160,567 matches
-
abia după încă doi ani se ajungea la adevărata ucenicie. Dar din prima zi i s-a spus și răs-spus că e "păcat" să lași o foarfecă deschisă. O asemenea foarfecă putea tăia ușor niște degete fragile sau, căzând de pe masă, putea răni un picior, de obicei desculț. Și, întrucât era o vreme în care Decalogul mai era încă respectat, cuvântul "păcat" avea o mare forță disuasivă. Madam Șura, patroana atelierului, femeie bună, făcuse din păcat o simplă regulă de protecție
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
bune. Fusese tare curios să vadă ce putea face băiatul acolo, mut și retras cum era, așa că-l iscodise de câtva ori de după geamul prăfuit care dădea în curtea din spatele cârciumii. De fiecare dată, acesta rămăsese tot timpul așezat la masa din colț, răsucind și răs-răsucind cu degetele subțiri și nervoase o țigară groasă, pe care o arunca după colț, la ieșirea din crâșmă. Nimeni nu-i vorbea și nici el nu se adresa nimănui, lumea se obișnuise cu el, așa cum
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
unui mort. "să mă lași în pace", ziceam, "altfel îți rup gleznele" a plecat. degetul pe care port inelul de la ea supurează, nu se mai vindecă. Ultima întâlnire cu Viorel Paraschivoiu la barul Sîlîuța un om singur șade la o masă joasă. pe tăblia de brad vin și pleacă o falcă de taur cincizeci de biter și un poem: jumătate la Tosca jumătate Sîngeorz. de la gât în jos, omul e de ponegrit iar în cap îi huruie neîncetat o betonieră. deunăzi
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
din strugurii tatălui său cere-i întru aceasta, Cere-i să te dea-n grija Tatălui de Stei, Omul de Piatră, Unde stau cu herbul numelui locului, Cere-te la stâlpul de piatră cu stema Geniului Locului Enea Moisenea La Masa Rotundă Colacul de Sâmbră rupând în chip de Doi Șerpi încolăciți ca Făt Frumos Fiul lui Deucalion Tatăl Ploii, Viptul Vieții împărțind Apa Oltului cu Ino Lucena. Aceasta mi-a zis: Mirele meu, bea Bucure Baciule Codru de Caș. Să
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
tău de dimineață, Maria, O, somnul acesta te naște ca o adiere pentru focurile de peste zi... Fructe oprite Ființei tale spune-i bun venit în gândul năzărit deodată, peste - așteptarea-n care ai murit, redându-te iubirii înviată, Așterne-i masa și primește-o-n prag, se-ntoarce după-o lungă noapte - Ființa ta-i! - în care doruri zac, având destinul fructelor necoapte, Ascult-o: ți-a trimis-o vreun sfânt, în rugă pentru ea îngenunchease, de azi ridică-te de la
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
într-un hău de splendoare la orice război pierdut de mine în lumea largă, altcineva îmi ocupă grădina cu steagul unei țări străine înfipt în pământul moale... Eșafod afară-i Evul Mediu și într-o farmacie calculez infinitul acestor metale masa lor atomică în diencefal în cea mai blândă alegorie, de la esențe am învățat să dorm și-mi pun capul numai pe umbră la ușă,-i Evul Mediu și-mi pun tâmpla pe melancolie peste această țară de morminte, în care
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
O parte din Întreg în toate zilele, îmi vei lipsi, cum spărgătorul de gheață pe Marea Nordului, în 8 ale iernii mă adun din țăndări, pământul mă-ntoarce cu el, pe partea lui de noapte, pe partea lui de zi întind masa peste pământul meu și-n câteva pahare pun elixiruri și prafuri, previzibile ierburi și săruri de aur și beau din etherul pe care-l desprind, cu degetele-sabie, dintr-un întreg mai mare. Mesaje pe fața apei am încercat să trec
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
și am stat în penitenciarul de femei al Constanței, dezafectat temporar, ca să aibă unde dormi tovarășii studenți pe perioada muncilor agricole. După ce terminai de urcat scările, intrai într-o cameră, mult mai mică decât o sală de clasă, cu o masă mare pe centru, unde ne strângeam toți, așezându-ne de fiecare dată cam pe aceleași locuri: Cătălin }ârlea și Horia Gârbea lângă Profesorul Martin, Cristi Popescu lângă Cătălin, apoi Bănulescu, Luci Vasilescu și ceilalți. Eu stăteam undeva la capătul opus
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
pe centru, unde ne strângeam toți, așezându-ne de fiecare dată cam pe aceleași locuri: Cătălin }ârlea și Horia Gârbea lângă Profesorul Martin, Cristi Popescu lângă Cătălin, apoi Bănulescu, Luci Vasilescu și ceilalți. Eu stăteam undeva la capătul opus al mesei cu fața spre geamul dinspre Schitu Măgureanu, de obicei tăcând, de fapt, întotdeauna tăcând. Era mai tot timpul frig, masa era de culoare închisă și, cum nimeni nu ștergea praful, nici măcar femeia de serviciu care se uita suspicioasă la noi
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
lângă Profesorul Martin, Cristi Popescu lângă Cătălin, apoi Bănulescu, Luci Vasilescu și ceilalți. Eu stăteam undeva la capătul opus al mesei cu fața spre geamul dinspre Schitu Măgureanu, de obicei tăcând, de fapt, întotdeauna tăcând. Era mai tot timpul frig, masa era de culoare închisă și, cum nimeni nu ștergea praful, nici măcar femeia de serviciu care se uita suspicioasă la noi, puteai să te semnezi cu degetul. Dacă ar fi putut fi conservată, ar exista acum o masă mare de lemn
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
tot timpul frig, masa era de culoare închisă și, cum nimeni nu ștergea praful, nici măcar femeia de serviciu care se uita suspicioasă la noi, puteai să te semnezi cu degetul. Dacă ar fi putut fi conservată, ar exista acum o masă mare de lemn cu multe semnături de nouăzeciști, în originalul de acum 20 de ani. La începutul ședinței de cenaclu, cei care fumau își faceau din foi de caiete dictando sau hârtie albă scrumiere de hârtie care, pe măsură ce ședința continua
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
un picior târâș să ceară de băut la "centrul nostru de achiziții de melci vii" din sat și să scoată coarne bourești, conform cântecului. Vin și sparg țiglele de pe casă să se facă lumină în pod, unde va fi pusă masa, la pomană. Vin și dau iama în căpița de fân de anul trecut, din ogradă, în care se impregnează toți porii odată. Vin și urlă că - să vă intre bine în cap, noi vă suntem strămoșii... Cine? Ei: adică Roza
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
dezveleau inimi de păsări smolite, crescute cu greu, cu pâine mestecată de mamele tinere; cutele cearșafurilor de pe brațe se îngropau pentru totdeauna. Așa coboram încet, mult după miercurea nopții: ca o mânecă, înapoi, la brățara unui ceas. Lăsasem mereu pe masă o iarnă albă, pe jumătate golită, când femeile începeau să limpezească melodii vechi și tulburi la fiecare sfârșit, iar fereastra își gonea florile și bătrânii, să vadă mai bine ce se aude: că ninge între nicio ninsoare și alta și
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
tigru, sau de lup. S-a pus jos și n-a vrut să se miște din loc. |ia nu s-au lăsat: i-au înghesuit într-o valiză câteva lucruri la întâmplare, haine, prosoape, câteva tacâmuri de argint, fețe de masă. Au învelit-o cu forța într-o haină de blană peste capotul de mătase și au aruncat-o în stradă. Câinele rex credincios a-nsoțit-o lătrând ca apucatul. Suferința, despre care tanti marioara crezuse toată viața că o ocolește, a izbit
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
doăj de ani. Dar el n-o băga în seamă, îi răspundea cu niște vorbe învățate de la taică-său: Taci, fă, din gură, ce știi tu!... Nevastă-sa a avut gură aurită, aurită vorba vine: într-o zi, pe nepusă masă, s-a terminat fericita viață a lui vinetu dinamo. Barosanul a închis ochii, între străini, departe, cică prin madrid sau valencia. A fost jale mare, l-au transportat acasă, l-au îngropat între ai lui, în cavou de marmură (tot
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
-ți vorbesc... despre camion, să-ți îndrug verzi și uscate improvizând fără rușine, iar tu să mă iei la rost, pentru că nu-ți trebuie mult ca să pricepi că pur si simplu bat câmpii și n-am încă nici un roman pe masa de lucru, așa că îți vorbesc despre un roman pe care doar am de gând să-l scriu, trebuie neapărat să-l scriu, și asta cât mai curând. Proiectul unui roman... Știu că suporți greu atâta nonșalanță și dezordine din partea unui
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
supraveghea doar ostașii, încremeniți în posturile lor de veghe. Deplasarea pe orizontală făcea o separație și între întunericul de dincolo de cetate și luminile făcliilor, lumânărilor și felinarelor din interiorul ei. Nu se știa cât e ora. Ceasurile de mână, de masă și de buzunar fuseseră strivite. Curând, se lansă un alt zvon în mulțime. Evenimentul crucial era așteptat în jurul orei trei, hotarul atâtor minuni, printre altele, învierea Mântuitorului. Era totuși greu să-l repereze careva, de vreme ce lipseau instrumentele de control al
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
simpatic de la prima ochire. Dacă era să-1 crezi, venise În România fără nicio treabă. Așa i se sculase lui... Stăteam tofi trei cufundafi în fotoliile adânci din jurul unei măsuțe rotunde. Din toate bunatafile pe care domnul Guta le scosese pe masă, el alesese palinca și slana, pe care le primisem de la un prieten din Ardeal. Ne-a spus că se trăgea dintr-o familie de irlandezi și, după cum știa să ducă la gură, nu-și dezmințea originea. Descoperise băutură asta „de
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
etaje, clădirea guvemului părea o cetate asediata, gata să cadă din moment în moment. Cu atat mai mult, cu cat dinspre §tefan eel Mare, Banu Mantă și Ana Ipatescu soseau noi și noi coloane de manifestanți, ce se infiltrau în masă imensă a celor prezenfi acolo de cine știe când. Cei aflați chiar sub ferestrele guvemului schimbaseră dintr-o dată placă si-ncepusera să strige: Jliescu, du-te-acasa,/ C-ai nevasta canceroasă!“. Nou venrfii nu stătuseră nici ei prea mult pe gânduri, și
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
aprins focul în sobă, am deschis pentru câteva minute ferestrele și-apoi am desfăcut o cutie cu cremwursti și alta cu brânză topită, singurele pe care le mai aveam în frigider, si, în lipsă de pâine proaspătă, am pus pe masa o pungă cu pesmeți. Dar Daniel n-a vrut s-auda de niciunele. Mi-a cerut doar să-i Mocuiesc păhăruțul din mână cu o cană de băut apă, si asta a fost deocamdată tot ce-am putut să fac
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
odată, ne reproseau acum, de la distanță, că prea am stat cu mâinile încmcisate în fața terorii și prea ne-am lăsat călăriți că prostii și prea l-am suportat atâta vreme pe Piticul Scelerat. Dar cine a stat cu el la masă, desi știau bine ce-i poate pielea? Cine 1-a vizitat de-atâtea ori și-apoi 1-a primit cu ropote de aplauze pe peluza de la Casa Albă și-n Congresul american și la Bancă Mondială și-n cele mai
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
devenit pe urmă confuz. îmi amintesc de exemplu de scena aceea când tatăl tău (un bărbat încă tânăr, încă foarte vivace) și tatăl meu (căruia îi crescuse niște iarbă pe piept sub pământ) își dădeau mâna puțin stânjeniți, la o masă dintr-un local. De telecabinele purpurii care circulau numai noaptea între frunțile noastre. Și de prima ta menstruație. Viața ta de femeie începea ca o dictatură dintr-o țară exotică unde arborii au frunze roșii și ascuțite. Sângele meu a
Poezie by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/8328_a_9653]
-
de multe, atât de dense încât ne vedeam ca prin ceață. Mama a deschis larg fereastra și cu un ștergar în fiecare mână am început, amândoi, să "gonim" funigeii ca pe muște. A urmat spălarea cuverturii patului, a feței de masă și a țoalelor întinse pe sârma din curte și frecate cu peria muiată în apă caldă cu săpun de rufe. Mă întreb acum, după multe decenii, dacă nu cumva am reținut această episodică găzduire doar datorită numelui străzii. Năvalnicul nu
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
rostire în care se derulează amiezi dimineți risipite amurguri cu ascuțișuri îndreptate spre țărm timpul citește același confuz calendar ca pe o carte ivită din neguri gândind despre lucruri și fapte adică tot ce nu se poate gândi Paradigme Pe masa de scris pâlpâie pulberi din uitate înscrisuri aceeași substanță a regăsirii cu degete de sticlă atingi marginea calmă a unei seri de demult uiți te clatini de atât adevăr nerostit îți părăsești adăpostul cu încărunțitele speranțe construiești dealuri fosforescente talazuri
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
reciprocă, cu transformările vieții sociale engleze. În anii ’60 „cultura populară engleză (muzica pop în locul operei și fotbalul în locul bisericii) a provocat o eliberare de energie uriașă, care a reanimat miraculos defunctul model fotbalistic englez ș...ț Anglia proiectelor de masă, cu oțelării monumentale, orașe atârnate de mine și docuri fără pauză de comenzi, e tot mai mult națiunea unei clase muncitoare care încetează să semene cu proletariatul clasic și prinde gustul a ceea ce numim astăzi pretențios entertainment. Cu alte cuvinte
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]