1,294 matches
-
la care a asistat naratorul-martor. Valoarea de document ce poate fi cercetat este recunoscută de autoarea care râvnește punerea la zi a trecutului, deoarece este o condiție esențială a supraviețuirii. La apa Vavilonului este scris într-un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
doar cu nume proprii"364, recunoaște ziarista. Cronologia se răstoarnă constant, anii se amestecă, din pricina trecerii prin sita timpului a evenimentelor și a deselor anamneze, numai că o anume ordine se păstrează în fundalul textului pentru conturarea spațiului temporal narat. "Memorialistica Monicăi Lovinescu are o configurație într-atât de laxă încât pune timpul și spațiul la grea încercare. E o scriitură în continuă și fluidă metamorfoză"365. Digresiunile conștientizate încurcă cititorul în reconstruirea istoriei, motiv pentru care autoarea încearcă să-și
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în istorie. "Pe lângă "pactul autobiografic" [...], memoriile presupun și un "pact cu istoria""378. Dacă în comunism acest pact nu poate fi îndeplinit, el este principiu organizatoric al Jurnalelor Monicăi Lovinescu. Intenția ei este să onoreze pactul cu istoria cât timp memorialistica din România este cenzurată. Pentru comuniști, memoria este inamic și jertfă, de aceea e ""colectivizată", aparține Statului, care e liber să facă tot ce vrea cu ea"379. Jurnalele sunt vânate în România pentru că pot fi folosite ca dovezi incriminatorii
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
absolută a acestui singular, "Memorie", față de toate planurile literare cărora le dă naștere. Cel puțin în starea de extremă urgență când măsluirea istoriei constituie una din metodele preferate ale Puterii spre a-și menține convențiile și funestul ritual"380. Situația memorialisticii rămâne neschimbată între cele două cronici și nu se va schimba până după revoluția din '89 când piața literară este invadată cu literatură de sertar. Adevăruri, infamii, divulgări, secrete, teorii ale conspirației adunate toate la un loc. Toți doresc acum
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
exercite dreptul la liberă exprimare, să expună ceea ce nu puteau arăta înainte. După '89, niciun scriitor nu se mai declară comunist. În schimb, își afișează disprețul față de regim și, pentru a-l confirma, scot din sertare jurnalele. Din pricina lor, adevărata memorialistică își pierde din valoare, din credibilitate. Scriitorii care țin jurnal în comunism se expun conștient pericolelor numai pentru a reține istoria, pentru a restabili adevărul atunci când li se va cere. "Diaristul lasă impresia că, scriindu-se pe sine, scrie romanul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ani de serviciile Securității. Acestea fiind condițiile, se cere o anumită prudență în consemnarea datelor, fapt ce elimină două mari calități ale jurnalului: spontaneitatea și sinceritatea. Dilema alegerii prudenței în detrimentul sincerității nu poate fi deslușită în contextul comunismului atât timp cât literatura memorialisticii poate fi transformată în dosar. Monica Lovinescu respectă pactul cu istoria până în ultimele clipe ale vieții, nu doar cât să explice viața în exil. O mărturisire pentru sine, din aprilie 1983, măsoară gradul de implicare în reținerea datelor: "Contemporanii noștri
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
intermediată de cronicile audio, de mijloace media, a doua este post-factuală și apare datorită tipăririi discursului media. Citind în paralel Jurnalul și La apa Vavilonului, am constatat că discursul memorialistic este dihotomic. La apa Vavilonului reflectă un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
românesc: 1945-1989, Editura Compania, București, 2003.. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Vol.III Critica. Eseul, Editura Aula, Brașov, 2001. Manolescu, Nicolae, Decalogul criticii literare, Editura Aula, Brașov, 2005. Mihăilescu, Dan C., Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Mihăilescu, Dan, C., Literatura română în postceaușism. III: Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2004. Sălcudeanu, Nicoleta, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003. C. În perodice Ciobanu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
html www.cnsas.ro/documente/istoria comunism/studii articole/personalitati in vizor/Eugen%20Ionescu.pdf www.avantscene-luxembourg.blogspot.com 1 Nicoleta Sălcudeanu, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003, p. 177. 2 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 226. 3 Mircea A. Diaconu, Monica Lovinescu și avatarurile întâlnirii cu istoria, în "Contrafort", nr. 9 (107), septembrie 2003, http://www.contrafort.md/old/2003/107/589.html. 4 Stephen Fisher-Galați
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
III, Critica. Eseul, ed. cit., p. 158. 251 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, ed. cit., p. 68. 252 Monica Lovinescu, Est-Etice. Unde scurte IV, ed. cit., p. 203. 253 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, ed. cit., p. 238. 254 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 14. 255 Doina Jela, Această dragoste care ne leagă: reconstituirea unui asasinat, ed. cit., pp. 230-231. 256 Monica Lovinescu, Unde scurte I. Jurnal
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ibidem, p. 547. 272 Ibidem, p. 548. 273 Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Proza, ed. cit., p. 98. 274 Monica Lovinescu, Pragul. Unde scurte V, ed. cit., p. 81. 275 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, ed. cit., p. 239. 276 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 654. 277 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 76 278 Gabriel Liiceanu, Declarație de iubire, Editura Humanitas, București, 2008, p. 102. 279 Monica Lovinescu, Est-Etice
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
deosebită oralității stilului și poeticii textului literar. A publicat și articole despre Ovidiu, Vergiliu, Cervantes. Își dă concursul la valorificarea unor scriitori români mai puțin cunoscuți în Republica Moldova, precum I. Heliade-Rădulescu, Magda Isanos, Gh.V. Madan ș.a. Este autorul volumului de memorialistică autobiografică, Răspântii (1995). SCRIERI: Studiu asupra sistemei lexicale moldovenești din anii 1870-1890, Chișinău, 1964; Creația lui Ion Creangă în școală, Chișinău, 1984; Scriitorul în fața limbii literare, Chișinău, 1985; Lumea poetului și resursele de exprimare a ei, Chișinău, 1985; Lumea cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286418_a_287747]
-
al unor efuziuni lirice ocazionale, nesubstanțiale poetic. Sub podul lui Apollodor. Despre Nichita Stănescu și alți poeți din lume (1998), un dialog între P. și ziaristul Gheorghe Pârja, gazda lui Nichita din Deseștiul maramureșean, se transformă într-un volum de memorialistică în care cei doi încearcă să fixeze biografia întâlnirilor și a „prieteniei năprasnice” (Mircea Dinescu) cu „îngerul blond”. Este o evocare, dureroasă și încă mirată, a personalității lui Nichita Stănescu, văzută prin ochii prietenului care participă, se împărtășește din miracolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
o zi cu semnificație, așa cum este și cea de astăzi, 7 noiembrie 2014, de ziua mării revoluții bolșevice. Asistăm astăzi la un triplu eveniment, o cronologie a celor 45 de ani de Război Rece, completată cu inaugurarea unei biblioteci de memorialistica și cu mărturiile unor oameni care au fost deținuți politici ai regimului comunist". Prezentarea expoziției a fost realizată de scriitorul Romulus Rusan, Presedintele Fundației Academia Civică. Acesta a declarat: Este vorba de cadrul mondial al dezvoltării pe durata a 45
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
Acum, prin evenimentele din Ucraina și Orientul Mijlociu, începe să se refacă Războiul rece, un război care să făcut peste frontiere, prin propagandă și amenințări". La vernisaj au participat și foști deținuți politici în timpul regimului comunist. A urmat inaugurarea Bibliotecii de Memorialistica a Facultății de Științe Politice și Administrative, realizată la inițiativa Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, care a declarat: "Ne-am gândit că este firesc ca studenții și profesorii să aibă un fond de documentare propriu. Am scris tuturor editurilor cu rugămintea
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
de Stat) sunt publicate în 1954. Alte culegeri de schițe și nuvele, mai multe romane - Statuile nu râd niciodată (1957), Fericitul negustor (1957), Reîntoarcerea (1967), Încotro? (1970), Dacă toți copacii ar fi la fel (1977), Filiera Prahova (1982) ș.a. - și memorialistica din Oameni, fapte, amintiri (I-II, 1981-1985) completează o bibliografie personală amplă, dar care ratează șansa de a deveni o operă. Menționabile, în afara conformismului politic, sunt scenariile filmelor Valurile Dunării (în colaborare cu Titus Popovici), Pistruiatul, Roșcovanul, Hoțul. A colaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
adaugă complicatul și extrem de utilul aparat de note și comentarii, la a cărui realizare O. are un aport important. Bunăoară, partea de comentarii, covârșitoare la ultimul volum, concurează adesea cu eseul monografic. O contribuție notabilă pentru repunerea în circulație a memorialisticii lovinesciene este și E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte (1998), prima reeditare integrală a textului, cu o substanțială Addenda, unde se recompune, din periodice, sumarul proiectatului volum al cincilea. Ediții: Ion Minulescu, Versuri, postfața edit., București, 1972; Dimitrie Bolintineanu, Poezii, postfața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
de folclor, versuri, nuvele, povestiri, amintiri. Între acestea, De scârba boilor, Jitarul, La muncă, Straja, La Dunăre se vor narațiuni obiective, cu subiecte din viața satului sau din război. Altele sunt întâmplări triste, cu personaje reale, uneori autorul alunecând spre memorialistică și autobiografie. Paginile despre M. Millo, V. Alecsandri, T. T. Burada, T. Maiorescu, V. Pogor, I. Creangă, M. Eminescu, Ed. Caudella și mulți alții sunt interesante prin unele amănunte de martor ocular. Peste tot abundă textele cu intenții umoristice, cărora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
curtezana grecoaică ce fuge cu banii Eteriei, înșelând pe Ipsilani, este antologic. Prezentarea contextului istoric și a situațiilor particulare e absorbită în conversația personajelor, creând iluzia realității. Autoarea fructifică asidue cercetări: documentele colecției Hurmuzachi, lucrările lui A. D. Xenopol, N. Iorga, memorialistica lui Ion Ghica, C. D. Aricescu, I. Heliade-Rădulescu; prin I. Șt. Cezianu, strănepotul lui Iancu Jianu, a cunoscut în amănunt genealogia Jienilor. Zeci de personaje istorice se perindă de-a lungul romanului, creionate alert, uneori printr-o singură trăsătură distinctivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
cu Ceremonie de iarnă. Colaborează la „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Apostrof”, „Secolul 20” și la diverse reviste de cultură din Suedia. A publicat literatură pentru copii: Bobinocarii (1969), Catargul cu două corăbii (1969), „însemnări de scriitor” (memorialistică, ficțiune, reportaj) în 12 revelații (1974), reluate în 33 de revelații (1998), un volum de reportaje, în colaborare cu Sânziana Pop, Viața cere viață (1974) ș.a.. La Stockholm publică în suedeză volume de versuri, romane, culegeri de nuvele și jurnale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
din treapta lor. Putea fi un majordom în concediu duminical ...". Eternizarea acestui tip în ficțiunea călinesciană se explică în virtutea marelui talent al romancierului, ceea ce le-a lipsit lui C. Stere sau Eugen Lovinescu când s-au exercitat în roman sau memorialistică în sensul imortalizării unor personalități accentuate, destine, tipologii, contemporane sau aparținând deja istoriei. Adesea, polemice și vindicative, portretele cu cheie sau fără perdea sunt reglări de conturi sau tardive puneri la punct ale unor inimiciții. Ceea ce se practică și în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Simbolul artistic" sau "Tezele unei filosofii ale operei" (apărute postum), dar nu și de creația de după 1950, spune Gelu Ionescu, sub nivelul celei interbelice. Deși îi numește prieteni pe Mircea Zaciu, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, analizându-le cărțile de memorialistică, autorul nu se abate de la spiritul său critic nepărtinitor, de la verva sa epică și eseistică ce-i rafinează și iluminează demersul, de cele mai multe ori inedit. Autorul nu pregetă să se mire de reproșurile făcute de scriitorii români confraților lor occidentali
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ne-a încurajat să purcedem la lectura masivului op. Prima impresie este cea de derută, apoi lucrurile se leagă într-o sinteză a tuturor speciilor literare și cultural-artistice în care a excelat George Mirea, începând cu reportajul, fișa biobibliografică, cronologia, memorialistica, antologia de citate, și terminând cu diatriba, ficțiunea de tip narativ sau problematizarea de tip eseistic. George Mirea joacă rolul multiplu de creator-martor-instanță ce își îngăduie să judece, prețuiască, dezavueze colegii de generație, profesorii, colegii, contemporanii în general, majoritatea din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de afaceri prosperi sau controversați, români sau alogeni, despre instaurarea neo-fanariotismului cu personaje tip Elena Udrea-Cocoș, Ristea Priboi, Taher, O. Tender, Hayssam, Rodica Stănoiu, Gabi Bivolaru, și chiar psihoticul preot asasin Daniel Corgeanu, zis și Rasputin de Tanacu etc. Concepând memorialistica drept o confruntare dură în primul rând propria persoană, necruțătoare, o ispășire, o recuperare de sine, o "reconfigurare" de care să nu te rușinezi, autorul nu pregetă să-i impute chiar memorialistului Lucian Blaga lirismul și mai ales "duplicitatea" ("Luntrea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Simona-Grazia Dima La anii senectuții, profesorul bănățean Ștefan Ehling a compus un op masiv, la interfața dintre ficțiune și memorialistică, din dorința ardentă de a consemna ororile trăite de șvabii din Banat după deportarea lor în URSS, în 1945, ca parte a operațiunii denumite de sovietici "munca de reconstrucție" a țării devastate de război. Sunt smulși, astfel, din comunitățile lor
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]