1,456 matches
-
asimileze și să depășească eventual, cunoștințele și comportamentele speciei umane. (O învățare o reprezintă și „deprinderile rele” care, din punct de vedere social și al intereselor reale ale persoanei nu reprezintă un progres, ci o scădere). Învățarea presupune întotdeauna o memorare - o reflectare a experienței anterioare dar ea implică o arie mult mai largă de fenomene psihice decât memoria. Privită de psihologii comportamentaliști doar ca o modificare adaptativă de comportament individual rezultând din experiență (J.Thorpe ,J. Skinner), învățarea pune mai
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
se conformeze specificului cognitiv al obiectului, pentru ca elevul nu doar să reproducă cunoștințele, ci să ajungă să gândească corect si independent. În procesul concret de instruire se Ține seama în primul rând, de legile gândirii și, în subsidiar de regulile memorării. De perfecționarea metodelor de instruire și de autoperfecționarea metodelor de învățare se leagă și formarea intereselor cognitive și a înclinațiilor profesionale, întrucât acestea se nasc în urma succeselor obținute în învățare, prin procedee eficiente; un scop major al învățării îl reprezintă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mod exclusiv, fie minimalizându-i-se rolul; aspectele legate de memorie sunt indispensabile ca bază de plecare în diversificarea și aprofundarea procesului de învățare, dar, în nici un caz, nu trebuie urmărite doar aceste aspecte. Întrucât în învățare este utilă o memorare eficientă, amintim o serie de observații referitoare la activitățile mnezice (de memorare): • pentru fixarea informației este necesară o perioadă de consolidare în care intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
indispensabile ca bază de plecare în diversificarea și aprofundarea procesului de învățare, dar, în nici un caz, nu trebuie urmărite doar aceste aspecte. Întrucât în învățare este utilă o memorare eficientă, amintim o serie de observații referitoare la activitățile mnezice (de memorare): • pentru fixarea informației este necesară o perioadă de consolidare în care intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această asociație (A
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această asociație (A.Jost); • plasarea într-o serie omogenă a unei element eterogen favorizează memorarea acestuia ( efectul Restosf); • în memorarea unei serii sunt favorizate elementele de la început și de la sfârșit (Faucault); • intervalele prea mari între repetiții favorizează uitarea, iar cele prea scurte, oboseala (T.Cook); • „iluzia învățării” - elevul crede că dacă recunoaște un material îl
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această asociație (A.Jost); • plasarea într-o serie omogenă a unei element eterogen favorizează memorarea acestuia ( efectul Restosf); • în memorarea unei serii sunt favorizate elementele de la început și de la sfârșit (Faucault); • intervalele prea mari între repetiții favorizează uitarea, iar cele prea scurte, oboseala (T.Cook); • „iluzia învățării” - elevul crede că dacă recunoaște un material îl poate și reproduce, fără a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
început și de la sfârșit (Faucault); • intervalele prea mari între repetiții favorizează uitarea, iar cele prea scurte, oboseala (T.Cook); • „iluzia învățării” - elevul crede că dacă recunoaște un material îl poate și reproduce, fără a verifica acest fapt (P.Popescu Neveanu); • memorarea logică este mai productivă decât cea mecanică; • aprecierea laudativă crește productivitatea celor învățate mai mult decât sancțiunile, dar lipsa oricărei aprecieri se răsfrânge dăunător asupra memoriei (Hulrock); • învățarea pentru o anumită dată condiționează uitarea rapidă după acea dată ( efectul Ebert
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
bine lucrurile care ne convin și cu care suntem de acord; • un lucru este reținut cu atât mai repede și mai temeinic, cu cât intră în asociații mai multe și mai variate cu alte cunoștințe (regula multiplicității asociațiilor); • în cursul memorării este util să ne imaginăm lucrurile la care se referă textul respectiv; • denumirile, formulele, datele, definițiile, enunțurile trebuie însușite absolut corect de la început, pentru a se evita necesitatea unor corijări ulterioare; • se rețin mai bine evenimentele intens trăite afectiv, comparativ
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
necunoscut, de la ușor la greu, principii formulate de J.A. Comenius și recunoscute, fără schimbări prea mari, ca principii didactice (universal valabile pentru instruire). Concepția expusă duce și la anumite metode de instruire, cum sunt: demonstrația, povestirea și explicația, repetarea, memorarea și exersarea, verificarea și aprecierea. Concepția de instruire prezentată anterior, se caracterizează prin aceea că elevul are de-a face nu cu realitatea însăși, ci cu un model special prelucrat al realității, cu o realitate „artificială” care simplifică prea mult
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
III.4.Teorii actuale ale învățării Două considerații preliminare stau la baza concepției lui Gagne. Înainte de toate trebuie evitat reducționismul teoriilor istorice asupra învățării, care au consfințit anumite prototipuri particulare de învățare, absolutizând cazuri determinate supuse stadiului experimental (asociația, reflexele, memorarea listelor verbale). În al doilea rând, trebuie să avem în vedere, așa cum apare din observațiile mai largi și nepreconcepute, că învățarea depinde de anumite condiții interne sau externe subiectului, care nu numai că fac posibilă sau efectivă o anumită învățare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de a place și a fi pe placul cadrului didactic, care este identitatea de reprezentare a mamei sale la școală. Dacă una din aceste două motivații lipsește, se produce un fenomen de inhibiție a atenției și a capacității de a memorare ceea ce se predă (de fapt ceea ce se spune) În clasă. Această inhibiție este deci explicabilă prin două mecanisme care nu mai țin de elev: fie acesta nu mai vrea să cunoască ce se Întâmplă În mediul său, pierzând curiozitatea lui
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
prin reactualizarea promptă și oportună a definițiilor și proprietăților elementelor din problema de rezolvat. Păstrarea fidelă a informațiilor, precum și rapiditatea de a găsi informția de care este nevoie în rezolvarea problemei se datorează memoriei de lungă durată, care depinde de memorarea logică a cestora. Și aici profesorul este cel care va trebui să instruiască elevul pentru o astfel de invățare.Există doar o problemă: ajuns odată acasă, elevul nu mai face ceea ce l-a invățat dascălul său. Se cere un efort
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
fi: a) metode participative (active), axate pe activitatea elevului, solicitându-i intens gândirea, imaginația, capacitatea de comunicare ș.a., ori de câte ori obiectivele și conținutul sunt formative; b) metode neparticipative (pasive), centrate pe activitatea cadrului didactic și care stimulează preponderent doar capacitatea de memorare a elevului, de “ascultare”. Cadrele didactice trebuie să aibă permanent În vedere următoarele direcții principale În domeniul perfecționării metodelor de Învățământ: a) Să cunoască temeinic fundamentele teoretice ale metodelor de Învățământ și modalitățile de folosire În practică a acestora În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
lor. Am considerat de o importanță deosebită includerea dinamicii chiar de la primele lecții, căci cântatul în forte și piano conștientizează treptat calitatea sonoră și incită copilul la producerea unui sunet expresiv, în cântul pianistic. De asemenea, pentru buna citire și memorare a noțiunilor muzicale, recomandăm ca în cadrul fiecărei lecții profesorul să renunțe la cântul instrumental, solfegiind mai întâi melodia care va fi repetată prin adăugarea cuvintelor. Întrucât o componentă principală a educației muzicale o constituie simțul ritmic, recomandăm a se bate
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
unele concluzii despre fapte, evenimente și procese istorice necunoscute de el . De aceea, proiectele de tehnologie didactică prezentate, încearcă să surprindă această dorință a cadrului didactic, de a-i determina pe elevi să folosească metodele proprii cercetării științifice decât simpla memorare a unor fapte, procese sau evenimente istorice. CAPITOLUL I REORGANIZAREA MICII ÎNȚELEGERI Mica Înțelegere a fost creată în anii 1920-1921 din necesități obiective și presante: menținerea statu-quo-ului stabilit prin tratatele de pace, pe a cărui garantare de către marile puteri - Anglia
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
cel mai mare randament este, fără îndoială, învățarea prin descoperire sau metoda experienței de încercare, cum o numește Freinet. Această metodă dezvoltă deprinderea elevilor de a folosi metodele proprii cercetării științifice care implică procese intelectuale mult mai complexe decât simpla memorare a unor fapte, procese sau evenimente istorice, expuse chiar magistral de către profesor. “Școlarului i se cade munca, profesorului conducerea. În virtutea acestei reguli, să dăm întotdeauna în mâna copilului uneltele, ca să simtă că el trebuie să lucreze și să se convingă
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
mușchilor; Însoțirea mentală a mișcărilor; Însoțirea mișcărilor mâinilor cu privirea; Însoțirea mișcărilor cu respirația de tip toracic (inspir - deschidere, expir - Închidere); lipsa pozițiilor pe genunchi și culcat. Învățarea complexului „24” se construiește pe asimilarea consecutivă cu toate fragmentele. Pentru confortul memorării și antrenarea lor au unit trei blocuri a câte 8 părți. Procesul de Învățare presupune trei etape. La prima etapă se asimilează formele externe de mișcare, consecutivitatea lor. El poate să dureze de la 2 până la 4 săptămâni, În funcție de capacitățile individuale
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
bine Îndeplinită este determinată de un complex de aptitudini, dintre care se evidențiază cele motorii, mentale, abilități senzoriale și comportamentale. În acest sens pe lângă componenta motivațională În activitate se desprind aptitudini perceptive asociate cu senzații și percepții; mnemonice determinând o memorare și redare a informațiilor; de raționament presupunând procesul de soluționare care apare În cursul rezolvării sarcinilor; imaginative asociate cu imaginația, inventând noi programe și exerciții; precum și motorii care determină necesitatea de asigurare a efortului În timpul lecțiilor. Activitatea se desfășoară după
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
părțile componente ale schemei corporale din partea dreaptă sau cele din partea stângă. Se descurcă mai bine cu orientarea dreapta-stânga. Lateralitatea este fixată pe dreapta. Stadiul dezvoltării intelectuale în care se încadrează copilul este stadiul preoperațional. Coeficientul de inteligență este 60. Predomină memorarea mecanică. Învață cu ușurință, după mai multe repetiții, poezii și cântece. Fiecare informație acumulată trebuie consolidată, în caz contrar intervine uitarea, mai repede decât în cazul copiilor fără deficiențe. Atenția labilă. Se concentrează la o activitate 15-20 minute, chiar și
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
preț. "Chipul" strămoșului (re)devine aici imaginar; abstras din concret, dematerializat, el privește totuși în continuare către prezent. Funus imaginarium, nu doar ca mărturie antropologică, ci și ca expresie lingvistică, este pragul de pe care se ridică o nouă formă de memorare colectivă: imaginarul puterii. Deși el crește în jurul unei figuri centrale, împăratul, nu oglindește doar natura divină a acestuia, ci și puterea diseminată în lumea guvernată de el, în oïkouménè, prin imagine și prin cuvânt. Până foarte târziu, către timpurile societății
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Reeves; în biologie - la François Jacob 2. Indiferent ce anume luăm în discuție − individul, grupul sau colectivitatea −, imaginația (cu funcțiile ei: mimetică, fantezistă sau simbolică) are măcar aceste două roluri: de a ajuta în înțelegerea și în învățarea, implicit în memorarea conținuturilor cunoașterii, precum și în producerea de noi interpretări, sensuri și semnificații. Cum, pe lângă gândirea creatoare, și experiența noastră psihosenzorială este obiectivată în principal tot prin limbaj și prin imagine (abstractă sau materială), imaginarul este hrănit continuu de creațiile particulare și
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pe de o parte, poate fi asimilată unui reflex colectiv inconștient, non-rațional, care se manifestă (antropologic) între "gesturile inconștiente ale senzo-motricității, între dominantele reflexe și reprezentări" (cum notează Durand în același loc), pe de altă parte, în procesul continuu de memorare colectivă și de sedimentare a imaginarului, se dovedește că acționează precum un mecanism cu o logică intrinsecă de compunere a reprezentării, pe care se fixează "materia" imaginată. Aici abia reintegrăm ceea ce Durand lăsa deoparte din teoretizarea datorată lui Kant, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
apar. Din această cauză, cel puțin simbolul tinde să devină semn, pentru că trece din registrul bogat al semanticii (la care cercetarea de față se raportează) în cel al semiologiei funcționale − după interpretarea lui Durand, în aceeași lucrare (54). Procesul de memorare nu este așadar constrâns să rămână la semnul bipolar și nici nu este supus unei cinetici imprevizibile (dificil de controlat la nivelul imaginarului colectiv). Un rol major în cadrul lui îl joacă structura mitică, tocmai datorită registrelor sale narative și simbolice
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cu semnificație ritualică, către etape anterioare și apoi către cele următoare, caut să aflu ce anume a intrat în relație cu ele și cum au dus ulterior la imaginarul medieval creștin. Comunitatea cetății, pentru că a recurs permanent în procesul de memorare a existenței sale la schemele narative ale mitului, la arhetipuri/figuri și la simboluri, a dezvoltat un imaginar cu vocație formativă, de exemplaritate, dar a și creat, pentru acest scop, noi reprezentări ale vieții, "oglindă" pentru modul comun de înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pentru subiect. Cercetarea urmează traseul de la obiect (mască) la reprezentare ceremonială (funus) și la imagine mentală (arhetipul divus), de la funcția semantologică (manifestată în cadrul unui ritual, prin faptul că este structură de discurs identitar) la funcția de simbolizare (în interiorul procesului de memorare a experienței colective). În plus, una din constatările revelatorii la care conduce acest parcurs este că semnificația cuvântului nu dispare odată cu obiectul de referință, iar semele nu se pierd în magma vocabularului. Faptul în sine, și anume că simbolismul noțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]