5,675 matches
-
fie 1 martșieț la București: mărțișoare, soare, unguroaice, ce să mai vorbesc. Cum să nu fii tentat să uiți orașul mic, provincial, Fălticenii?! Datoria prezentei e să-ți amintească, să-ți aducă chiar din Fălticeni urări de bine (nu-s meșter în mărțișoare, poate ți-a trimis Olguța). La anul, ne întâlnim, Mihai. La anul termin școala. Asta-i noutatea zilei. Ți-am mai spus, dacă poți, vino la Paști la mine. Vrei? În această scrisoare nu-ți voi scrie mai
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
înconjurătoare și, în același timp, a plăsmuit imagini născute din studierea creației înaintașilor sau din lectura scripturilor. Portretele sale dovedesc o înțelegere a vieții interioare a modelelor pe care o reîntâlnești foarte rar în desenele timpului... Fiu și ucenic de meșter giuvaergiu, Dürer a fost mereu preocupat de aspectele tehnice ale artei grafice. Fantezia i-a fost mereu ancorată de procesul de realizare. Cu excepția cretei colorate, artistul german a folosit întreaga gamă de mijloace de exprimare la care a avut acces
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
care a trăit doar 29 de ani, înainte de revelațiile Profetului, avea să rămână în memoria omenirii? - Kazantzakis transmite o celebră descriere a cămilei: „Urmele funiei pe coastele ei seamănă cu lacuri seci zvântate, pline de pietriș. ...Ca un apeduct, căruia meșterul grec care l-a zidit i-a acoperit creasta cu țigle”1. Cămila îl duce prin încercările de foc arzător al deșertului spre Dumnezeu din Mânăstirea Sinai, aflată într-o oază cu măslini, portocali, nuci, smochini și uriași migdali înfloriți
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
arhivă. Proză - Ion Șiugariu, un articol despre Camil Petrescu 6, Ovid Caledoniu, etc. Am speranța că va fi ceva f[oarte] bun. După cum vezi, am dat o notiță și la Decalogul. În curând la Sf[armă] Piatră. Iată alăturatul și Meșterul Manole. În scrisoare greșești - piesa a fost scrisă de Oct[avian] Goga și nu de Iorga. Trimite-mi regulat Cronica. Decalogul nu-l primești? De ce? Aștept răspunsul tău, Soare [P.S.] Planul revistei ți-l voi comunica mai târziu. Bineînțeles tu
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
trecut ce? publică reclamă la următoarele cărți: Frunzișul toamnei mele de Virgil Carianopol, Scrisoare de dragoste de Mihail Drumeș, Fata- Morgana de George Petcu, Drumeț în anotimpuri de Ștefan Baciu, Trecere prin alba poartă de mine etc. și revistele: Gândirea, Meșterul Manole, Afirmarea și Pagini literare. Dacă poți, grăbește-te să apară cam pe la 10 febr[uarie]. Aranjează tu materialul cum vei crede mai bine. Țin să începem revista cu Imitația naturii în artă de Elena Soare. Ai văzut notița din
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
tacticoasa traiectorie dus-întors, veșnică, aromitoare... Despăgubiri, despăgubiri nevolnice! Ci mai încăpățînat, reușii să mă proptesc, desfăcîndu-mi membrele inferioare și înțepenindu-mă împreună cu stîlpul mincinos, strîns lucid la piept, să mă potrivesc exact sub cifra 6 a cerului zmălțuit iscusit de meșteri din alte țări. Și m-am agățat cu o mînă (cealaltă continuînd să imobilizeze bara plimbăreață) de secundar. Era tăios ca un brici. Mi-a intrat în carne pînă la os. Țipai și, riscînd să-mi pierd degetele, izbii cu
Nu vă lăsați momiți de orologii (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15152_a_16477]
-
au văzut de toate: proze scurte, arlechini, dansatoare, uși celebre, umbre, culori, tot felul de bunuri simbolice care îi vor fi hrănit spiritul și viața: cartea/viața, pînzele/traiul, sufletul/trupul, ochiul/viziunea. Într-o seară, sub privirea amuzat-caldă-ironică a meșterului din Atelier, ai norocul să descoperi un prozator tînăr, Florin Lăzărescu, să asculți, din nou, vorba molcom-apăsat-pedantă a magistrului Mihai Ursachi, muzica lui Romeo Cosma, frazele inspirate - o nouă pictură - ale lui Valentin Ciucă, să (re)vezi barba lui Nicolae
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
presupusului discipol: "N-aș putea să identific, însă, preferința din care domnul Valjan se socotește într-un interviu ucenicul lui Caragiale. Am avut plăcerea, de care nu se pot bucura mulți din generațiile mele, să-l cunosc și pe acest meșter de la om la om. Diferență de nivel și de capacitate. Caragiale este, pe lângă Valjan, un primitiv care zugrăvea pe o singură dimensiune și opac, așezând uneori amândoi ochii pe aceeași latură a obrazului și distribuind culoarea nedegradată. Valjan e transparență
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
adiere deasupra unui strop mai mare ca Dunărea și vijelioasă printre prăzile noastre tălmaci și martoră-a veacurilor prin care se strecoară pulsul mai teribil decât imaginea decât petala insațiabilă a Rozei Rozalia Poeții balene sinucigașe în locul zgârie-norilor în locul unor meșteri și ucenici îndrăgostiți vă repet cu insistență naiv la început de vers: astăzi (și mai de demult) poeții nu mai plutesc cu capul în nori (storc o otravă metafizică din rădăcini din spinări putrede aceste balene sinucigașe cu mistriile zdrobite
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
colțuri de stradă,în piețe publice, pentru a face cu mâna trecătorilor înainte de a li se lua forma corpului pentru a deveni statui, busturi impozante, locuri de pelerinaj și adâncă venerație, sau măcar o placă comemorativă... Undeva, mai departe, câțiva meșteri mari calfe și zidari, câștigători de licitații severe, prepară artistic gipsul după o rețetă autohtonă, recent pusă în chenar aurit la registrul invențiilor iar alții au grijă ca bronzul să aibă greutatea moleculară specifică conform standardelor europene, E un amestec
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/3266_a_4591]
-
Ferice de tine, Omule simplu ! - Chiar și un meseriaș de mâna a doua Îți poate calcula cu precizie Cantitatea de cărămizi ce urmează să intre În casa pe care vrei s-o clădești. Pe când mie, Poetul, Nici cel mai mare meșter din lume Nu o să-mi poată spune vreodată De câți colți de elefant am nevoie Ca să-mi ridic Turnul de Fildeș. FRAGMENT DINTR-O SCRISOARE PIERDUTĂ ...și află, bunul nostru prieten, că altfel era pe vremea lui Manole. Astăzi dacă
Poezie by Spiridon Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3600_a_4925]
-
Să se urgenteze cât mai repede construcția caselor pentru sinistrații din Timiș!"(TVR1, 24.11., Jurnal, ora 7.00). Apăi, pretenarule - doamne trăznește, vorba ardeleanului - că, de se ,urgentează rapiditatea", nu numai că va avea loc o ,învârtoșare viguroasă" a meșterilor știutori de zidării, da' ne vom vârî în UE cu o jumătate de an mai devreme... Punem pariu ? Plus că o vom face și acompaniați de Filarmonica ,Transilvania" din Cluj care, la 50 de ani de existență, dă concerte în
Papucii lui Năstase și Iliescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11062_a_12387]
-
de ciuperci comestibile se propuneau consumatorilor - ca să nu mai vorbim de vânat, de toate dimensiunile, pentru toate gusturile. Pe atunci și mult timp mai pe urmă, locul pădurilor îl depășea pe cel al culturilor, o civilizație a lemnului, slujită de meșteri cioplitori de geniu ne dădea în vileag plăcerea pentru frumos, firește cel jumelat utilului. Din lemn de cireș se făceau tunurile, din diverse soiuri de foioase țepile pentru invadatori - vreo douăzeci de mii și mai bine, pe undeva prin preajma Bucureștilor
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
multe ori pernicioase prin pretențiunile și exigențele lor. A face oameni învățați este un bine, a face numai advocați și jurnaliști este un rău (...) Strigăm cu toții industrie; dar se pare că am crede că s-ar putea înființa industrie fără meșteri și că s-ar putea produce fără producători". Romanul lui Nicolae Filimon i se înfățișează demn de interes nu numai pentru cromatica epocii și intuiția tipologiilor, ci și pentru lecția de poetică ce-o implică, pentru spectacolul moral-stilistic: "La începutul
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
dirigere și-a pierdut treptat sensurile de bază din sfera noțiunii de ,a conduce" (păstrate în parte în limba veche și în derivatul său dregător), ajungînd să însemne lucruri mult mai mărunte, în primul rînd ,a repara" obiecte sau situații (Meșterul Drege-tot; crezi c-ai dres-o?), cu specializare pentru adăugarea de gust în pregătirea mîncărurilor (borșul se drege cu smîntînă, cu un gălbenuș de ou etc.) ori pentru îndreptarea vocii, în momente de emoție și răgușeală (și-a dres glasul
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
lor și inegalabila artă a schingiurii din anii '50? Intră dinții smulși ai arestaților și umilințele cu adevărat ,artistice" despre care vorbește Alexandru Paleologu? Intră ,glorificarea violenței" și ,teatralizarea sângelui", în care și naziștii, și comuniștii, s-au dovedit mari meșteri? Intră ,zelul turbat în arta torturii"? Intră înlocuirea ,bestialității spontane" cu una ,programatică"? Intră ,cluburile de reeducare"? Intră ,liturgia punitivă", ,ierarhizarea ritualică" a suferinței? Intră ,mutilarea prin terfelire a sufletului, după o schingiuire trupească atroce"? Toate acestea sunt, desigur, probe
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
zicem, europeni și aliații americani, și țările musulmane, confruntare în care Turcia să fie de partea aliaților pentru ca aderarea la UE să aibă loc rapid. Altminteri, tehnica amânărilor, a răzgândirilor, a invocării standardelor, a șicanărilor, la care europenii sunt mari meșteri, va intra în acțiune, spre încântarea țărilor de dincolo de Dunăre, deja populate în exces cu temple musulmane și moschei islamice. Deși trece de ani buni printr-o perioadă de masochism la scenă deschisă, civilizația europeană, una bazată pe valorile creștine
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
și pe dl. Lovinescu - m-au primit cu mult drag acolo și m-am simțit foarte bine printre dânșii". Traducătoare neobosită, a tălmăcit opere ale unor numeroși scriitori români din toate genurile: Alecsandri, C. Negruzzi, Eminescu, Caragiale, Slavici, Sadoveanu, Goga (Meșterul Manole), D. Anghel, Ion Pillat, Zaharia Stancu. A publicat studii despre poezia și teatrul românesc și unul mai amplu consacrat prozei, însoțit de o antologie: Prozatori români în cadrul evoluției diferitelor școli literare, Praga, 1927, dedicat lui Ovid Densușianu. Citise Drumul
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
-mi poate reda timpul care l-am pierdut în închisoare, acei ani frumoși ai tinereții! Am pierdut prietenii, lumea parcă mi-e străină! Nimeni nu-mi va putea reda viața furată de comuniști!” Laura devine o a doua Ana, soția meșterului Manole. Motivul zidului părăsit, prezent în balada „Mănăstirea Argeșului”, este reluat în „Ultima piruetă”. Casele lui Alec sunt asemenea zidurilor părăsite, iar el înțelege că pentru a le recupera, pentru a fi iarăși stăpân pe trecut, trebuie să aducă un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Spania; Maroc; Turcia; Grecia; R. Macedonia; Croația; Olanda; Belgia; Germania; Italia; Letonia; Estonia; Bulgaria; România. Au avut loc 4 recitaluri poetice plurilingve de câte 3 ore fiecare (în Sala Basarabilor, Muzeul Municipal Curtea de Argeș) și 1 recital poetic special (în Sala Meșterul Manole, Palatul Arhiepiscopal/ Regal din Curtea de Argeș). Au fost lecturate cca. 700 de poezii în limbile participanților și în limba română, în peste 200 de microrecitaluri poetice individuale. în saloanele Centrului de Cultură și Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Barajul Vidraru și la Mănăstirea rupestră Corbii de Piatră (sec. IX); ei au vizitat de asemeni celebrele monumente de artă și cultură românească: Biserica Domnească (sec. XIV) și Mănăstirea Curtea de Argeș (sec. XVI). în ziua de 15 iulie 2013 în Sala Meșterul Manole din Palatul Arhiepiscopal/ Regal din Curtea de Argeș a avut loc Ceremonia de primire a Noului Membru al Academiei Internaționale Orient Occident. Astfel, în urma Hotărârii Consiliului Director al Academiei Internaționale Orient-Occident, Premiul de Excelență (2013) pentru întreaga operă și titlul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tineretului. Scântea tineretului a fost primul ziar românesc care s-a debarasat de clasica și scolastica, pentru epoca aceea, paginație și a adoptat un nou, modern, curajos și provocator aspect artistic, pe care l-ar fi jinduit orice ediție europeană. Meșterii primi ai acestei realizări au fost artistul plastic Mihai Sânzianu și șeful Secției Artă și Literatură a ziarului, criticul C. Stănescu. Să mai pomenim că în paginile acestei secții au fost lansați și popularizați aproape toți poeții tineri ai generației
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
anii nouăzeci", cu numeroase trimiteri la explozia de jurnale și de cărți de memorialistică apărute în acel interval), cât și de aspecte ale trecutului literar românesc, uneori ale trecutului îndepărtat, cercetând ,strategiile narative din }iganiada" (Petra Karáscová) sau ecourile baladei Meșterul Manole la Blaga și Goga (doctoranda Markéta Bazilová). Tot în secția literară s-a discutat despre traducerile din română în cehă (prof. Jiří Nasinec) și din română în slovacă (Liubusa Vajdová). Complementar, Jitka Lukesová s-a referit, în expunerea ei
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
Fiul). Aceasta din urmă avea 150 de pagini, cu scurte capitole consacrate unor momente diferite. Deși călătorul nostru dorea să cunoască orașele, satele și realitățile sociale din provincia proaspăt alipită României, trebuie să constatăm că în Drumurile basarabene ale marelui meșter al descrierii naturii și lumii satelor și târgurilor în romanul românesc al secolului XX peisajele rurale și urbane ocupă un loc secundar. O excepție o constituie impresiile despre Telenești, un târg pitoresc, ca de pe o stampă străină care, de departe
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
vîrful de val al carierei: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic; vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, adică e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. încep să mă lămuresc - nu fără sentimentul că sînt total incult și idiot. Deși toată viața am tot citit. Reiau lectura piesei, mă duc și la teatru s-o văd; iar nu înțeleg nimic. D. R.
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]