892 matches
-
Entebbe - Nairobi - Dodoma - Mbeya - Mpika - Broken Hill - Salisbury - Bulawayo - Pietersburg - Johannesburg - Kimberley - Victoria West - Cape Town și retur. Raidul începe la 3 ianuarie 1935, ora 10, cu plecarea de la Băneasa, dar este presărat cu incidente. La numai o zi după decolare manometrul de bord indică scăderea presiunii uleiului. Pentru a evita griparea motorului decid să aterizeze lângă Eskișehir. Defecțiunea este simpla slăbire a racordului spre manometru, remediată rapid. Însă, datorită altitudinii locului și încărcării mari a avionului, decolarea este lungă, avionul este
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
10, cu plecarea de la Băneasa, dar este presărat cu incidente. La numai o zi după decolare manometrul de bord indică scăderea presiunii uleiului. Pentru a evita griparea motorului decid să aterizeze lângă Eskișehir. Defecțiunea este simpla slăbire a racordului spre manometru, remediată rapid. Însă, datorită altitudinii locului și încărcării mari a avionului, decolarea este lungă, avionul este „furat”, roata din dreapta lovește un obstacol, rupându-se trenul de aterizare, elicea și se sparge un rezervor de benzină. Decid să repare avionul la
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
mol K iar entalpia la temperatura de zero absolut este dată de relația: unde formula 8 = 6,646 g este masa He, formula 9 este constanta Boltzmann, iar formula 10 este constanta Planck. Măsurarea presiunii vaporilor se poate face cu diferite tipuri de manometre. Pentru măsurători obișnuite presiunea se poate măsura cu instrumente cu tub Bourdon, sau cu manometre cu coloană de mercur, a cărei înălțime se măsoară cu catetometrul. Pentru măsurători de precizie presiunea se poate măsura piezoelectric sau cu o diafragmă plasată
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
6,646 g este masa He, formula 9 este constanta Boltzmann, iar formula 10 este constanta Planck. Măsurarea presiunii vaporilor se poate face cu diferite tipuri de manometre. Pentru măsurători obișnuite presiunea se poate măsura cu instrumente cu tub Bourdon, sau cu manometre cu coloană de mercur, a cărei înălțime se măsoară cu catetometrul. Pentru măsurători de precizie presiunea se poate măsura piezoelectric sau cu o diafragmă plasată imediat deasupra suprafeței lichidului. O metodă practică de măsurare a temperaturilor criogenice este termometria magnetică
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
pentru a defini durerile de la nivelul articulațiilor care dădeau o atitudine curbată muncitorilor chesonieri, care la aceea vreme erau în majoritate greci. Chesoanele cu aer sunt prevăzute la interior cu instalații de iluminat și sistem de comunicații radio, pecum și manometre pentru controlul presiunii și adâncimii. Ventilația se realizează prin introducerea aerului pe la partea superioară. <br/br>Chesoanele cu aer sunt utilizate în special la efectuarea de fundații la picioare de pod până la adâncimea de 30...40 m. Sistemele de chesoane
Cheson pentru fundații () [Corola-website/Science/317459_a_318788]
-
variației presiunii vaporilor saturați ai unui lichid în functie de temperatură.[ 1][2] Un termometru manometric este format dintr-un rezervor ermetic introdus într-o teacă de protecție, umplut cu lichid volatil (senzorul), legat printr-un tub capilar de un manometru, de obicei cu tub Bourdon,[2] etalonat direct în grade Celsius.[1] Domeniul de temperaturi pentru termometrele industriale este -40 ... 200 °C. Lichidele folosite în acet caz sunt: propan, freon, clorură de etil, eter etilic, benzen.[1] Avantajul acestui tip
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
este căldura masică de vaporizare a lichidului, iar și sunt volumele masice ale vaporilor, respectiv lichidului, toate la presiunea . Aceată creștere este mult mai rapidă decât pentru un gaz, conform ecuației de stare a gazului ideal. Alt avantaj este că manometrul poate fi plasat destul de departe, până la zeci de metri de senzor. Dacă este cazul, manometrul poate fi prevăzut cu contacte electrice, instrumentul lucrând ca senzor în automatizări. Semnalul de presiune poate fi folosit la aparate înregistratoare. Se bazează pe variația
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
lichidului, toate la presiunea . Aceată creștere este mult mai rapidă decât pentru un gaz, conform ecuației de stare a gazului ideal. Alt avantaj este că manometrul poate fi plasat destul de departe, până la zeci de metri de senzor. Dacă este cazul, manometrul poate fi prevăzut cu contacte electrice, instrumentul lucrând ca senzor în automatizări. Semnalul de presiune poate fi folosit la aparate înregistratoare. Se bazează pe variația cu temperatura a rezistenței electrice a unui conductor sau semiconductor. Termorezistențele fac parte din categoria
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
comprimat produs de compresoarele IP pentru încărcarea buteliilor de scufundare, sunt prevăzute următoarele cantități maxime de impurități: Compresoarele IP pentru încărcarea buteliilor de scufundare mai sunt prevăzute și cu racord de conectare a buteliei, vâna de închidere/deschidere, precum și un manometru de control. Există și tipuri de compresoare IP seci, fără lubrifiere, din materiale de antifricțiune cu autoungere cu element din teflon - PTFE. Compresoarele fără ungere au dezavantajul că sunt mai scumpe, produc mai mult zgomot și au o durată de
Compresor (scufundare) () [Corola-website/Science/313710_a_315039]
-
sulfură de mercur). Acesta a fost extras în mod continuu încă din anul 415 î.Hr. Pigmentul roșu vermilion, forma pură a sulfurii de mercur, este obținut în urma reacției mercurului (redus din cinabru) cu sulful. Mercurul este utilizat în interiorul termometrelor, barometrelor, manometrelor, sfigmomanometrelor, lămpilor fluorescente, precum și în cadrul altor dispozitive. Acțiunea sa toxică a determinat înlocuirea sa din interiorul termometrelor sau manometrelor, în favoarea alternativelor precum alcoolul. În 2005, China era cel mai mare producător de mercur cu aproape două treimi din cantitatea extrasă
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
pură a sulfurii de mercur, este obținut în urma reacției mercurului (redus din cinabru) cu sulful. Mercurul este utilizat în interiorul termometrelor, barometrelor, manometrelor, sfigmomanometrelor, lămpilor fluorescente, precum și în cadrul altor dispozitive. Acțiunea sa toxică a determinat înlocuirea sa din interiorul termometrelor sau manometrelor, în favoarea alternativelor precum alcoolul. În 2005, China era cel mai mare producător de mercur cu aproape două treimi din cantitatea extrasă la nivel mondial. Ingestia cinabrului sau inhalarea acestuia este foarte toxică. Otrăvirea cu mercur poate rezulta din expunerea formelor
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
producția mondială în jurul anului 1975 era estimata la 9.000 de tone metrice. Mercurul este întrebuințat în unele celule de electroliză drept catod de mercur, la extragerea aurului și argintului, în diferite instrumente și aparate de precizie ca: termometre, barometre, manometre, densiometre, pompe de vid înaintat, etc., la prepararea unor alifii medicinale, la prepararea fulminatului de mercur, a cinabrului, în lămpile redresoare de curent alternativ, în lămpile pentru raze ultraviolete, la prepararea de amalgame. În 1694, Carlo Renaldini a fost primul
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
mai multe orificii ale tubului exterior deschizându-se „lateral”, cu axele într-un plan perpendicular pe direcția de curgere a fluidului. Orificiul din față captează presiunea totală, iar cele laterale presiunea statică. Cele două presiuni pot fi legate la un manometru diferențial, gradat direct în unități de viteză. Determinarea "presiunii dinamice" ("p") se face din ecuația lui Bernoulli, ca diferență între "presiunea totală" ("p") și "presiunea statică" ("p"): unde "ρ" este densitatea fluidului, de unde rezultă viteza: Tubul Pitot este folosit universal
Tub Pitot () [Corola-website/Science/312667_a_313996]
-
într-o cuvă cu mercur. S-a determinat astfel foarte ușor că presiunea atmosferică este formula 1. Presiunea reală într-un punct într-un fluid se numește "presiune absolută". Presiunea relativă (manometrică) se dă fie peste, fie sub presiunea atmosferică. Un manometru care masoară presiuni sub presiunea atmosferică se numește de obicei manometru de vid. Presiunea atmosferică într-un punct descrește cu altitudinea. Există variații ale presiunii atmosferice de la o zi la alta, deoarece atmosfera nu este statică. Coloana de mercur din
Barometru () [Corola-website/Science/317493_a_318822]
-
că presiunea atmosferică este formula 1. Presiunea reală într-un punct într-un fluid se numește "presiune absolută". Presiunea relativă (manometrică) se dă fie peste, fie sub presiunea atmosferică. Un manometru care masoară presiuni sub presiunea atmosferică se numește de obicei manometru de vid. Presiunea atmosferică într-un punct descrește cu altitudinea. Există variații ale presiunii atmosferice de la o zi la alta, deoarece atmosfera nu este statică. Coloana de mercur din barometru va avea o înălțime de aproximativ 76 cm de mercur
Barometru () [Corola-website/Science/317493_a_318822]
-
obicei se folosește heliul sau hidrogenul, deoarece au puncte de lichefiere foarte scăzute, însă, pentru temperaturi nu prea joase se poate folosi și azotul. Termometrul cu gaz este alcătuit în principiu de un rezervor umplut cu gaz, legat de un manometru cu mercur. Prin încălzirea în urma contactului cu corpul sau mediul a cărui temperatură se măsoară gazul își schimbă atât volumul, cât și presiunea. Există termometre la presiune constantă și la volum constant. La termometrele cu volum constant tubul manometrului permite
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
un manometru cu mercur. Prin încălzirea în urma contactului cu corpul sau mediul a cărui temperatură se măsoară gazul își schimbă atât volumul, cât și presiunea. Există termometre la presiune constantă și la volum constant. La termometrele cu volum constant tubul manometrului permite deplasarea nivelului mercurului pentru menținerea gazului la volum constant. Pentru măsurare se readuce volumul la la valoarea inițială prin ridicarea ramurii manometrului care nu se află în legătură cu rezervorul sau prin adăugarea de mercur dintr-un rezervor auxiliar. Temperatura formula 1
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
și presiunea. Există termometre la presiune constantă și la volum constant. La termometrele cu volum constant tubul manometrului permite deplasarea nivelului mercurului pentru menținerea gazului la volum constant. Pentru măsurare se readuce volumul la la valoarea inițială prin ridicarea ramurii manometrului care nu se află în legătură cu rezervorul sau prin adăugarea de mercur dintr-un rezervor auxiliar. Temperatura formula 1 se deduce din relația: unde formula 3 este presiunea măsurată, formula 4 este presiunea la temperatura formula 5, iar formula 6 este coeficientul de variație a presiunii
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
a gazului ideal: unde formula 13 este masa gazului, formula 14 este masa molară a gazului, iar formula 15 este constanta universală a gazelor. Pentru a reduce erorile date de încălzirea diferită a gazului din rezervor și cel din tubul de legătură cu manometrul, acesta se face foarte subțire, capilar, iar rezervorul are volumul de zeci de ori mai mare decât volumul tubului de legătură. La măsurarea efectivă trebuie să se introducă corecții care țin cont de toți factorii care pot influența măsurarea: variația
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
care țin cont de toți factorii care pot influența măsurarea: variația volumului rezervorului termometrului, temperatura diferită a gazului în tubul capilar, care nu este în contact cu corpul de măsurat, deci nu are temperatura acestuia, variația temperaturii mercurului pe înățimea manometrului etc. Deoarece un manometru cu tub U măsoară de fapt doar o diferență de presiuni (presiunea relativă), iar presiunea, formula 3 trebuie cunoscută ca valoare absolută, termometrul cu volum constant se completează pe ramura care nu este legată la rezervor cu
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
toți factorii care pot influența măsurarea: variația volumului rezervorului termometrului, temperatura diferită a gazului în tubul capilar, care nu este în contact cu corpul de măsurat, deci nu are temperatura acestuia, variația temperaturii mercurului pe înățimea manometrului etc. Deoarece un manometru cu tub U măsoară de fapt doar o diferență de presiuni (presiunea relativă), iar presiunea, formula 3 trebuie cunoscută ca valoare absolută, termometrul cu volum constant se completează pe ramura care nu este legată la rezervor cu un barometru, conform figurii
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
se transmite suprafețelor înconjurătoare ale domeniului sau secțiunilor prin fluid în direcție "normală" în orice punct a acestor suprafețe sau secțiuni. Ea este un parametru fundamental în termodinamică și este o variabilă conjugată volumului. Măsurarea presiunilor se poate face cu manometrul. Manometrul pentru presiunea atmosferică se numește barometru. Unitatea SI pentru presiune este pascalul (Pa), egal cu un Newton pe metru pătrat (N•m sau kg•m•s). Această unitate a fost adoptată în 1971; înainte presiunea în SI era exprimată
Presiune () [Corola-website/Science/309080_a_310409]
-
transmite suprafețelor înconjurătoare ale domeniului sau secțiunilor prin fluid în direcție "normală" în orice punct a acestor suprafețe sau secțiuni. Ea este un parametru fundamental în termodinamică și este o variabilă conjugată volumului. Măsurarea presiunilor se poate face cu manometrul. Manometrul pentru presiunea atmosferică se numește barometru. Unitatea SI pentru presiune este pascalul (Pa), egal cu un Newton pe metru pătrat (N•m sau kg•m•s). Această unitate a fost adoptată în 1971; înainte presiunea în SI era exprimată în
Presiune () [Corola-website/Science/309080_a_310409]
-
presiunea de stagnare sunt legate de numărul Mach al fluidului. A se vedea și ecuația lui Bernoulli, care însă este valabilă doar pentru fluide incompresibile. Presiunea unui fluid în mișcare poate fi măsurată cu un tub Pitot, conectat la un manometru. Presiunea hidrostatică este presiunea datorită greutății unui fluid. unde: Este presiunea ipotetică a unui anumit gaz dintr-un amestec. Presiunea parțială corespunde în acest caz presiunii ipotetice exercitate de acel gaz dacă ar ocupa singur tot volumul amestecului de gaze
Presiune () [Corola-website/Science/309080_a_310409]
-
icelli. Simbolul torrului este codice 1. Unul dintre modurile prin care se poate defini presiunea este măsurând înălțimea coloanei de fluid care poate fi suportată de acea presiune, sau mărimea coloanei de fluid care apasă cu această presiune la bază. Deși manometrele pot folosi, în principiu, orice fluid, fluidele obișnuite, precum apa, au nevoie de coloane de înălțimi mari, ce nu pot fi realizate într-o încăpere normală. Astfel, pentru a măsura presiunea atmosferică dintr-un anumit loc ar fi nevoie de
Torr () [Corola-website/Science/298437_a_299766]