806 matches
-
mai fericită, că pretutindeni vezi doar martini cu mere și că Simfonia Deserturilor de la Le Cirque e de-a dreptul delicioasă. O sunasem doar să-i spun că-mi pare rău că nu e și ea aici. Iubito, când bei martini, iar paharul ți-e plin de lacrimi, trebuie să te întrebi: oare Universul vrea să-mi comunice ceva? filosofă Julie. Dumnezeule, când Julie pomenește de Univers, sunt îngrijorată, deoarece asta înseamnă că iar a citit un teanc nociv de cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de ticsit de fete care nu mâncau nimic și de bărbați care nu le băgau în seamă, că de-abia te puteai mișca prin mulțime. Julie înșfăcă două pahare de saketini (o băutură la modă - o corcitură între sake și martini) de pe o tavă și ne-am așezat într-un separeu. — Hei, drăguțo, făcu ea, îmi pare rău că ai văzut fotografia aia cu Adriana și Zach. —Mulțumesc, am spus sec. —Oricum, ai dovada că-i complet nestatornic. Slavă Domnului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
țăcăneală. Barclay transformase biblioteca în copia strălucitoare a unei cabine de la bordul unui vapor. Felinarele pâlpâiau de parcă prin încăpere chiar adia briza oceanului. Pe masă erau împrăștiate hărți decolorate și jurnale patinate de vreme. Un chelner ne-a servit cu Martini Bleu și Mai Tai și cu șervete de cocteil cu colțurile atât de ascuțite încât un marinar ar fi putut să-și taie beregata cu unul. Fetele s-au așezat în cerc, mai curând, într-un oval. Henry stătea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pânze de la țară, învățasem ideologia marcouseiană, ca să zic așa, eram o hipiotă intelectualistă (struțo-cămilă), ca mulți alții din generația mea. Și eu fugeam în pădure, acolo era colonia noastră de puștime protestatară. Mai trăgeam un Camel, un cântec și un Martini cu Dana, Co și Jeni, mai fugeam că aveam olimpiade județene (o să râzi, Mircea, pe atunci mergeam și la olimpiadele de mate). Da, ne simțeam atât de liberi față de generația părinților noștri, niște Bumbești-Livezeniști cu „Ești brigadier sau nu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
naștere. Maâtre d’ mă conduce spre o masă goală din colț și mă strecor pe bancheta de piele de căprioară. — Bună seara ! îi spun zâmbind unui chelner care se apropie. Aș dori un Buck’s Fizz, un gimlet și un martini, vă rog. Dar pe acestea din urmă nu le aduceți până nu ajung și ceilalți. Mama întotdeauna bea doar gimlet. Habar n-am ce bea Daniel în ultimul timp, dar n-o să refuze un martini. Chelnerul dă din cap că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Fizz, un gimlet și un martini, vă rog. Dar pe acestea din urmă nu le aduceți până nu ajung și ceilalți. Mama întotdeauna bea doar gimlet. Habar n-am ce bea Daniel în ultimul timp, dar n-o să refuze un martini. Chelnerul dă din cap că a înțeles și dispare, iar eu îmi scutur șervetul, uitându-mă în jur la oamenii de la celelalte mese. Maxim’s e un restaurant destul de cool, tot numai parchet Wenge din lemn masiv, mese de inox
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Încerc să-mi țin bărbia sus, însă îmi ard obrajii de jenă. Brusc, chelnerul căruia i-am comandat mai devreme apare lângă masă. Aduce trei cocktailuri pe o tavă și se uită la masa goală ușor confuz. — Pentru cine e martini-ul ? — Trebuia să fie pentru fratele meu... — Adică pentru Nokia, spune Lorraine săritoare, arătând spre mobil. Urmează o pauză - apoi, profesionist și cu chipul impenetrabil, chelnerul așază băutura în fața telefonului, împreună cu un șervețel de cocktail. Îmi vine să râd - doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
toaletă lambrisată și cea mai incredibilă cadă, care se umple în cinci secunde. Totul e atât de uriaș, de luxos, de... mare. De exemplu azi‑noapte, când am ajuns, Luke mi‑a propus să bem ceva la bar și, sincer, Martini‑ul pe care ni l‑au adus a fost cea mai imensă băutură pe care am văzut‑o în viața mea. Aproape că nici n‑am reușit s‑o termin. (Dar până la urmă, am reușit. După care am mai băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Gimnastică în fiecare dimineață. Tocmai sunt pe cale să‑i spun „Nu fi ridicol!“, când îmi aduc aminte că e posibil ca azi‑noapte să mă fi furat valul și să‑i fi spus ceva de genul ăsta. După al doilea Martini. Și totuși... e în regulă. Pot să mă duc la sală. De fapt, ar fi chiar bine să mă duc. Și pe urmă aș putea... să vizitez un pic orașul, cred. Să mă uit la câteva clădiri faimoase. Sunt sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ar avea totuși mai puțină importanță. Ceea ce mă preocupă acceptînd acest joc grav al fanteziei, Într-o noapte plină ea Însăși de senzații contradictorii, este dilema lui Socrate judecător. Să-și trimită judecătorii la moarte? Nu-i va face astfel martin? Și lumea, În loc să-i urască, n-ar Începe să-i deplîngă? Sau, să-i recheme la masa judecătorilor și să-i lase să strige către el, reîntors pe banca acuzaților: Nu există altă dreptate decît cea pe care ați trăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
și nu avea timp de astfel de lucruri. Am găsit o curățătorie bună, unde îi duceam regulat costumele, un restaurant chinezesc care ne livra mâncare oricât de târziu, un bar foarte sexy unde se serveau cartofi prăjiți delicioși și un Martini grozav și care, în weekend, era plin de cupluri care se sărutau pe canapelele de piele ascunse în lumina crepusculară. Bineînțeles, să nu uit de Benny’s Burritos, cu fantastica lumină roz și cocteilurile uriașe. Mă plimbam pe malul râului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fața spre măsuța de cafea de lângă canapea. Dave nu se mișcă. Doar îi privea, cu ochii mari. Henry se duse în bucătărie, îi pregăti soției sale niște limonadă și i-o aduse. — Uite, bea asta, zise el. — Dă-mi un martini, la naiba. — Zilele alea au trecut, scumpo. Lynn era înscrisă în programul de reabilitare antialcoolică. Nu știu de care zile vorbești, spuse ea. Se uita fix la Dave. — Vorbește. Maimuța vorbește. — Simianul. — Îmi pare rău că te supărat, îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de maeștri, pentru scurt timp se Întrebă, oare cum se simte și ce-ar spune dacă ar ști, apoi Îi veni În minte Îndemnul și acel „poți face fericită orice fată și orice femeie!”. Nu se știe ce a primat, Martini, Napoleon, frumusețea și experiența frumoasei voleibaliste de a produce voluptăți rarisime sau, pur și simplu, dorința sa de verificare, dar noaptea a fost una lungă, mai mult albă decât neagră și plină de pasiune, de dragoste și abandonare, de mulțumire
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de pe pământ și de dincolo de acesta!” Fata a mai spus: Mulțumesc, eram sigură! Rik nu știa dacă i s-a părut că vede o lacrimă delicată alunecând pe obrazul ei, sau chiar așa era. Fata continuă: Servește-te cu un Martini și după zece minute te rog să vii În dormitorul turcoaz, bine? Așa voi face! Trecuseră cele zece minute când Rică Olaru Își făcu apariția În dormitorul slab luminat și rămase interzis În fața spectacolului absolut nou pentru el și total
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
13 august, în urma capitulării trupelor revoluționare ale Republicii Ungare la Șiria, a fost despresurată și cetatea Timișoara, punîndu-se capăt calvarului locuitorilor ei. În timpul asediului și al epidemiei de holeră s-au evidențiat două personalități medicale: medicul șef militar dr. Johann Martini și noul medic șef al orașului și spitalului civil, dr. Thomas Stephanovits 339. Cu acest episod dramatic se poate socoti încheiată și epidemia de holeră din 1848 în Transilvania, prelungită parțial până în 1849. Desigur, efectele ei au fost mai puțin
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
inutil atenți, pentru că sunt lucruri pe care chiar tinerețea lor ambițioasă Îi Împiedică să le Înțeleagă. Și Christa, care suprapune propriile amintiri imaginii locului de unde vine el! Și el, care tot insistă. — ...Spuneai, Antonio, că ne mai așteaptă o șampanie Martini? Atunci, să Îmi pregătesc și eu toastul! Capitolul 21 tc "Capitolul 36"Nausicaa În altă ipostazătc "NAUSICAA ÎN DOUÎ IPOSTAZE" Aplaudă. O dată, de două ori, de trei ori. Ajunge. Aruncă o privire nerăbdătoare spre ieșire, dar În dreptul draperiilor vișinii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
chiar și în aceeași cameră cu el. Au fost în toți anii ăștia texte de toate felurile, de la poeme la articole în reviste de bijuterii, de iahting, de la interviuri cu Rebengiuc sau Hurezeanu la cele cu BUG Mafia sau Pink Martini, am fost mereu cu el alături, cu el în culise, cu el în marsupiu, cu el la lecturi de poezie, ale mele sau ale altora, cu el peste mări și țări. Și scrisul s-a amestecat în toți acești ani
Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
numesc John Self1. Dar pe cine nu-l cheamă așa? Pe tine cum te cheamă? — Mi se spune Moby. Ești căsătorit? — Nu. Cred că nu fac parte din categoria celor care simt nevoia de căsătorie. — Și cu ce te ocupi, Martin? — Sunt scriitor, Moby. — Dar asta e într-adevăr interesant, spuse ea serioasă. Ești scriitor? Ce scrii? — A, beletristică. Ceva de genul ăsta. — Literatură de larg consum de citit pe budă? mi s-a părut mie că aud. — Poftim? — Adică sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sub reflectoarele lui de testau plutitor, Sunset Boulevard continua să curgă lin la vale. O oră mai târziu, îmi puneam centura de siguranță la LAX. Clasa întâi: the Pantheon of Celestial Arts - meniul lor. Onorând-ul pe John Self cu martini-uri gata preparate, mă făceau să mă simt eu însumi un shaker de veselie și venerație. Tocmai citeam în Daily Minute despre lanțul de bătăi și crime din Rosalind Court: acum două nopți un expert japonez în computere și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-o. — Martin Amis. — Încântat. — Hai, spuse el, tu ești tipul care face reclamele alea, alea care nu mai sunt difuzate? — Chiar eu. — Ah. Dădu din cap. Mie mi se păreau al naibii de distractive reclamele alea Toți eram de părerea asta — Mulțumesc, Martin, am spus. Se ivi și chelnerița cu farfuria mea bine îndesată și aburindă. Tot ea luă și comanda lui Martin. M-a surprins și de data asta cu preferința Lui tipică mocofanului standard - ouă, șuncă și cartofi prăjiți. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Fielding. Alege-ți calea care ți se pare cea mai potrivită. Mi-am turnat ceva de băut și am luat cartea de telefon. Într-adevăr, Martin Amis era trecut acolo - de fapt era trecut chiar de două ori, o dată ca Martin, o dată ca M.L. Sunt unii care ar face orice numai să-și vadă numele tipărit pe undeva. Intrarea precipitată a Selinei în dormitor prevestea cheful ei clocotitor de a o lua prin magazine. Părul îi era vopsit și fierbinte. Jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
celor mai obscuri. Pentru că dacă nu e supus nici unei hormonizări embrionul se dez voltă întotdeauna într-o femeie. Pentru că nu se gândesc cum să i-o tragă tipului drăguț pe care-l văd în tro leibuz. Pentru că beau porcării ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke. Pentru că nu-ți pun mâna pe fund decât în reclame. Pentru că nu le excită ideea de viol decât în mintea bărba ților. Pentru că sunt blonde, brune, roșcate, dulci, futeșe, calde, drăgălașe, pentru că au de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
se zgîlțîie din toate încheieturile, să ocolească craterele dintr-o margine în alta a carosabilului. Parcă am fi în țara nimănui, zice, pe drumul ăsta n-a mai pus nimeni mîna de cînd a fost dat în folosință... — Rom Havana, Martini rosso, trabucuri cubaneze, pune-ți pofta-n cui, zice Monte Cristo, le-au scos și din shop-uri, nu mai găsești decît vodcă Baltic, și eventual ciocolată chinezească. — Brasero, Globo, adevărată, spune Sena plescăind cu limba în cerul gurii, ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
oricîte încercări, zice Patru Ace. — Chiar așa? întreabă Roja distrat, nu cred c-o să fie nevoie, în situații din astea n-am dat-o niciodată în bară. Dă-mi un singur indiciu, adaugă. — E înalt și slab, și bea numai Martini rosso. — Măi să fie, să nu-mi spui și că dama cu care vine, e o tipă bine, focoasă, puțin cam plinuță ce-i drept, care vorbește foarte puțin și se îmbracă elegant, doar cu țoale făcute la comandă. — Femeia
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Așa s-a călit spiritul critic local! Și tot așa și silogismul acesta: Dacă un roman neterminat e socotit genial, unul nescris e Încă și mai genial. Istoria locală a capodoperelor depășea În grosime Istoria literaturii germane a lui Friz Martini, atât de lăudată prin anii '70, mai ales de sașii cu cerere de plecare definitivă din România sau pe cea a literaturii italiene a lui De Sanctis. Revistele acceptate În acest distins local erau Dilema, 22 și România literară, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]