2,011 matches
-
generată direct de ideologia liberalismului economic care face din violența câștigătorilor un model de comportament. Foarte des și împărtășesc, parțial, această analiză, cum se va vedea -, violența în școală este prezentată ca reacția normală a tinerilor excluși care reproduc astfel marginalizarea lor socială. La urma urmei, acest model de reproducere de către cei dominați a violenței sociale era propus de Bourdieu (1997) și rămâne una dintre marile referințe ale acestui curent de gândire. Putem regăsi un rezumat al acestei analize într-un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
clasele populare, ca și cum lupta împotriva eșecului școlar ar putea și ar trebui să se substituie luptei împotriva ilegalităților. Și ca și cum ar fi posibil de asemenea ca școala să neutralizeze violența prin care o parte din grupurile dominate răspunde la violența marginalizării lor sociale, iar personalului din școli i se cere pe nedrept să dezamorseze, să atenueze sau să împiedice această violență făcând apel la forțele de ordine. Faptul că școlii i se încredințează misiunea de a menține o coerență socială pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Franța și alte țări ale lumii. Voi avansa totuși câteva ipoteze. 1. O agravare a inegalității sociale, legată de dificultățile mai pronunțate de inserție profesională și socială a tinerilor proveniți din familii imigrate este, fără îndoială, în joc. Concentrarea și marginalizarea spațială a acestor populații (Dubet și Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
radicalizeze procesul de "prăbușire a claselor mijlocii" pe care-l anunța nu demult Christian Bachman (Bachman și Leguennec, 1996), ceea ce ar putea avea ca rezultat o iritare defensivă a acestor clase sociale și, în același timp, o pauperizare și o marginalizare accentuate ale populațiilor în dificultate. Creșterea excluziunii sociale explică această creștere a violenței, cum arată principalele cercetări la care ne-am referit (Farrington, 1997; Gottfredson, 2001), mai ales dacă se produce într-o societate profund divizată în privința valorilor și cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a dus la sfârșirea celei de-a Treia Republici prin înfrângerea Franței de către Germania în 1940, și la instabilitatea politică cronică din cea de-a Patra Republică. Sistemul semiprezidențial al celei de-a Cincea Republici a fost o modalitate de marginalizare a partidelor și de întărire a executivului atât la nivelul președintelui Republicii cât și al primul ministru, numit de președinte. În ciuda acestor slăbiciuni, partidele încă joaca un rol important în sistemul politic al democrației reprezentative. Până la urmă, ei sunt aceia
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de comentatorii politici din Franța precum Paul Alliès, nu înseamnă că a scăpat de critici, printre aceștia numărându-se chiar Alliès35. Acesta a identificat trei probleme: "funcționalizarea" sistemului, folosită ca mijloc de captare sau fortificare a feudalismului politico-administrativ local 36; marginalizarea opoziției; și "notabilizarea" actorilor politici locali. Prima apare în momentul în care grupările de interese locale folosesc alegerile ca mijloc de intrare în sistemul politic local, în special prin sistemul orizontal al cumului de funcții (atât în consiliu cât și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și pozițiile actorilor din cadrul sistemului francez de guvernare teritorială. Cea mai izbitoare a fost schimbarea poziției prefecților care cândva au încarnat statul centralizat de tip napoleonian. Poziția prefectului a suferit o serie de schimbări odată cu începerea procesului de descentralizare, de la marginalizarea impresionantă specifică periodei de început, la recâștigarea unui rol mult mai central de-a lungul timpului. Dar, chiar dacă în prezent prefectul deține o poziție centrală, comparativ cu situația acestuia din perioada de început a reformelor, rolul pe care acesta îl
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și resimțit de indivizi, le pro-duce acestora o stare de ambivalență atitudinală, făcându-i să oscileze între reperele normative ale culturilor aflate în conflict. Raportându-se simultan la normele și regulile de conduită ale fiecăreia dintre ele, indivizii se marginalizează. Marginalizarea este astfel o stare conflictuală resimțită de indivizi datorită participării lor la două grupuri culturale cu norme distincte. Prin extensie, "omul marginal" este acel individ care este simultan membru a două sau mai multe grupuri ale căror norme și valori
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
participării lor la două grupuri culturale cu norme distincte. Prin extensie, "omul marginal" este acel individ care este simultan membru a două sau mai multe grupuri ale căror norme și valori culturale sunt diferite unele față de altele. În sociologia devianței, marginalizarea este echivalentă cu starea de inadaptare socială și frustrare resimțită de individ ca urmare a oscilației comportamentului său între sistemul normativ al societății globale și sistemul normativ al subculturii de care aparține sau pe care o ia ca bază de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
identific „rolul femeilor/al organizațiilor de femei în cadrul partidelor politice”, are drept obiectiv cunoașterea modelului participării femeilor în aceste organizații politice și măsura în care acestea reprezintă interesele electoratului feminin. Participarea politică a femeilor în cadrul partidelor politice este marcată de marginalizare și de izolare față de exercitarea puterii este ipoteza de la care a pornit cercetarea. Prezentarea și analiza datelor sunt precedate de un cadru teoretic necesar înțelegerii demersului întreprins, în care voi prezenta o serie de aspecte privind participarea și reprezentarea politică
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
țintesc posturi de decizie politică cu intenția de a reprezenta interesele femeilor per se”. În România, subiectele feminine aproape că nu apar pe agenda politică 2, iar o politiciană al cărei discurs atinge astfel de tematici va suferi o dublă marginalizare. Nu voi intra aici în detalii, deoarece analiza întreprinsă asupra Organizației de Femei a Partidului Democrat va dovedi validitatea ipotezei sau o va infirma. Demersurile teoretice dedicate reprezentării politice, creșterii proporției de reprezentare a femeilor analizează și oferă argumente următoarelor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
bărbaților, simbolurile de tipul eroului salvator care sunt vehiculate în respectivul mediu, comportamentul agresiv etc.), o abordare eminamente feminină a puterii situează candidatele, politicienele pe o poziție perdantă. Posibila activitate politică pe care o vor desfășura va fi marcată de marginalizare dacă relația cu puterea nu este de tipul „putere asupra puterii”, ci o asociere feminină în sensul capacitării, noțiune îndelung valorizată de feminismul valului al doilea, al diferențelor. În Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Mihaela Miroiu afirmă că femeile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și au conștientizat că O.F.-P.D. le poate susține interesele și nevoile, dar acestea au fost identificate ca fiind legate mai ales de familie. Membrele sale consideră O.F.-P.D. drept o sursă care contribuie la înlăturarea marginalizării femeilor în politică și care promovează egalitatea de șanse. „...a doua organizație...” Imediat ce interlocutoarele mele au înaintat pe scara ierarhică, și coordonatele discuțiilor s-au schimbat fundamental. Din întrevederile avute cu Maria Moța, Cornelia Cazacu și Anca Boagiu, profilul O.
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
numeroase cercetări rezultă că gradul de susținere al familiei 1 și puterea economică redusă 2 se numără printre cauzele subparticipării politice a femeilor. Dar, potrivit Mariei Moța, dezavantaje pot să rezulte și din segregarea femei/bărbați, deoarece parțial „conduce la marginalizare”. Una dintre întrebări se referea și la viitorul Organizației de Femei. Cornelia Cazacu a menționat o posibilă „promisiune” care s-a conturat după mai multe discuții cu conducătorii partidului, în vederea modificării statutului acestuia. Promisiunea, ca și reacțiile bărbaților par a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de o parte, femeile ar trebui să se situeze în rândul reprezentanților deoarece interesele și experiențele de viață nu pot fi cunoscute atotcuprinzător de bărbați, iar pe de altă parte, din cercetare a reieșit că participarea lor este marcată de marginalizare. Așadar: care este strategia pe care ar trebui să o adopte o femeie în politică? Ar trebui să se identifice cu femeile din electorat, să reprezinte interesele lor, dar să riște să fie marginalizată prin repartizarea într-o comisie care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
-i înfățișeze efeminați, cu un aspect cast. Tăcerea ar trebui asociată cu principiul feminin, dar nu este ceva intrinsec caracteristic femeilor, ci constituie mai mult un comandament, o impunere a lipsei unei atitudini verbale. Tăcerea femeii este o consecință a marginalizării ei sociale și se evidențiază mai ales atunci când este coroborată și cu problematica violului, deoarece, adeseori, nu li se conferă personajelor feminine posibilitatea de a opune rezistență și de a protesta, se minimalizează gravitatea vinovăției masculine, accentuându-se latura senzuală
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cultură decât dacă provenea dintr-un mediu nobiliar, altfel cunoștințele erau acumulate mai mult empiric, pe cale orală, fără o preocupare constantă pentru acest aspect, singura salvare rămânând o inteligență nativă. Lipsa unei deschideri reale aduce după sine nu doar o marginalizare socială, ci și una intelectuală. Studiul, universitatea, cărțile erau realități destinate preponderent bărbaților. Femeia se ocupa de educația copiilor în familie, iar cele mai instruite sau mai vârstnice deveneau călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-i înfățișeze efeminați, cu un aspect cast. Tăcerea ar trebui asociată cu principiul feminin, dar nu este ceva intrinsec caracteristic femeilor, ci constituie mai mult un comandament, o impunere a lipsei unei atitudini verbale. Tăcerea femeii este o consecință a marginalizării ei sociale și se evidențiază mai ales atunci când este coroborată și cu problematica violului, deoarece, adeseori, nu li se conferă personajelor feminine posibilitatea de a opune rezistență și de a protesta, se minimalizează gravitatea vinovăției masculine, accentuându-se latura senzuală
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cultură decât dacă provenea dintr-un mediu nobiliar, altfel cunoștințele erau acumulate mai mult empiric, pe cale orală, fără o preocupare constantă pentru acest aspect, singura salvare rămânând o inteligență nativă. Lipsa unei deschideri reale aduce după sine nu doar o marginalizare socială, ci și una intelectuală. Studiul, universitatea, cărțile erau realități destinate preponderent bărbaților. Femeia se ocupa de educația copiilor în familie, iar cele mai instruite sau mai vârstnice deveneau călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un produs determinat istoric de relațiile sociale, susține xe "Young"Young și avansează o listă posibilă cu criterii pe baza cărora să se poată face distincția dintre membri și nonmembri: „membrii grupului trebuie să fie dezavantajați în termeni de exploatare, marginalizare, putere, dominație culturală și/sau ură rasială” (xe "Nash"Nash, 1997, p. 47). Ea oferă exemple de astfel de grupuri în Statele Unite: „femei, afroamericani, indieni, chicana, portoricani și alți americani vorbitori de spaniolă, americani asiatici, gay și lesbiene, muncitori, săraci
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
discordiei” (în termenii lui Judith Butler). Cele două critici care vizează esențialismul, ale feministelor de culoare și ale celor structuraliste, au consecințe diferite în planul reprezentării politice. Dacă prima atrage atenția că nu toate femeile împărtășesc aceeași formă de exploatare, marginalizare, acces la putere, chiarși în aceste condiții reprezentarea este posibilă pentru grupuri 2; a doua consideră că identitățile sunt fluide, miza fiind chiar deconstruirea reprezentării femeilor. Nu care este cea mai adecvată cale pentru reprezentarea femeilor constituie o problemă, ci
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
au fost ignorate în agenda politică, ultima inegalitate rămânând cea de gen. Și analizele recente referitoare la activitățile desfășurate de femei în organizațiile de femei ale partidelor politice (Băluță, 2006), la activitatea parlamentarelor din România (Tănase, Moșneag, 2006) au subliniat marginalizarea reprezentării intereselor de gen. Prin urmare, consider că abordarea feminismului poststructuralist, potrivit căreia interesele sunt lipsite de legitimitate deoarece nu pot fi asociate unei „entități”, a cărei identitate este contextuală și fluidă, nu este recomandată decât, poate, ca analiză teoretică
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
petrecut o perioadă mai lungă departe de piața muncii datorită concediului de îngrijire a copilului sau pe alte criterii - aici ne referim în special la femei - sau persoane care încearcă o integrare pe piața muncii plecând dintr-o situație de marginalizare socială - aici ne referim în special la persoane de etnie rromă sau la tinerii proveniți din centrele de plasament. Chiar dacă acest tip de condiționare are o motivație economică (costuri mai mici pentru angajatori de pregătire a personalului) și poate încuraja
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cu ușurință în sărăcie, definită drept lipsa resurselor materiale de bază. Modelul dezintegrării relațiilor sociale (francez) abordează în mod explicit acest tip de situații, înțelegând excluziunea socială preponderent drept o situație în care contactele sociale lipsesc sau iau forme de marginalizare. Rețelele de suport au o importanță deosebită atunci când este analizată o situație de excluziune socială și modul în care aceasta poate influența riscul de sărăcie al unei persoane sau al unui grup. Astfel, chiar integrarea în rețelele sociale este definită
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
trebuie să primească ajutor sub cel puțin una dintre cele șase forme (xe "Stănculescu"Stănculescu, 2000, p. 327). Exemplul 2: În cadrul unei comunități, membrii unui grup aparținând unei minorități etnice - de exemplu, o comunitate rromă - se află în situația de marginalizare socială. Aceștia nu interacționează cu membrii comunității majoritare, primesc rareori slujbe în cadrul acesteia și pot suferi diferite alte tipuri de excluderi (de la viața culturală a comunității). Mai mulți membri ai grupului minoritar (care pot să nu se afle într-o
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]