să rostești tu numai vorbe [de] muscal...? {EminescuOpVIII 348} [MUȚI] Singură ai spus, mamaie, că Homer e natural, Cumcă trebuie povestit așa cum se povestește. Ce dai iar pe mine vina? [ANA] Natural - da' nu prostește. E! vorbea și el în dodii... știi mata cumu-s moșnegii. Mi-ei veni [tu] iar pe mână, las'că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dat-auzi, Ține minte Astăzi calea-valea, treacă meargă - - Nu te-ai mîniet pe mine? Am să-ți spun ceva, mămuță, Da' mă tem că iar te superi. - Spune - Tare ești drăguță! - Vino-ncoace. Dragu-mamei, tare ești obraznic. - Ah, tare ești frumoasă, mamaie, și tare ești drăguță și tare ești... dă-mi o guriță. - Na! fugi... - Mamaie, mai dă-mi una... mă rog! Tare mă rog! - Ah, tare[-i] frumușică și tare e nu-ș cum. Mai dă-mi... una... mă rog. - Ei, pleac-acum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-ți spun ceva, mămuță, Da' mă tem că iar te superi. - Spune - Tare ești drăguță! - Vino-ncoace. Dragu-mamei, tare ești obraznic. - Ah, tare ești frumoasă, mamaie, și tare ești drăguță și tare ești... dă-mi o guriță. - Na! fugi... - Mamaie, mai dă-mi una... mă rog! Tare mă rog! - Ah, tare[-i] frumușică și tare e nu-ș cum. Mai dă-mi... una... mă rog. - Ei, pleac-acum. - Și mă pui să-nvăț de toate - basmele lui Cucoș roșu - Nu vreu, nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vlăguiți? Îți fi din cei care o tot mărs în gios când o fost seceta ceea mare și amu’ se întorc acasă... Că slugă prin străini nu-i bine.” - o grăit bătrâna, privindu-ne blajin. „Apoi matale ai cam ghicit, mamaie!” - i-o ținut hangul Filip. „Dacă îi avea o gură de mâncare acolo, te-om ajuta până în seară” - am îndrăznit eu. „Mai este în traistă ceva, dar îi puțină. Până una-alta, mâncați ce este și eu trag o fugă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]