5,310 matches
-
paranteze de silvicultura științifică. Preocuparea silvicultorilor germani pentru ordinea formală și ușurința accesului (În vederea administrării și a scoaterii din pădure a copacilor tăiați) a determinat eliminarea subarboretului, a gropilor-capcană și a arborilor uscați, ceea ce a diminuat diversitatea populațiilor de insecte, mamifere și păsări, atât de necesară În cadrul proceselor de formare a solului. Astăzi, se consideră că un important factor de subțiere și sărăcire nutrițională a solurilor terenurilor forestiere este lipsa de resturi vegetale și de biomasă lemnoasă. Pădurile cu arbori de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
habitatului natural, iar rezistența lor la prădători scade.” și pădurea neamenajată poate fi supusă la neajunsurile reprezentate de furtuni, boli, secetă, sărăcia solului sau frig extrem, Însă fiind diversă și complexă, cu multe specii de arbori, de păsări, insecte și mamifere, este mult mai rezistentă - deci mai capabilă să facă față și să Își revină după asemenea fenomene - decât pădurile formate din monoculturi. Trebuie ferită de distrugere tocmai prin diversitatea și complexitatea ei: de obicei, o furtună care doboară copacii bătrâni
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o succesiune de culturi care se suprapun pe câmp, deci este vorba tot de o formă de policultură. Cu cât clima este mai aspră, cu atât biodiversitatea este mai mică. Pe măsură ce ne apropiem de tundră, numărul de specii de arbori, mamifere și insecte scade. Bineînțeles, acest lucru este valabil și În cazul zonelor climatice ce se succed pe măsură ce crește altitudinea. Citat În Paul Richards, „Ecological Change and the Politics of African Land Use”, African Studies Review, nr. 2, iunie 1983, p.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
transformate de parametrii sociali. Este de reținut însă că și pentru etologia animală se aduc date noi care le infirmă pe unele ce păreau certe. Astfel, se admitea că stabilitatea cuplului de împerechere la animale (în particular, la păsări și mamifere) este dată de dependența prelungită a nou-născutului de mamă (părinți), care necesită diviziunea muncii pe mascul și femelă (masculul apără teritoriul și „cuibul”, aduce de mâncare, femela are grijă de pui, îi hrănește etc.). S-a constatat însă că nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în interese prozaice biosociale, doar că legăturile sunt indirecte și mascate. Există o bază genetică, de exemplu, pentru altruismul uman, omul fiind o specie socială, iar autosacrificiul este un fenomen frecvent printre animalele ce trăiesc în grup, de la insecte până la mamifere superioare (cimpanzei). Sacrificiul individual asigură supraviețuirea coloniei, a grupului. Desigur, din unghiul de vedere al teoriei selecției naturale simple, sacrificiul nu s-ar justifica, pentru că numărul indivizilor cu trăsături altruiste ar fi în continuă descreștere, deoarece ei lasă mai puțini
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în cazul animalelor colective. De altfel, anumiți autori (Buck și Ginsberg, 1991; Fiske, 1991) consideră că nu atât determinarea genetică punctuală înspre ajutorare și sacrificiu - care, susțin ei, nu a fost practic dovedită științific, ea existând la om și alte mamifere superioare -, cât capacitatea înnăscută de a comunica prin emoții și de a se manifesta empatic (semnalată și de Charles Darwin) este cea responsabilă pentru cooperare și coeziune la mamiferele superioare, incluzând aici și ființele umane. Simțind frică și durere, animalele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a fost practic dovedită științific, ea existând la om și alte mamifere superioare -, cât capacitatea înnăscută de a comunica prin emoții și de a se manifesta empatic (semnalată și de Charles Darwin) este cea responsabilă pentru cooperare și coeziune la mamiferele superioare, incluzând aici și ființele umane. Simțind frică și durere, animalele superioare, prin expresia feței, postura corporală, sunete și alte indicii, se strâng laolaltă în fața pericolelor de tot felul. Selecția naturală a favorizat astfel formarea grupurilor. Determinismul genetic apare, așadar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mare la tinerii urbani, la vârsta când biologic este și ea mai accentuată. Trecem în revistă și principalele argumente care se aduc împotriva teoriei naturii instinctive (înnăscute) a agresivității. Astfel, chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității, analizele transculturale și pe scara timpului istoric indicând o foarte mare variabilitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lui rigidă. Absorbit de cercetările antropologice și paleontologice, materializate în La Vie des mamifères et des hommes fossiles (1926), el elaborează o tipologie a scriitorilor în funcție de climă, nutriție, rasă, fiziologie și fizionomie, ca în articolul De la critica literară la biologia mamiferelor, unde va afirma că homo mediterraneus ar fi liric și romantic, homo alpinus - realist și didactic, iar homo europaeus - epic și clasic. Conceptele deduse din curentele literare (istorice) sunt înțelese ca tipuri recurente (eterne) ce își fac apariția în diversele
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
ursul polar) 2. Găsește înțelesul fiecărui cuvânt (grup de cuvinte); balenă; focă; noapte; acrobație; a lâncezi; menajerie. noapte de iarnă, care se întâlnește în regiunile polare cu durata de șase luni; exercițiu dificil de echilibristică, de acrobație, de gimnastică; animal mamifer carnivor, cu capul rotund și corpul alungit, cu picioarele în formă de lopeți; a se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală, a nu avea chef de nimic; animal mamifer care trăiește în apă, lung de 1020 m
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
dificil de echilibristică, de acrobație, de gimnastică; animal mamifer carnivor, cu capul rotund și corpul alungit, cu picioarele în formă de lopeți; a se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală, a nu avea chef de nimic; animal mamifer care trăiește în apă, lung de 1020 m; loc în care sunt ținute animalele săbatice dintrun circ. 3. Scrie cuvinte cu același înțeles (sinonime): viscol, tumbe, desprins, deprins, a se întrista, a se înveseli, 4. Precizează înțelesul cuvântului subliniat: Vasul
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
a dus la răspândirea speciilor străine, care este în creștere și determină o omogenizare a distribuției speciilor. Intervenția omului a majorat rata de extincție a speciilor de peste 1000 de ori față de valorile medii din istoria planetei. 10-30% dintre speciile de mamifere, păsări și amfibieni sunt amenințate sau în pericol de dispariție. Omogenizarea florei și faunei a determinat elaborarea în 2001 de către IUCN (the International Union for Conservation of Nature) a unor linii directoare pentru prevenirea pierderii biodiversității cauzate de speciile străine
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
de invazii este în creștere exponențială, fiind corelat cu creșterea economică a regiunilor. De asemenea, impactul acestora devine din ce în ce mai sever, peste 10% dintre speciile străine fiind responsabile de deteriorarea biodiversității și afectând economia regiunilor (spre exemplu, 50% dintre speciile de mamifere străine au impact ecologic și 60% impact economic). Informațiile despre speciile invazive din Europa au fost mult îmbunătățite prin derularea proiectului DAISIE (Delivering Alien Invasive Species In Europe) finanțat prin al șaselea program cadru al Comisiei Europene, la care au
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
lucrări științifice susținute la simpozionul „Neobiota din România” din aprilie 2005, aducând o contribuție valoroasă la cunoașterea speciilor din principalele grupe de organisme terestre și dulcicole. Sunt semnalate specii din rândul algelor, plantelor vasculare, crustaceelor, păianjenilor, insectelor, peștilor, păsărilor și mamiferelor. Căile principale de introducere de noi specii sunt: eliberarea, extinderea, contaminarea, „călătoria clandestină”, coridorul și introducerea spontană. Omul a transportat deliberat în decursul istoriei diferite specii utile de plante și animale domestice în regiunile pe care le-a colonizat, utilizându
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
primare au aceste proprietăți). După cum vom vedea, aspectul de impuls (instinct) la care se referă ipoteza frustrare-agresivitate este supus controverselor. Agresivitatea la alte specii Dacă agresivitatea este, Într-adevăr, un instinct primar, precum foamea, atunci putem regăsi, la speciile de mamifere, pattern-uri de agresivitate asemănătoare cu ale noastre (așa cum, la alte specii, se regăsesc pattern-uri ale foamei asemănătoare cu ale noastre). Dovezile legate de această problemă s-au schimbat de-a lungul anilor. În anii ’60, primele lucrări de
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
În schimb dacă se injectează un inhibitor neurochimic În mod spontan, animalele injectate devin, pentru un timp, pașnice (Smith, King și Hoebel, 1970). Iată că, În aceste cazuri, agresivitatea are proprietățile unui instinct, din momente ce implică reacții Înnăscute. La mamiferele superioare, asemenea pattern-uri instinctive de agresivitate sunt controlate cortical și sunt supuse, În mai mare măsură, influențelor experienței. Maimuțele care trăiesc În grupuri Își stabilesc o ierarhie de dominare: unul sau doi masculi devin lideri, iar ceilalți membri ai
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Cioculescu - „de la Mihail Sadoveanu încoace, marele lui prieten, nimeni nu a reușit să îmbine artă povestirii cinegetice cu vibrația simțirii, într-o formă proprie”. P. își relevă bogatele cunoștințe de naturalist în lucrări precum Capră neagră (1957), Vulpea (1957) și Mamifere din România (I-II, 1971, în colaborare cu Vasile Homei) ori în române, cum se întâmplă în Inima pădurii (1986). Dar mai la îndemână îi este povestirea, exersata cu succes în culegerile Întâlniri cu animale (1960), Întâlniri neașteptate (1970), De la
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
1959; Întâlniri cu animale, pref. Demostene Botez, București, 1960; Hoinăreli prin natura (în colaborare cu Demostene Botez), București, 1961; Instantanee din viața animalelor, București, 1964; Pași prin lumea păsărilor, București, 1965; Vânătorul și natura, București, 1969; Întâlniri neașteptate, București, 1970; Mamifere din România (în colaborare cu Vasile Homei), I-II, București, 1971; De la urs la pănțăruș, București, 1972; Îmi aduc aminte, Cluj, 1972; Vânători - oameni și câini, pref. Șerban Cioculescu, București, 1972; Poienița ielelor, București, 1974; O palmă de rău și
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
fabrici, falsuri, fapte, fărădelegi, figuri, ființe, flori, foloase, fructe, fructificări, gânduri, gestionari, gesturi, gospodării, granițe, greșeli, grupări, grupuri, hărți, hotare, hotărâri, idei, ideologii, inițiative, instituții, întreceri, învățători, învățături, jafuri, jertfe, jocuri, judecăți, jurnale, lame, lanțuri, limbi, locuri, lovituri, lupte, mame, mamifere, materiale, meciuri, melodii, meniuri, mere, meserii, metode, moduri, motive, munți, muzică, națiuni, neamuri, necazuri, nomazi, note, notații, noțiuni, nume, numiri, oameni, obiceiuri, obște, ochi, ocol, oferte, opere, operații, opinii, oracole, orașe, ordine, ore, organe, organizare, organizații, origini, pasiuni, păreri, păsări
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
printre primele zece state cu cele mai multe specii amenințate de dispariție. Raportul mai precizează că numărul total al disparițiilor este de 785 de specii, iar alte 65 nu există decât în captivitate. În total, scrie raportul, unul din patru specii de mamifere, una din opt specii de păsări, una din trei specii de amfibieni și 70% din plante sunt în pericol de dispariție, ceea ce este foarte îngrijorător și reclamă măsuri urgente de protejare. Un punct fierbinte al biodiversității este definit ca o
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
mai neaoșe cuvinte englezești - adevărate Howard și Percy ale etimologiei - au ajuns să fie democratizate, ba chiar plebelianizate, ca să zic așa, în Lumea Nouă în.a.). Cașalotul, ca și toate celelalte specii de balene, dar contrar majorității peștilor, este un mamifer care naște în orice perioadă; după o gestație care durează probabil nouă luni, cașalotul-mumă aduce pe lume un singur pui. Deși se cunosc cîteva cazuri cînd a născut doi - un Esau și un Iacob - posibilitate înlesnită de cele două sfîrcuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai târziu. Printre cele din urmă se numără garoafele de India și margaretele. Capitolul 5 Animalele dăunătoare Rozătoarele Cârtița Cârtițele nu sunt, poate, binevenite în grădina dumneavoastră, dar măcar reprezintă un semn că aceasta este sănătoasă: într-adevăr, aceste mici mamifere cu blană drăgălașă și lucioasă apreciază în mod deosebit solurile bogate în materii organice, bine afânate și care adăpostesc numeroase râme... esențiale pentru hrana lor. Dacă aveți cârtițe, înseamnă că grădina dumneavoastră este în stare bună! Cârtițele își fac de
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
fi pătrunse de Reiki - un minut este suficient, dar probabil că și treizeci de secunde ajung. Și anumite leacuri homeopatice sau medicamente oferite de un medic veterinar pot fi tratate cu Reiki În același fel. Păsările, reptilele, peștii, insectele și mamiferele mici Dacă aveți În casă o pasăre, o reptilă sau un mic mamifer, În cazul În care acestea sînt obișnuite să vă jucați cu ele, nu trebuie decît să le țineți Între mîini și să lăsați Reiki să curgă. Totuși
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
de secunde ajung. Și anumite leacuri homeopatice sau medicamente oferite de un medic veterinar pot fi tratate cu Reiki În același fel. Păsările, reptilele, peștii, insectele și mamiferele mici Dacă aveți În casă o pasăre, o reptilă sau un mic mamifer, În cazul În care acestea sînt obișnuite să vă jucați cu ele, nu trebuie decît să le țineți Între mîini și să lăsați Reiki să curgă. Totuși, dacă se mai Întîmplă să vă prindă cu ciocul, să vă muște sau
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
metodă de reflecție din neuroștiințe și psihologie. 1. Somnul, o funcție primordială? A dormi nu este o activitate proprie omului, iar simpla observare a animalelor o confirmă. Într-adevăr, existența unei faze de somn a fost confirmată în cazul tuturor mamiferelor și se pare că ea există și la un număr mare de vertebrate. Somnul aparține regnului animal și se reprezintă o funcție vitală la majoritatea speciilor la care s-a constatat prezența sa. Omul își petrece cam o treime din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]