1,659 matches
-
la zidul plângerii” de dr. Ștefan Marinescu, Craiova, ori interviul-reportaj „Schitul de ceară” de Iftimie Nesfântu, dovedesc nu numai cruzimea în torturi a comuniștilor, dar și faptul că printre apropriații conducerii din unele sectoare, cum a fost și patriarhul Iustinian Marina, acuzat de unii de comunism și în altare, era el însuși un mare vizat pentru că știa să și aleagă și să-și apere colaboratorii întru credință, biserică și românism. * Paloda literară Paloda Literară apare ca revistă lunară la 20 ianuarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care acestea se îmbină, modul lor de organizare (vorbind, actorul se opune valorilor sau le subliniază complementaritatea? Este el mai degrabă afirmativ sau negativ?). Să punem în practică ceea ce am enunțat, aplicând metoda noastră unui articol intitulat ""Marines", [ofițeri de marină n. tr. ] soldați fără emoții", trimis ziarului Monde (6 noiembrie 1983) de către corespondentul său de atunci la Washington, Henri Pierre. Vrem să aflăm care sunt valorile care animă acest corp de elită al armatei americane, care tocmai debarcase în Granada
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
visând, un vis straniu, cu totul deosebit (rarest dream), unul dintre acele vise care îi amăgesc pe cei cu mințile rătăcite („mock sad fools withal”), căci nu încape îndoială că biata sa copilă e de mult moartă. Chiar dacă se numește Marina și susține că este prințesă, fiica regelui Pericle, nu e suficient. De-abia când vorbește despre mama ei, Thaisa, Pericle o recunoaște și o acceptă: „Ești copila mea”, „Copila mea n-a murit”. În schimb, în cea de-a doua
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
recuzând alternativa, dar numai în favoarea lui. Pentru că el descoperă un al treilea fel de viață care recuză opoziția dintre plăcere și reflecție și presupune amestecul celor două, apoi își mărturisește preferința pentru această opțiune, lăsându-l pe Protarh să se marineze în expectativă, înainte de a constata ralierea lui cu arme și bagaje. Formularea acestei alternative îl constrânge pe filosoful hedonist să apere teza unei vieți de plăceri care exclude orice reflecție - capcană eficace și redutabilă, în care adversarul său, evident, cade
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Toc160586476 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586477" Evaluarea ca input sau output al celorlalte procese asociate unui demers de dezvoltare comunitară PAGEREF Toc160586477 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586478" Capitolul 4 HYPERLINK \l " Toc160586479" SUPERVIZAREA (Lucian Marina) PAGEREF Toc160586479 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586480" Locul și rolul supervizării PAGEREF Toc160586480 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586481" Funcțiile supervizării (de nivel) PAGEREF Toc160586481 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586482" Funcțiile efective
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
academic, ci ca moderator, cât se poate de imparțial, în permanent dialog cu patru remarcabili specialiști care fac practică de dezvoltare comunitară în interiorul Fondului - colegii mei Cosmin Câmpean, Mihaela Peter și Vasile Șoflău în centrala Fondului de la București și Lucian Marina în sucursala Fondului de la Alba Iulia. De ce „cât se poate de...”, și nu pur și simplu „imparțial”? Pentru că nu se poate. Istoria contează. O întâmplare de viață a făcut să fiu foarte aproape de echipa fondatoare a Fondului, în 1998. Ana-Maria
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
riscurile pe carele implică. Problematizările sper să fie utile în a face câmpul de experiență al FRDS cât mai roditor pentru dezvoltarea comunitară din Romania. În fapt, capitolele semnate în volum de către cei patru specialiști ai Fondului - Cosmin Câmpean, Lucian Marina, Mihaela Peter și Vasile Șoflău - sunt o probă de practică reflexivă la nivelul principalului agent de dezvoltare comunitară din Romania anului 2000. Deși este centrat pe activitatea Fondului Român de Dezvoltare Socială, volumul nu constituie o monografie a acestei instituții
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cu implicarea tuturor actorilor locali relevanți: beneficiari, inițiatori, parteneri, autorități locale etc. -, cele două procese de evaluare urmăresc, de fapt, aceeași țintă: creșterea capacității unei comunități de a iniția și gestiona un proces de dezvoltare locală. Capitolul 4 SUPERVIZAREA Lucian Marina Control, calitate, revizuire și asistență tehnică sunt termeni care, în mod curent, nu au proprietatea de a fi direct asociați familiei conceptelor de dezvoltare comunitară. Și în lucrările de referință ale dezvoltării comunitare, și în documentele-cadru ale unor programe naționale
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cu cea sistematică și a considera dezvoltarea comunitară ca formă de inginerie socială. Vezi, de exemplu, Campfens, 1999. Pentru invitație și stil de cooperare le datorez mulțumiri doamnelor directoare Liliana Vasilescu și Mihaela Peter, dar și colegilor Cosmin Câmpean, Lucian Marina și Vasile Șoflău, care au acceptat dificilul rol de implicare într-un proces de autoevaluare instituțională. Sunt în mod particular îndatorat domnului Vasile Șoflău și doamnei Mihaela Moroșanu de la Editura Polirom, echipei editoriale pe care o conduce, pentru ajutorul dat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
caracterul de model al acestui caz. Termenul agent de execuție este utilizat de către FRDS pentru a desemna calitatea persoanelor care implementează proiectul de dezvoltare comunitară în numele grupului comunitar, cf Legii nr. 129/1998, modificată. Impactul instruirilor FRDS (studiu intern), Lucian Marina, ianuarie 2006. Ghid de achiziții FRDS, pp. 3-4 Procedura este definită conform ISO 8402 (apud Froman, 1998). Despre astfel de aplicații, pot fi găsite detalii pe pagina HYPERLINK "http://www.managenergy.tv/me portal/mst/549/index.html" www.managenergy.tv
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
html (accesată în noiembrie 2006), a Directoratului General pentru Energie și Transport al Comisiei Europene, în special în conferința video „Psychology of commitment: How promote new behaviours?” (Robert-Vincent, Joule) postată pe aceeași pagină. Vezi detalii despre acest program în L. Marina, Rămânerea în societate. Monografii ale îmbătrânirii, Editura Emia, Deva, 2005. Pentru uniformizarea codurilor, am folosit și rezultatele investigației în mediul academic intitulată Orientations to research higher degree supervision (teză de doctorat), a lui Noela Winifred Murphy, HYPERLINK "http://www.adt
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fost Grigore Cernăianu, paroh la biserica Kretzulescu din București. Aparenta solicitudine a patriarhului Justinian În fața cererilor de eliberare tot mai numeroase venite din partea preoților ortodocși arestați a produs iritare la nivelul organelor de Securitate. La 12 decembrie 1948, patriarhul Justinian Marina solicita tuturor eparhiilor ortodoxe tabele cu clericii deținuți și, odată Întocmită, această evidență a fost Înaintată de Patriarhia Română, printr-o telegramă, Ministerului Cultelor, cu rugămintea de a se dispune cercetări privind justețea măsurilor de arestare. La rândul său, Ministerul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu rugămintea de a fi cercetat cazul. Serviciul care se ocupa de supravegherea clerului propunea În mod ipocrit superiorilor: „a se comunica că nu ne putem amesteca În bunul mers al justiției”19. În pofida relației speciale care exista Între Justinian Marina și liderii comuniști, În principal Gh. Gheorghiu-Dej, posibilitățile de a diminua În mod semnificativ amploarea arestărilor erau reduse. Mai mult, printre cei reținuți și condamnați În anii ’50 s-au aflat și clerici apreciați și promovați chiar de Justinian Marina
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Marina și liderii comuniști, În principal Gh. Gheorghiu-Dej, posibilitățile de a diminua În mod semnificativ amploarea arestărilor erau reduse. Mai mult, printre cei reținuți și condamnați În anii ’50 s-au aflat și clerici apreciați și promovați chiar de Justinian Marina: arhim. Benedict Ghiuș, ierodiaconul Bartolomeu Valeriu Anania, ieroschimonahul Daniil (Sandu) Tudor etc.20. Imediat după Înființarea Securității, la 30 august 1948, organele represive și-au intensificat acțiunile de supraveghere a tuturor cultelor, prin intermediul Serviciului III din cadrul Direcției I. S-a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cea mai dureroasă și mai delicată a memoriilor lui Iuliu Hossu este cea consacrată raporturilor cu ierarhia ortodoxă, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla consemnând cu o profundă tristețe purtarea cinică și lipsită de pocăință a unor prelați ortodocși, precum patriarhul Justinian Marina, mitropoliții Nicolae Bălan și Justin Moisescu, episcopii Nicolae Colan și Teoctist Arăpașu. Cu cel din urmă, Iuliu Hossu a purtat mai multe discuții În contradictoriu atât la Curtea de Argeș, cât și la mănăstirea Ciorogârla. Ierarhul greco-catolic notează că, la 14 august
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mă uitam peste gard și vedeam că, odată ajunși la baracă, mâncau ca disperații... Doar în prima seară au îndrăznit să se așeze la masă (în cinstea lor și cu o carte de bucate franțuzească în față făcusem primele chifteluțe marinate din viața mea), dar nici atunci n-au apucat să mănânce prea mult; șeful de echipă, un tip mai evlavios din fire, a zis „Poftă bună, cu Dumnezeu înainte!“ și a luat o îmbucătură; a căzut la pământ ca secerat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
grafia vremii sau a autorilor. Materialele publicate în această carte sunt textele necenzurate din arhiva autorului. CUPRINS Bogdan ULMU: O poetică trăită a teatrului 11 ECOUL .....................................................17 Radu PENCIULESCU: O voce distinctă... 19 George BANU: Lumina scenei, umbra școlii 20 Marina CONSTANTINESCU: Teatrul este cea mai minunată poveste 27 Mircea DIACONU: Să fii doar o tăcere... 29 Monica SĂVULESCU-VOUDOURI: Alexa Visarion, fără funcții și titluri 32 Dan VASILIU: "Paradox" despre Alexa Visarion 34 Constantin CHIRIAC: Maestrul-profesor 37 Mihai MĂNIUȚIU: Portret al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt bune de izbituri. Masă Dacă pocnește masa sau altăceva din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt bune de izbituri. Masă Dacă pocnește masa sau altăceva din casă, apoi e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie tăiată înainte de preparare. • Acestă plantă poate fi păstrată aproximativ trei săptămâni în frigider, dar ea se păstrează și mai mult timp într-o cameră frigorifică sau într-un beci, în nisip sau în saci găuriți. • Sfecla roșie se poate marina sau poate fi consumată crudă ori coaptă, iar frunzele întrebuințate la fel ca cele de spanac. Spanacul, familia chenopodiacee • Spanacul se seamănă la începutul primăverii. Având în vedere faptul că ajunge la maturitate în 40 sau 50 de zile și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
política, Ed. Sudamericana, Buenos Aires, 1995, p. 34. 51 În 1987 i s-a decernat lui Sábato Premiul Cervantes, iar cu această ocazie s-a editat un volum de articole, comentarii, interviuri, dialoguri ale scriitorului cu unii dintre exegeții operei sale: Marină Gálvez Acero, de la Universitatea Complutense din Madrid, Arnaldo Liberman, scriitor și poet, Mónica Lieberman și Luis García Martín, licențiați în filologie hispanica, si Trinidad Barrera, de la Universitatea din Sevilla. Volumul se numește Ernesto Sábato. Premio Miguel de Cervantes 1984, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
timp, p. 116. 21 Emil Cioran, Eseuri, p. 53. 22 Emil Cioran, Pe culmile disperării, pp. 102-103. 23 Ernesto Sábato, El cuerpo, el otro, articol publicat în revista "Sur", Buenos Aires, ianuarie 1977, inclus în Heterodoxia. 24 Ibid., p. 141. 25 Marină Gálvez Acero, La novela como indagación de la condición humana, în volumul dedicat lui Sábato la primirea Premiului Cervantes în 1984, intitulat Ernesto Sábato, Premio Cervantes, 1984, Ed. Anthropos, p. 22. 26 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos, din volumul Sobre héroes
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și mai ales de ce înota solitar. Despre heleșteiele (vivier în frâncenește) amenajate pentru formarea profilor de limbi&literaturi precum și despre egobiotopul lor va veni vorba sărind din lacul lebădoilor în puțul idiomatic lui Narcis, unde ne spun froidinele și lacanuțele marinate în suc propriu s-ar fi înecat Elpi. Vom încheia, majestuos, prin prezentarea flotei de Caravele Avizoare și alte Corvete având misia de a proteja oceanul francofon dintre Copou, Bahlui și lin curgătoarea Cacaina de atacurile piraților onto-teo-logo-falici veniți din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
lumea strâmbă din nas), cât se cere (sub o carte pe an nimeni nu crede că ești scriitor, vezi că unii au depășit recorduri chiar stând în pușcării). Și, mai ales, cum se cere (conserve, batonașe pentru prăjit gen "Fish-finger", marinat cu ceapă sau cu usturoi, cu "sauce Mauron" sau fileuri fierte în ulei performativ). MX: O fi Cajvaniotul pescar la undiță? DAK: Așa cred eu, tu poți avea părerea ta. MX: Atunci înseamnă că heleșteul e propria biografie și lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Colecția ACADEMICĂ 19 Seria Spații francofone EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ. Coordonatorul seriei Spații francofone: MARINĂ MUREȘANU IONESCU. Consilieri științifici: RAMONA BORDEIBOCA, Université de Bourgogne, Dijon; PATRICE BRASSEUR, Université d'Avignon; ANNE-MARIE CALLET-BIANCO, Université d'Angers; DANIEL FONDANÈCHE, Université Paris 7; JEAN-MARIE KLINKENBERG, Université de Liège 7; JEAN-PIERRE LONGRE, Université Lyon 3; JACQUES MOESCHLER, Université de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]