1,164 matches
-
MORARIU, Leca [Alexandru] (25.VII.1888, Cernăuți - 15.XII.1963, Râmnicu Vâlcea), filolog, istoric literar, folclorist și memorialist. Familia căreia îi aparține a dat numeroși cărturari, printre care mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. Tatăl lui M., Constantin Morariu, era preot, poet și traducător. Din căsătoria acestuia cu Elena Popescu s-au născut mai mulți copii, dintre care au supraviețuit cinci
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
MUNTEANU, Ștefan (18.IV.1920, Plaiul Cosminului-Cernăuți), stilistician și memorialist. Este fiul Mariei și al lui Gheorghe Munteanu, țărani. Urmează cursurile secundare la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți și obține licența în litere și filosofie la secția filologie clasică a Universității din Iași (1945). Lucrează ca profesor de limba română
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
MUȘEȚEANU, Crișan V. (23.IV.1915, București), memorialist. Este fiul Luciei (n. Codreanu) și al lui Victor Mușețeanu, contabil. Urmează Liceul „V. Alecsandri” din Galați (1925- 1932) și Facultatea de Medicină din București (1932-1938). În 1941 primește o bursă Humboldt și pleacă la Jena, unde face studii de
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
în cărțile precedente, chiar presentimentul evanescent al unei surpări afective e irizat de lumină. În Mihail Sadoveanu, povestitor și corespondent de război (1978), M. își propune să înregistreze minuțios toate scrierile autorului referitoare la viața militară, angrenând în expunere pe memorialist, pe povestitor, pe romancier și pe corespondentul de război, cu o informație detaliată referitoare la experiența militară, stagiul și participările scriitorului la campaniile din 1913 și 1917. Același mod al criticii descriptive e prezent în monografia C. Stere, scriitorul (1978
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
NANDRIȘ, Grigore (17.I.1895, Mahala-Cernăuți - 2.III.1968, Kew, Marea Britanie), slavist, eseist și memorialist. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Nandriș. Memorialista Anița Nandriș-Cudla este sora sa. Urmează școala primară în comuna natală, apoi cursurile gimnaziale și liceale la Cernăuți. În 1915 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
români”, 1969, 8; Emil Turdeanu, Grigore Nandriș (1895-1968), „Revue des études roumaines”, 1969, 188-190; S.S. [Sanda Stolojan], Umanismul creștin în picturile murale din Europa de Est, „Ethos”, 1982, 454-455; Nicolae Corlăteanu, Nandrișii. Povestea unui neam bucovinean, Chișinău, 1998; Mircea Popa, Grigore Nandriș - memorialist și epistolier, ALA, 2002, 621; Manolescu, Enciclopedia, 517-520. I.O.
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
junimiste, folosite mai târziu în cartea de memorialistică Amintiri din „Junimea”, apărută în 1921, dar scrisă cu începere din 1889. Amintirile se disting prin precizia informațiilor, rămânând cea mai importantă lucrare documentară despre societatea literară ieșeană, deși în câteva locuri memorialistul s-a lăsat condus de patimă. Prin „prelecțiunile populare” la care a participat, prin articole, note redacționale sau chiar prin rubrica de corespondență din „Convorbiri literare”, N. sprijină fără rezerve toate ideile junimiste, cu o constanță pe care puțini dintre
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
1944, passim; Dicț. lit. 1900, 624-625; Faifer, Semnele, 269, 343-346; Mănucă, Analogii, 53-59; Dicț. analitic, I, 226-228; Nicolae Mecu, Iacob Negruzzi sau Vocația comunicării, București, 1999; Dicț. scriit. rom., III, 435-437; Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Iași, 2003, 135-160, 184-187; Săndulescu, Memorialiști, 51-57. D.M.
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
PANDREA, Petre (pseudonim al lui Petre I. Marcu; 26.VI.1904, Balș - 8.VII.1968, București), eseist, memorialist și jurnalist. Este fiul Anei (n.Albotă) și al lui Ion Marcu, moșnean. Urmează școala primară la Balș (1911-1915), studiile secundare la Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (clasa profesorului Nae Ionescu). Construit după modelul colegiului de la Eton, liceul
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
germană. Când le evocă, P. are alt ideal de existență. Se gândește să devină un „sihastru”. Un sihastru care recomandă însă un eros roditor și eliberator, în aceeași utopie de tip țărănesc. Când firea obosește (dar nu pentru multă vreme), memorialistul contemplă pentru o clipă orizonturile melancoliei nervaliene: „Sunt un melancolic - scrie în Soarele melancoliei - în adâncul făpturii mele. Ca să nu-mi înghețe, și să nu-mi împiedice declanșarea focurilor de artificii ale feeriei, strâng de gât neagra lebădă. Mi se
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Necula, O generație cu destin de Port-Royal sălbatic, CNT, 2003, 5-8; Alex. Ștefănescu, Petre Pandrea, RL, 2003, 18, 19; Eugen Simion, Irepresibilul Petre Pandrea, CC, 2003, 6-8; Constantin Coroiu, Modele de rezistență, ALA, 2003, 670; Firan, Profiluri, II, 143-146; Săndulescu, Memorialiști, 234-242. E.S.
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
PETROVICI, Ion (14.VI.1882, Tecuci - 17.II.1972, București), eseist și memorialist. Este fiul Ortansei și al lui Dimitrie Petrovici. Părinții erau oameni cu o bună stare materială. Pe linie maternă, se înrudea cu poetul Theodor Șerbănescu, iar după tată cu pictorul Gheorghe Petrașcu și cu Nicolae Petrașcu, directorul revistei „Literatură și
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
ca filosof, cu o serie de lucrări de specialitate: Cercetări filosofice (1907), Teoria noțiunilor (1910), Probleme de logică (1911), Introducere în metafizică (1924), Studii istorico-filosofice (1925), Viața și opera lui Kant (1936), Schopenhauer (1937) ș.a. Literatul va reveni însă ca memorialist și eseist. În Amintirile unui băiat de familie (1938) se relevă ca un remarcabil evocator, cu darul povestirii, știind să reconstituie atmosfera unei lumi apuse, care generează fie inevitabile melancolii, fie un îngăduitor zâmbet ironic. Temele sunt orașul provincial (Tecuci
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
Micu, „Gândirea”, 934-938; Băncilă, Portrete, 94-97; Simion, Scriitori, IV, 5-10; H. Zalis, Apropierea de Ion Petrovici, LCF, 1995, 22; Rusu, Membrii Academiei, 410; Lovinescu, Sburătorul, IV, 31, passim, V, 10, passim, VI, 11, passim; Dicț. scriit. rom., III, 733-735; Săndulescu, Memorialiști, 98-106. Al.S.
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
Mihail Kogălniceanu dă la iveală, în 1841, 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești. În scrisul românesc N. are titlul de merit al unui precursor. El inițiază, prin Aprodul Purice, poemul istoric, în scrisori îl anticipează pe memorialistul Ion Ghica, iar cu fiziologiile, devansându-i pe Mihail Kogălniceanu, Nicolae Filimon și pe Ion Ghica, impune specia. Cu echilibrul său clasic modulat de luciditate ironică, N. este primul nostru mare prozator modern. C. Negruzzi este întâi de toate un
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Sburătorul, E. Lovinescu compunându-i în Memorii un portret de neuitat, intitulat, în chip definitoriu, Un anglo-saxon autohton, în care N. e rând pe rând un „Des Esseintes bucureștean”, „yankee” și dandy wildeian. Omul era un erudit sui-generis, „purtat - zice memorialistul - prin lumea largă, cultivat prin ceea ce a văzut, dar și prin ceea ce a citit, mai ales în domeniul istoriei, cu o memorie solidă, poliglot, vorbind toate limbile cu ton just, afară de limba română, unde devine anglo-saxon, trăgaci cunoscut, vânător de
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
, George (9.III.1848, Iași - 6.XI.1910, București), memorialist, gazetar și critic literar. Este fiul Anei (n. Gugora) și al maiorului Vasile Panu, unul dintre aghiotanții lui Al. I. Cuza. A urmat școala primară (din 1856) și liceul (din 1860) în orașul natal, absolvindu-l în 1867. În același
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
cuprinde scene pitorești, portrete pertinente, caracterizări sugestive. Fără să fie înzestrat în chip deosebit cu talent literar, autorul închipuie un fel de roman plin de culoare, dar neavând totdeauna tangențe cu realitatea. Când îi are în vedere pe junimiștii marcanți, memorialistul îi privește cu oarecare antipatie, din cauza deosebirilor de orientare politică. Paginile dedicate lui Mihai Eminescu și lui Ion Creangă dovedesc neînțelegerea însemnătății lor în literatura română. Date inexacte sau fapte relatate denaturat îi servesc adesea autorului să vehiculeze atitudini antijunimiste
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
PĂUȘESCU, Exacustodian (19.XI.1928, Cotu Ciorii, j. Buzău), memorialist și eseist. Este fiul Elenei (n. Negrilă) și al lui Gheorghe Păușescu, preot. Face școala primară în satul natal, la Buzău urmând, între 1940 și 1948, Liceul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. În 1954 va absolvi Facultatea de Medicină din București. Un
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
aspecte din timpul celui de-al doilea război mondial și din perioada comunistă. Câteva comentarii atrag atenția prin capacitatea lui P. de a face considerații cu caracter comparatist asupra unor scriitori precum George Bernard Shaw, Francis Bacon, Vergiliu sau Shakespeare. Memorialistul poate fi considerat o apariție surprinzătoare în spațiul literar românesc, substanța textelor sale interesând ca o mărturie veridică și captivantă în același timp. SCRIERI: Douăzeci de ani de captivitate în mine însumi, București, 1997; Elucubrații, București, 1999; Confesiuni, I-II
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
Cuvântul românesc” (Hamilton), 2002, 307; Daniel Cristea-Enache, Cartea unei vieți, ALA, 2002, 640; Ion Dodu Bălan, O carte de excepție, „Națiunea”, 2002, 30 octombrie-5 noiembrie; Mircea Iorgulescu, Enciclopedia „bandiților”, „22”, 2002, 661; Ecaterina Ionescu, Galaxia torturii, „Memoria”, 2002, 40-41; Săndulescu, Memorialiști, 325-332. I.D.
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
, L.[eon] (17.X.1908, Focșani - 24.I.1990, Focșani), gazetar, eseist și memorialist. Este fiul Iuliei (n. Gherghel) și al lui Sarchis Kalustian. Face liceul la Focșani și la București. Atras încă din adolescență de activitatea gazetărească (a debutat în 1926 în „Cuvântul”), publică sub semnătură, dar și sub pseudonime ca Democrit, Elka
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
KIRIȚESCU, Constantin (3.IX.1876, București - 12.VIII.1965, București), prozator și memorialist. Este fiul Elenei (n. Voiculescu) și al postelnicului Ioan Kirițescu și a văzut lumina zilei în mahalaua Spirea Veche. Rămas de timpuriu orfan de tată și având o soră și un frate mai mici, a găsit cu greu mijloace pentru
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
LĂCUSTEANU, Grigore (1813, București - 23.V.1883, București), memorialist. Este fiul Elenei (n. Dedulescu) și al lui Ștefan Lăcusteanu, stolnic, și se trage dintr-o veche familie gorjeană, cu prețuire pentru foloasele cărții. Încă nevârstnic, L. e dat la învățătură în grija unor dascăli cu bună reputație. După o
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
să apere ordinea și instituțiile legiuite. Ciudată, dar nu inexplicabilă, apare în aceste memorii devierea înspre parodie, alunecarea, fără voia autorului, în grotesc. Hazul însemnărilor, generat de nepotrivirea flagrantă dintre situația reală și felul în care e răstălmăcită, este involuntar, memorialistul, mereu crâncen și pus pe răfuială, fiind aproape cu totul lipsit de umor. Nu însă și de darul povestirii. Evocarea e vie, cu o energică mișcare a epicului, punctată de accente sugestive în portretistică și înzestrată cu un dialog nu
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]