6,274 matches
-
afecțiuni pulmonare cronice, tip pneumopatie cronică obstructiva c. expunerea la surse radioactive deschise: - boli cronice ale ficatului și rinichiului - dermite sau exeme cronice, pomfigus, psoriazis, ihtioza d. reactori nucleari, centrale electronucleare, uzine pentru prelucrarea combustibilului nuclear, acceleratori de particule: - nevroze manifeste, epilepsie - tulburări de comportament, toxicomanii. 3. Examinări pentru controlul medical periodic: A. Pentru toate categoriile de personal expus la radiații: - examen clinic general anual - examen hematologic complet la 2 ani B. Examinări speciale: - pentru operatorii care lucreaza nemijlocit la comanda
ORDIN Nr. 15 din 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca şi controlul medical periodic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]
-
tulburări dispeptice - apariția stibiului în urină. Fișa nr. 98 SULFURA DE CARBON 1. Examinări la încadrarea în munca: - cele prevăzute în anexa nr. 1 2. Contraindicații: - boli cronice ale sistemului nervos central și periferic - boli psihice (inclusiv nevrozele) - boli endocrine manifeste - arterioscleroza - cardiopatie ischemica - hipertensiunea arterială - etilism cronic - boli cronice ale parenchimului hepatic - nevropatii cronice 3. Examinări pentru controlul medical periodic: a. la expuneri sub CMA: - examen clinic general anual b. la expuneri peste CMA: - examen clinic general anual - examen neurologic
ORDIN Nr. 15 din 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca şi controlul medical periodic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]
-
în 1999 și 2003. Superelegantul volum de poezii Alte poeme din Nord, Timișoara (Editura Brumar, 2007, 90 p. cu 7 reproduceri după Dorel Petrehuș) își trage substanța și expresivitatea din aceeași matrice a poeticii orbirii (predicție și viziune) precum și din manifestul poetic pe care noi l-am numit scrisul agonic în cartea " Poezia română între milenii" (Editura Dacia, 2002). Spre exemplificare, începem prin a cita această geneză și genealogie a poeziei:"În Miez de Zi și în Miez de Noapte literele
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
de iresponabilitate de care dau dovadă atâția dintre intelectualii celebri de azi. Chiar dacă punctul de pornire îl constituie încercarea de a înțelege aberațiile unor "scholars" a căror preocupare fundamentală a fost motivarea atacurilor de la 11 septembrie, cartea este un veritabil manifest al umanismului. Pilonii pe care stă sunt opera și personalitatea unor giganți precum Socrate, Spinoza, Goethe sau Thomas Mann, veritabili constructori a ceea ce se poate numi "noblețea spiritului". Adică opțiunea pentru acel tip de libertate care implică responsabilitate. Cu atât
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
generate de aceeași direcție. Când pentru un Dragoș Bucurenci stânga reprezintă o afacere lucrativă, de ce s-ar mai încurca în amănunte? Mai nou, și-a găsit un debușeu în ecologismul sans rivages. Oricum, ipostaza îl prinde mai bine decât apologia Manifestului Partidului Comunist. Măcar de l-ar ține! În ce-l privește pe junele Cistelecan, e inutil să-i aduci aminte că propriul său tată a fost unul din caii de bătaie ai comuniștilor din anii '80. Strălucitul critic literar de la
Știți cine a fost Leonte Răutu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7820_a_9145]
-
profundă este încercarea de a schimba paradigma culturală a țării. Proiect enorm, sarcină imposibilă. Oricum, în paginile volumului nu vom găsi o doctrină închegată sau o viziune coerentă, ci mai curînd o reacție polemică, un murmur de nemulțumire, adică un manifest. De la Manifestul Crinului alb (Sorin Pavel, Petre Pandrea, Ion Nestor - 1928) și pînă la Manifestul revoluției naționale (Sorin Pavel, Petre }uțea ș. a. - 1935), tradiția manifestelor culturale e lungă și fecundă, iar A treia forță. România profundă se înscrie în prelungirea
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
încercarea de a schimba paradigma culturală a țării. Proiect enorm, sarcină imposibilă. Oricum, în paginile volumului nu vom găsi o doctrină închegată sau o viziune coerentă, ci mai curînd o reacție polemică, un murmur de nemulțumire, adică un manifest. De la Manifestul Crinului alb (Sorin Pavel, Petre Pandrea, Ion Nestor - 1928) și pînă la Manifestul revoluției naționale (Sorin Pavel, Petre }uțea ș. a. - 1935), tradiția manifestelor culturale e lungă și fecundă, iar A treia forță. România profundă se înscrie în prelungirea lor. În
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
în paginile volumului nu vom găsi o doctrină închegată sau o viziune coerentă, ci mai curînd o reacție polemică, un murmur de nemulțumire, adică un manifest. De la Manifestul Crinului alb (Sorin Pavel, Petre Pandrea, Ion Nestor - 1928) și pînă la Manifestul revoluției naționale (Sorin Pavel, Petre }uțea ș. a. - 1935), tradiția manifestelor culturale e lungă și fecundă, iar A treia forță. România profundă se înscrie în prelungirea lor. În fond, e vorba de o antologie de eseuri marcînd tot atîtea momente de
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
o viziune coerentă, ci mai curînd o reacție polemică, un murmur de nemulțumire, adică un manifest. De la Manifestul Crinului alb (Sorin Pavel, Petre Pandrea, Ion Nestor - 1928) și pînă la Manifestul revoluției naționale (Sorin Pavel, Petre }uțea ș. a. - 1935), tradiția manifestelor culturale e lungă și fecundă, iar A treia forță. România profundă se înscrie în prelungirea lor. În fond, e vorba de o antologie de eseuri marcînd tot atîtea momente de revoltă și tot atîtea dorințe de a schimba ceva. Matca
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
intelectualității de dreapta. Cu alte cuvinte, intelectualii de stînga nu sunt pomeniți pentru simplul fapt că nu sunt considerați niște interlocutori credibili. Iar cei de dreapta se vor supăra numai dacă vor uita că au de-a face cu un manifest polemic, și nu cu o campanie de denigrare ad hominem. Principala prerogativă a celor doi autori este că nu locuiesc în țară. Dacă ar fi stat în cazanul în clocot al vanităților românești, li s-ar fi trîntit repede capacul
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
uitata, azi, Proclamație, Monoran a amânat deschiderea, convenabilă, a încărcatului sertar cu manuscrise. Vocația protestatară a fost investită integral în poezie. Or, deși intransigente, asemenea texte, semnificative literar tocmai printr-un proteism discret, nu pot constitui, din pricina limitării genului, univoce manifeste publice: Bună ziua, poezie românească ar trebui să-ți spun/ dar până una alta trebuie să mă resemnez la un bună seara./ Dar dacă vreți să fiu optimist faceți două ture de/ coniac și-am să te laaaud și-am să
O motocicletă parcată sub piele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7659_a_8984]
-
pereții holului. Astfel, ambientul holului, gândit ca intrare spre un alt loc care evocă acele timpuri, și anume către Lăptăria lui Enache, devine întâmplător și un prolog pentru multe dintre spectacolele Centrului Dansului. Și dacă luăm în considerare și mini manifestul așa-numitei Cooperative Performative, proiect care a făcut parte și el din actuala Platformă, ne apropiem și mai mult de tendința proprie acelor mișcări moderniste de a pulveriza toate formele existente și de a îndrăgi hazardul. Finalul manifestului sună elocvent
Dans și experiment by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6829_a_8154]
-
și mini manifestul așa-numitei Cooperative Performative, proiect care a făcut parte și el din actuala Platformă, ne apropiem și mai mult de tendința proprie acelor mișcări moderniste de a pulveriza toate formele existente și de a îndrăgi hazardul. Finalul manifestului sună elocvent și prin conținut, și prin punctuație în acest sens, arătându-ne cum Cooperativa Performativă Ťdezvoltă noi metode de colaborare care încurajează dezacordul, încăpățânarea și chiar refuzul. Să înceapă revoluția! de la original, personal creativ spre colaborare, open source și
Dans și experiment by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6829_a_8154]
-
lui Matei Vișniec, Sindromul de panică în Orașul Luminilor. După ce, de-a lungul a două decenii de recitiri, sensurile i-au fost, sub diverse pretexte, de mai multe ori deturnate, Corabia primește, acum, lovitura de grație, preschimbându-se, ludic, din manifest liric în concluzie, pe cât îi stă în putință, epică. O schiță fantastă, dar altminteri corect proporționată, a succesului repurtat, în cadrul Cenaclului de Luni, de acest poem, se trasează încă din primele pagini, cu aparență de glosă critică, ale romanului. Episodul
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
nisetru?", "Bună dimineața. - Nu trebuia."; " În primăvara asta vom face niște excursii care vor rămâne în istoria munților"; "În altă dezordine de idei"; "Paul Celan, persona gratata"; "Domnul Alafon la Telederca" (pentru Marcel Aderca chemat la telefon); "Echifest de manivoc" ("manifest de echivoc"); Nici în declin, nici în demânecă" - și desigur celebra "Muzică de anticameră. Solo de Petronom cu acompaniament de Paoloncel". Este evident că Paul Celan avea nu numai o bună ureche muzicală, ci și cunoștințe serioase de istoria și
Paul Celan în actualitate by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7583_a_8908]
-
asta, nu fac, gratuit, jocuri de cuvinte. Viziunea lui Dumitru Crudu e, prin ea însăși, una pregătită permanent să aproprieze în intimitate sferele, în genere, extranee. În plus, aici mai mult decât oriunde altundeva, interesul pentru privatizarea limbajului comun e manifest. Varietatea neologismelor e uluitoare, iar aceea a sintagmelor are nevoie, categoric, de un index final. Pe care, sigur pe sine, autorul Măcelului în Georgia îl și întocmește, cu neașteptată precizie lexicografică. Mai puțin inspirate, capitolele dispuse să privilegieze, faute de
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
Ion Pop La 20 februarie 2009 s-au împlinit o sută de ani de la apariția primului manifest al Futurismului, semnat de italianul Filippo Tommaso Marinetti în ziarul Le Figaro din Paris. Era, de fapt, începutul avangardei istorice europene în sensul ei cel mai propriu și mai "tare", adică cel conferit de dublul radicalism al negării tradițiilor literare
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
pentru spirit. Interesant este că acest prim mare text programatic al mișcării italiene a apărut în traducere românească în aceeași zi în care era tipărit în cotidianul parizian. Știm acum că pragmaticul său autor, Marinetti, avusese grijă să-și trimită manifestul în toată lumea, în nu mai puțin de șase sute de exemplare... Un ziar... craiovean, Democrația a oferit spațiul pentru această versiune românească. Expansivul director al revistei Poesia din Milano, apărută în 1905, cu bune ecouri și în presa românească, găsise în
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
după ce le găzduise, în 1906, în paginile revistei sale pe Elena Văcărescu și pe... sămănătorista Maica Smara, cu opinii despre "versul liber" (îl va publica și pe Macedonski în 1909, cu două sonete). La data, însă, la care se traducea Manifestul viitorimii, contextul socio-literar românesc nu era încă suficient pregătit pentru ca ideile sale să fructifice imediat. Însuși traducătorul făcea observația, altminteri de bun simț, că, spre deosebire de italienii care se puteau declara plictisiți de niște strămoși cu împovărător prestigiu, noi "nu avem
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
ideile sale să fructifice imediat. Însuși traducătorul făcea observația, altminteri de bun simț, că, spre deosebire de italienii care se puteau declara plictisiți de niște strămoși cu împovărător prestigiu, noi "nu avem muzee de incendiat și biblioteci de inundat" - cum pretindea, retoric, manifestul. "Noi trebuie abia să ne cunoaștem strămoșii de care italienii s-au plictisit" - îi scria el celui căruia i se adresa cu "Scumpe confrate". "Energia și îndrăzneala" cu care erau proclamate ideile futursimului obțin adeziunea traducătorului, care nu uită să
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
a începutului de secol, împărtășeau deopotrivă latura negativă, de ruptură cu tradițiile învechite, "justificata revoltă împotriva banalității curente și a spiritului de imitație", și originalitatea cu care exprima dinamica "amețitoarei noastre vieți moderne" (N. Davidescu, în ale sale Variații pe manifestul viitoriștilor, tipărite în Noua revistă română, în 1912). Zece ani mai târziu, Felix Aderca, evidenția "punct(ul) câștigat" de "viitorism" ca "mișcare de profundă înnoire a tuturor mijloacelor noastre artistice, a confortului, ba chiar a politicei". Pentru el, "viitorism" însemna
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
au pătruns de drept în sfera de atenție a avangardiștilor români, iar ideile lor aveau să fertilizeze solul agitat al literaturii și artei românești a anilor '20. O dovedesc luările de poziție nu doar ale celor de la Contimporanul (al cărui Manifest activist către tinerime, din mai 1924, datorat lui Ion Vinea, purta, în rama "constructivistă" afișată, și marca imediat recognoscibilă a vehemențelor demolatoare futuriste, alături de substanțiala energie constructivă, renovatoare, emanată de aceeași sursă, în conjugare cu alte aporturi): sincronizarea cu "ritmul
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
ele. În ce măsură asemenea sloganuri au mobilizat conștiințele creatoare ale vremii se poate urmări în prelungirile de ecouri către grupări de avangardă românești precum cea din jurul revistei Integral, care dedica un număr special mișcării lui Marinetti în aprilie 1927, apoi în Manifest-ul, încă "integralist", semnat de Sașa Pană în primul număr al revistei unu (aprilie 1928), în care numele lui Marinetti era înscris printre corifeii revoluției artistice europene. Iar în 1930, când mentorul mișcării făcea vizita mai de mult promisă în
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
adevăr, într-o mare măsură, pe solul ideologiei futuriste. Românul Tristan Tzara a avut contacte strânse cu futuriștii italieni, și înainte, și după lansarea, la Zürich, într-un alt februarie - 1916 - a Dadaismului. Dacă a putut scrie, într-unul din manifestele sale, că față de literatură și artă, mai importantă e, poate, viața, a făcut-o pe evidente urme ale noului elan vital, de sursă dionisiac-nietzscheană, exaltat de Marinetti și de ai săi. Ruptura brutală față de tradiții (numită, de către Marinetti, "eterna și
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
polifonii și poliritmii libere, înnoite. Lumea tipografiei nu va fi nici ea ocolită, căci dispunerea în pagină a textului va înregistra consecințele acelorași îndemnuri la înscrierea în fluxul energic al realității timpurilor noi. Exemplele ar putea fi înmulțite. Dar aceste manifeste vor putea fi citite și cu pura plăcere a degustătorilor de literatură. Scriind despre ele, Lucian Blaga, afirma chiar că "lucrurile cele mai frumoase ce le-a produs literatura futuristă par a fi manifestele lor" (v. L. Blaga, Ceasonicul de nisip
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]