1,481 matches
-
categoriilor sărace din țările dezvoltate. Participarea la m.s., ca instrument și manifestare a democrației participative (vezi participare și dezvoltare socială și societate civilă), îmbunătățește caracterul democratic al guvernării și, prin mecanismele învățării prin acțiune, sporește competențele civice ale unor categorii marginalizate. Mișcările Sociale în România postsocialistă Încercarea de a evalua societatea românească din punctul de vedere al frecvenței sau succesului m.s. este vană. Nu din cauza absenței m.s., ci din cauza sărăciei de studii serioase dedicate acestei categorii de fenomene. Totuși, câteva m.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mintală sau socială. Obiectivele OMS sunt construirea unor comunități sănătoase și combaterea bolilor. Pentru îndeplinirea acestor obiective, patru direcții strategice conturează cadrul de activitate al OMS: - reducerea mortalității excesive, a îmbolnăvirilor și invalidității, mai ales în cazul populației sărace și marginalizate; - promovarea unor stiluri de viață sănătoasă și reducerea factorilor de risc care pot afecta sănătatea, riscuri care provin din condițiile de mediu, economice, sociale și de comportament; - dezvoltarea unui sistem de sănătate care să îmbunătățească serviciile din domeniul sănătății, să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că sunt membri ai colectivității” (apud Luzzi, 2005, p. 2). Opiniile cercetătorilor cu privire la s. relativă conturează ideea că, deși persoana supraviețuiește biologic, aceasta nu poate participa la viața comunității din care face parte. În acest caz, persoana poate fi ori marginalizată, ori exclusă. Evaluarea s. relative se află în strânsă legătură cu ceea ce impune colectivitatea, respectiv cu coordonatele pe care aceasta le stabilește și față de care membrii săi sunt sau nu săraci (Zamfir, 2000a, p. 28). Sărăcia absolută Studiile pe care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca distribuție spațială a interacțiunilor, sistemul internațional contemporan este nu globalizat, ci regionalizat corespunzător celor trei blocuri economice - America de Nord, Europa și Asia-Pacific; interrelaționat, clivajul Nord-Sud nu s-a atenuat, ci dimpotrivă, s-a accentuat, Lumea a Treia fiind tot mai marginalizată consecutiv atragerii și cantonării fluxurilor financiare, economice și a investițiilor în zona țărilor dezvoltate (Hirst și Thompson, 2000). Pe o poziție intermediară, transformaționaliștii consideră că, deși îndelungat din punct de vedere istoric și corelat expansiunii capitalismului, procesul globalizării a intrat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale - elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și afaceri externe. Transformativiștii privesc globalizarea ca un proces istoric pe termen lung, marcat de contradicții și modelat de factori conjuncturali; apar stratificări globale în care unele state, societăți și comunități devin din ce în ce mai angrenate în ordinea globală, în timp ce altele devin marginalizate. Economiile naționale sunt reorganizate de procesele globalizării economice, astfel încât spațiul economic național nu se mai suprapune peste limitele teritoriale naționale. Globalizarea este privită ca o transformare în care intră în relație suveranitatea, teritorialitatea și puterea statală. În această relație, globalizarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sociocultural propriu/specific comunităților și persoanelor cu risc crescut de integrare socială. Totodată, s-a conturat și un răspuns diferențiat în planul serviciilor de suport pentru cei aflați în dificultate, cu efecte diferite în timp privind responsabilitatea socială față de persoanele marginalizate. Aceasta a vizat două extreme: la un pol, s-a plasat ignorarea totală a nevoilor indivizilor în dificultate, mergând până la dispreț și atribuire a unei vinovății personale celor marginalizați, iar la polul extrem, o răspundere și grijă exacerbate din partea statului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dificultate, cu efecte diferite în timp privind responsabilitatea socială față de persoanele marginalizate. Aceasta a vizat două extreme: la un pol, s-a plasat ignorarea totală a nevoilor indivizilor în dificultate, mergând până la dispreț și atribuire a unei vinovății personale celor marginalizați, iar la polul extrem, o răspundere și grijă exacerbate din partea statului, ce au indus chiar o dependență a acestora de ajutorul social. Nici una dintre cele două soluții extreme nu răspunde satisfăcător la standardele unei practici profesioniste cerute de valorile teoretice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
profesiei, sintetizate de un cod deontologic specific. Valorile morale ale profesiei trebuie să evidențieze, de asemenea, loialitatea și responsabilitatea specialistului față de instituția angajatoare prin implicarea directă și deschisă la acțiunile de sprijin stabilite pentru integrarea normală în comunitate a persoanelor marginalizate. Pe baza formării lor profesionale în acord cu cerințele standard, asistenții sociali trebuie să fie capabili să identifice nevoile în creștere ale unor persoane, grupuri cu risc de marginalizare și excluziune socială care solicită soluții specifice și intervenții rapide, punctuale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mai mare și anume: copiii străzii, copiii instituționalizați, copiii ai căror părinți sunt consumatori de droguri, persoane aflate în detenție care mai au de executat cel mult 9 luni de pedeapsă și pot urma un program de formare profesională, populația marginalizată economic, copiii excluși din școală, aceștia fiind supuși riscului de a deveni potențiali consumatori. Printre reglementările internaționale referitoare la droguri putem aminti: ● Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961, modificată prin Protocolul din 1972; ● Convenția Națiunilor Unite din 1961 asupra substanțelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Iona Moldovan, Tamara Susoi, Laura Sterian) și-au propus să realizeze o serie de spectacole de lectură axate pe probleme prioritare ale societății contemporane, dezbateri la care să fie invitați sociologi, psihologi, scriitori, realizarea de workshopuri cu participarea unor persoane marginalizate, întâlniri în cadrul cărora să se poată experimenta diverse tehnici de terapie prin teatru. Întrebarea pe care și-au pus-o mai mulți participanți la prima dezbatere realizată sub auspiciile mai sus menționatului program a fost și în ce măsură teatrul ar putea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și deci falsificate ale vechiului univers agricol și paleocapitalist nu mai contează. Biserica, patria, familia, supunerea, disciplina, ordinea, spiritul de economie, moralitatea nu mai au nici o importanță. Și nu mai servesc la nimic, pentru că sunt false. Ele supraviețuiesc în clerico-fascismul marginalizat (în fond, și MSI1 le repudiază). Sunt înlocuite de „valorile” unui nou tip de civilizație, complet „diferită” de civilizația țărănească și paleoindustrială. Alte state au trecut deja prin această experiență, dar în Italia ea este complet diferită, deoarece este vorba
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fiind principalul mijloc prin care este sondat mentalul colectiv. O altă sursă interesantă și care ar trebui să dea o notă de obiectivitate lucrării sînt rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale privind situația agriculturii. Deși arhivele sînt În general marginalizate atunci cînd vine vorba despre un studiu de antropologie sau de științe politice, În acest caz poate ar fi fost utilă o vizionare a lor. Studiul Alinei Mungiu-Pippidi și al lui Gerard Althabe se Încheie Într-o notă exagerat de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
decît niște termeni generali. Dimensiunea comparativă cu alte situații similare din regiune sau din altă parte, interesul pentru diferențe, fie ele etnice, fie confesionale, fie de altă natură, sensibilitatea pentru viața locală și evoluțiile regionale sau lipsesc, sau sînt radical marginalizate, considerate prea parohiale față de integritatea istoriei românilor În general. Termenul de integritate nu este Întîmplător, ci indică o continuitate substanțială cu mentalitatea interbelică și cu ideologia naționalistă a acelui timp. Scandalul Încercării de reabilitare a lui Antonescu, În care Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și norme care sunt poate mai aproape de propria lor identitate: ritualurile de Înmormântare, convingerile religioase, ideile privind prietenia și așa mai departe. Unul dintre aspectele cel mai curioase și mai importante ale adaptării este totuși acela că persoanele sărace și marginalizate sunt adesea sursa inovațiilor ce nu necesită mult capital. Acest lucru nu este deloc surprinzător dacă ne gândim că, pentru cei defavorizați, este firesc să Își asume un risc când practicile curente nu le sunt utile. Uneori, atunci când o Întreagă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a personajelor negative (ca Ionel al lui Țâncuș). Din cauza invidiei și a machiavelismului lui Ionel al lui Țâncuș, deținător al unei funcții politice importante în sat, Monu este silit să treacă prin experiențe dramatice: exclus din Partid, se vede treptat marginalizat, refuză să se înscrie în colectivă, iar fiul său, căruia i se interzice să se mai ducă la școală, se sinucide. Hăituit, Monu nu mai deslușește hotarul dintre utopia compensatoare și realitate. Crezându-se un alt Horea, pune la cale
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
sinceritatea inconștientului e rana deschisă a fructului pur spiritual” - Scrisoare fără mărci, Scriitorii noștri cu fustă și cercei). Între 1930 și 1935, în câteva numere șapirografiate, redactează o revistă personală, pe care o intitulează, ,,Șiș”, cu trimiteri la condiția de marginalizat, dar și la agresiunile ,,de corecție” prin care, în numele suprarealității construite, literatura de sușă anvangardistă urmărea să submineze cotidianul și pe om. În caietele din 1934 și 1935 de la ,,Meridian”, revistă care, prin Sașa Pană, Geo Bogza și Marcel Iancu
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
rezistenței din interior permit să se vadă mai bine motivele compromisului: Uniunea Scriitorilor era singura instituție În măsură să asigure o formă de protecție membrilor săi și, de manieră mai generală, să facă posibilă prezenta În spațiul public a intelectualilor marginalizați Înainte de a deveni disidenți - sau de a descuraja o represiune violența Împotriva acestora. Aceste rețele de Întrajutorare și de solidaritate au funcționat În pofida supravegherii polițienești și a tensiunilor, rivalităților, iar uneori chiar denunțurilor care au marcat acest mediu extrem de sensibil
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu vederea că deși, statistic, la un moment dat în fiecare țară sunt multe familii monoparentale, cele mai multe sunt temporar în această condiție. Dar și aici, dramatic este că tocmai familiile cele mai sărace, cu mame din segmente sociale și cartiere marginalizate, se căsătoresc sau se recăsătoresc mai greu. Așa cum s-a menționat, problema situației materiale și, în general, a statutului social nu este acută pentru „mamele singure prin opțiune”. Femeile care nu și-au găsit un soț potrivit și ajunse la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lirism obiectiv) și proiecția (auto)biografică. Logodna apelor continuă acest mod liric, adăugând tematicii coordonata erotică. Aceasta pendulează între tonul de romanță, remarcat de critică, și cel de lirism aspru - reflex al stărilor de spirit ale celui ce se simte marginalizat, proletar, și pentru care singurul bun inalienabil este libertatea himericului „năvodar de stele”: „Eram sărac, dar câmpul îl așterneam în drum,/ Și putregai de stele împrăștiam pe ape...”. Filtrată „prin sitele muzicale ale simbolismului” (Dragoș Vrânceanu), peste decenii poezia de
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
la 36 interzicerea portul voalului musulman, precum și al altor simboluri religioase, incluzând crucea creștină și tichia evreiască, În școlile publice. Dacă noua lege reflectă sentimentul vastei majorități a cetățenilor francezi, ea a Înfuriat și mai mult comunitatea musulmană, deja puternic marginalizată, din Franța 55. Idealul asimilaționist francez a fost supus unui atac din ce În cemai virulent În ultimele decenii, odată cu invazia musulmanilor și a altor imigranți. În Marsilia, al doilea oraș francez ca mărime, În care 10% din populație este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
elevi slabi sau indisciplinați, el Încălcând deseori regulamentul școlar și normele social-morale, fiind mereu sancționat de educatori. De aceea, copilul cu tulburări de comportament se simte respins de mediul școlar. Acest tip de școlar intră În relații cu alte persoane marginalizate, intră În grupuri subculturale și trăiește În cadrul acestora tot ceea ce nu i oferă societatea. Fiecare cadru didactic pus În ipostaza de a avea În colectivitatea sa un copil cu dizabilități acționează În urma unei reflecții Îndelungate. Un punct important al intervenției
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
social-morale, fiind mereu mustrat de către educatori. De aceea, copilul cu tulburări de comportament se simte respins de către mediul școlareducatori sau colegi, el fiind pus În situația de a renunța la ajutorul societății. Astfel el intră În relații cu alte persoane marginalizate și trăiește În familia lui “problemă” care nu-l ajută și nu se preocupă de binele lui. 2. Modalități de integrare a copiilor cu tulburări de comportament 2.1. Asigurarea climatului favorabil pentru eliminarea unor manifestări neplăcute Pentru a preveni
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
de obicei grupului elevilor slabi sau indisciplinați, el Încălcând deseori regulamentul școlar și normele social-morale, fiind mereu sancționat de către educatori. Din asemenea motive acești elevi se simt respinși de către mediul școlar. Ca urmare, ei intră În relații cu alte persoane marginalizate, intră În grupuri subculturale și trăiesc În cadrul acestora tot ceea ce nu le oferă societatea. Există mai multe strategii de lucru cu elevii care prezintă tulburări comportamentale. De obicei, aceștia sunt obișnuiți să fie mai degrabă pedepsiți decât recompensați de către adulți
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
a dispărut, ea a început să-l prelucreze pe fiul meu. Konny n-avea decât zece sau unsprezece ani când a căzut în ghearele bunică-sii. Iar de la întâlnirea supraviețuitorilor în Damp, unde eu n-am fost decât o nulitate marginalizată în vreme ce el a devenit principele moștenitor, a început să-l îndoape cu istorii cu refugiați, istorii cumplite, cu violuri, pe care, chiar dacă nu le trăise pe propria-i piele, le auzise povestite și răspândite pretutindeni, ca să împrăștie groaza, de când în
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]