1,292 matches
-
principal, cam firav, o poveste de dragoste cu evoluție nefericită, însă cartea rezistă prin observația detaliului, prin valoarea „documentară” privind un mediu uman și prin vigoarea, moderată, a satirei, mai mult picantă decât acidă. Ș. a dat și pagini de memorialistică (Amintiri, 1969), interesante prin scriitorii evocați: Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Artur Gorovei, I. Dragoslav, F. Aderca, Bogdan Amaru, Ionel Teodoreanu ș.a. Scrieri: Idolii de lut, București, 1935; Infirmii, București, 1936; Nunta de argint, București, [1937]; Câinii, București, [1939]; Grădina lui
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
deceniului al șaptelea. Crestomație cu arie largă de cuprindere problematică și numeroase reveniri în spirală asupra unor subiecte și protagoniști, investigarea operată de S. a suplinit cu succes absența edițiilor de documente stocate în arhivele Serviciului Român de Informații, de memorialistică și corespondență, a unor noi istorii literare. SCRIERI: Carte rară și prețioasă. Sec. XVI-XVIII, I-II, Sibiu,1991-1992; România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Literatura în totalitarism
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
de lingvistică, filosofie, etnologie, sociologie, istorie, muzică, plastică, coregrafie, cinematografie, teatru, autorii selectați fiind Leonardo da Vinci, Friedrich Nietzsche, Sșren Kierkegaard, Roland Barthes, Benedetto Croce, José Ortega y Gasset, Ferdinand de Saussure, Martin Heidegger, John Ruskin, Henri Matisse. Documentul, mărturia, memorialistica, ce prezintă uneori prin ele însele interes literar, se încadrează frecvent în diverse configurări tematice, pentru a oferi un plus de informație. De menționat sunt cele aparținând lui François Mauriac, Lion Feuchtwanger, Nikos Kazantzakis, Paul Valéry, Salvador Dalí, Giuseppe Ungaretti
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Petrașincu, fondează revista „Discobolul”. Aici își publică primele fragmente de roman, după ce debutase în același an, cu articole și cronici literare, în revista „Bobi”. Între 1932 și 1943 a frecventat cenaclul Sburătorul, a cărui atmosferă este evocată în volumul de memorialistică Vitrina cu amintiri (1973). Alte cronici, articole, reportaje, note polemice îi apar în „Credința”, „Dimineața”, „Viața literară”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (unde semnează, în 1937, rubrica „Puncte”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Democrația”, „Dreptatea nouă”, „Unirea” (1945
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
au nimic cu literatura” (E. Lovinescu). Cunoscuse, în schimb, ambianța interbelică, mulți scriitori și oameni politici. Desțărat, însingurat și împresurat de tristețe, când începuse să se întrebe dacă ceea ce evoca erau realități sau „fâșii de vis”, își descoperă înclinația spre memorialistică, este stăpânit de îndatorirea de a mărturisi ce a văzut și trăit. Eventualitatea pierderii, odată cu dispariția sa, a acestor mărturii ar fi egalat - scria el - cu pierderea ce a avut loc, în 1821, când a murit ultima vorbitoare a dialectului
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
textului, laolaltă cu punerea în lumină cât mai corectă a setului de intenții estetice și de mijloace de expresie caracteristic în egală măsură romancierului și celui care, pentru a se „mărturisi”, recurge la o literatură „personală”, adică la autobiografie și memorialistică. Din această perspectivă, cele două secțiuni ale cărții - Personalitatea lui Julien Green în literatura sa confesivă și Condiția dramatică a eroului în operele de ficțiune ale lui Julien Green - își află o deplină justificare. După cum, tot atât de îndreptățit este și solidul
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
acestea cuprind unele detalii inexacte, dar rămân surse veridice, cu atât mai mult cu cât, studiindu-le prin comparație cu presa vremii, se remarcă că aceasta a deținut mult mai puține informații credibile, iar aceeași situație este valabilă și pentru memorialistica epocii. De asemenea, În cercetarea noastră, am mai luat În calcul poziția lui Carol de egal Între prinții Europei, care Îi legitima dorința intimă de a deveni regele unui stat independent, dar și personalitatea acestuia, obiectivele programatice care l-au
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Alecsandri, Petre Ispirescu, Carmen Sylva, Mihail Sadoveanu (Năluca), Al. Vlahuță (Țara. Poporul), B. Delavrancea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ioan Slavici, Jean Bart, Al. Cazaban, Zaharia Bârsan, Romulus Cioflec, Constanța Hodoș, Al. Ciura, Maria Cioban, Ion Gorun, Silvia Barcianu ș.a. Memorialistica și notele de călătorie sunt semnate de Ioan Slavici, G. Coșbuc, I. Russu-Șirianu, N. Dunăreanu, Iuliu U. Ioanovici, Al. T. Dumitrescu, N. Simulescu, I. T. Mera ș.a. Teatru scriu Petru Rusu, Emanoil Suciu și Tr. I. Magier. Sunt prezenți cu
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
1946 la „Menuet”, revista Colegiului „Carol I”, iar editorial în 1960 cu o traducere din Mark Twain. Prima carte de versuri, Arcade, îi apare în 1968, urmată de alte culegeri de poezii, de volume de proză, însemnări de călătorie și memorialistică, pamflete, versuri pentru copii, eseistică și publicistică. A tradus din Benedetto Croce, Jean-Paul Sartre, Fausta Cialente ș.a., unele semnate T. Dumitru. Colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Călăuza bibliotecarului”, „Glasul patriei”, „Gazeta literară”, „România liberă”, „Lumea”, „Romanian Books”, „Revue roumaine” ș.a. Primul
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Ist. lit., II, 827-829; Ion Roșioru, Marius Tupan între utopie și parabolă, București, 2001; Vasile, Proza, 296-305; Iulia Alexa, Fantasmagorii, RL, 2002, 43; Dicț. scriit. rom., IV, 610-612; Daniel Cristea-Enache, Auzenii, ALA, 2003, 665; Liviu Grăsoiu, De la istorie literară la memorialistică, prin gazetărie, CL, 2003, 11. M. I.
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
de a căuta (și mai ales de a „regăsi”) timpurile și locurile „pierdute” ale operelor. Or, în aceste condiții e previzibil că în sfera de interes a exegetului vor intra cu precădere genurile mai apăsat referențiale (îndeosebi proza, dar și memorialistica sau publicistica) și doar în subsidiar acelea caracterizate prin indeterminarea obiectului (poezia și critica). Chiar și în cazul prozei, care în următoarele decenii îi acaparează volumele, U. se va preocupa, sub raportul comentariului, mai mult de psihologia personajelor ori de
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
colaborare), care ilustrează printr-o serie de cazuri elocvente maniera agresivă de abordare a valorilor spirituale românești în anii postbelici, ani de ocupație și de dictatură. Amintirea mentorilor (2002) propune o privire inedită asupra istoriei literaturii române, și anume prin memorialistica literară care evocă familiile de spirite din cenaclurile fecunde și impulsul pe care l-au dat scrisului românesc. Prin ținuta sa sobră, severă, rezervată, neconcesivă și nesentimentală, Mihai Ungheanu prezintă toate aparențele unei instanțe inhibitorii și interdictive la orice ridicare
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
falsificat și mai evident (Ioan din Marghita) sau a căror importanță literară este nulă. De observat ar fi doar aria tematică diversă: viața evreiască în romanul Aviva, fiica ghetoului (1947), copilăria în Școlarul roșu (1950) și în Micul patriot (1950), memorialistica în Prăbușirea Doftanei (1947), Soarele din anii grei (1951), Clocote (1954), istoria în Scântei în beznă, șabloanele ideologice fiind atotstăpânitoare. SCRIERI: Ioan din Marghita, București, 1946; Aviva, fiica ghetoului, București, 1947; Prăbușirea Doftanei, pref. Teodor Rudenco, București, 1947; Herbac din
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
1952-1961). Ulterior devine lector, apoi conferențiar la Institutul Pedagogic din Capitală, unde va preda până la pensionare (1976), fiind și șef al Catedrei de literatură, prodecan și decan al Facultății de Filologie. În 1969 își ia doctoratul în filologie cu teza Memorialistica în opera cronicarilor, publicată în 1972. Debutează încă din perioada liceului, în 1925, la „Dimineața copiilor” cu versuri, și editorial cu monografia Poetul G. Tutoveanu în 1928. Colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Adevărul literar și
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
sub raportul teritoriilor literare explorate decât în planul comprehensiunii critice. Astfel, monografia N. Beldiceanu (1961) reprezintă o evocare empatică a figurii neglijatului poet, în pagini uneori colorate, dar tributare fără excepție sociologismului vremii. Cea mai ambițioasă cercetare a lui U., Memorialistica în opera cronicarilor, interesează doar prin punerea problemei, pe care nici măcar nu încearcă să o rezolve. Căci delimitând memoria de istorie, el nu urmărește mai departe dialectica celor două categorii, ci se mulțumește să facă un inventar al „galeriei de
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
decis postura livrescă, artizanală sau doar ocazională, dar își diminuează astfel simțitor palpitul poetic. SCRIERI: Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria literară a Bârladului, București, 1936; G. Ibrăileanu și Bârladul, Fălticeni, 1939; Tecuciul literar, Bârlad, 1943; N. Beldiceanu, București, 1961; Memorialistica în opera cronicarilor, București, 1972; Salcâm uituc, introd. Al. Piru, pref. Dumitru Petrescu, București, 1973; Dealul brândușelor, București, 1974; Analize și interpretări literare (în colaborare cu Florin Mihăilescu), București, 1975; Fulg și zăpadă, București, 1978. Antologii: Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
găsit menirea cu prefacerea erotismului în rut”. Cartea a fost socotită „primul roman al islamismului nostru pontic” (G. Călinescu). V. și-a strâns târziu, în volumele Cu scriitorii prin veac (1967) și Chipuri din viața literară (1970), o parte din memorialistică (Episoade din lumea literară, Momente din activitatea revistei „Viața literară”, File de jurnal etc.) și din interesantele interviuri luate în paginile „Vieții literare”, sub genericul „De vorbă cu...”, unora dintre importanții scriitori și critici de direcție ai momentului (T. Arghezi
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
Educației Socialiste. Colaborează cu articole și cronici dramatice la „Gazeta literară”, „Teatrul”, „Scânteia”, „Familia” ș.a. Cercetător specializat în istoria teatrului românesc, V. a prefațat ediții din scrierile lui Victor Eftimiu, Ioan I. Livescu, Tudor Mușatescu și a îngrijit volume de memorialistică ale unor personalități din lumea teatrală (Lucia Sturdza Bulandra, C. I. Nottara, Aristizza Romanescu). În 1959 începe să publice o serie de micromonografii consacrate unor actori ai scenei românești, lucrări destinate publicului larg. O documentare minuțioasă stă la baza cărților
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
culturale Scrisori din Paris („Revista idealistă”, 1903) este apreciat în epocă de cititori. Mai închegate, notele de călătorie și în bună parte cronicile plastice (semnate Ion Măgură, Kean și Lorelino) relevă spirit de observație, o cultură deosebită, stăpânirea mijloacelor expresive. Memorialistica de călătorie se bazează în principal pe analiza pertinentă a datelor sociale și politice caracteristice unor țări ca Austria și Elveția, văzute în comparație cu România, textul conservând o valoare mai mult socioculturală decât literară. SCRIERI: Le Mouvement littéraire en Roumanie, Paris
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
Groapa cu lei”, CRC, 1979, 26; Radu Ciobanu, Poezia unei vârste, T, 1979, 8; George Muntean, „Groapa cu lei”, RL, 1979, 35; Lucian Vasiliu, Lirism și atitudine, CL, 1979, 9; Virgil Nistor, „Groapa cu lei”, ST, 1979, 10; Florin Faifer, Memorialistica între euforie și luciditate, CRC, 1980, 5; Nae Antonescu, „Groapa cu lei”, T, 1980, 3; Lit. rom. cont., I, 383-384; Nae Antonescu, Cu Lucian Valea despre reviste transilvane, șezători literare, scriitori, ST, 1981, 8; Dobrescu, Foiletoane, II, 150-155; Regman, Noi
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
1941), 384, Ist. lit. (1982), 441-442; Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1941, 329-344; E. Lovinescu, T. Maiorescu și contemporanii lui, I, București, 1943, 279-370; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 205-210; Adrian Marino, Începuturile ideii de literatură, IL, 1969, 7; Al. Zub, Memorialistica lui A. D. Xenopol, ALIL, t. XXIII, 1972; A. D. Xenopol. Studii privitoare la viața și opera sa, coordonatori Leonid Boicu și Al. Zub, București, 1972; Bucur, Istoriografia, 122-125; Al. Zub, A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Dicț lit. 1900, 925-926; Al.
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
imaginație, a publicat placheta Acoladă (1980), culegerile de proză scurtă Mai aproape de amiază (1981) și Sezonul oglinzilor abandonate (2002), romanele Până la capăt (1982) și Strălucirea cristalului (1993), însemnări de călătorie: Răsfrângeri prin fereastra deschisă (1983), Cu soarele în gând (1990), memorialistică: Grădina cu rodii (2002). I s-au decernat Les Palmes Académique din partea Republicii Franceze (1987), Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române (1995), Premiul Uniunii Scriitorilor din Israel și Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1997). Întâmpinate critic sau neluate în seamă la
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Teatru și umanitate (1979), unde se urmăresc „motive general-umane în creația dramatică a lumii”. Idei și procedee similare, cu scopuri didactice îndeosebi, vor conduce la elaborarea Istoriei literaturii universale (I-II, 1970-1973), scrisă în colaborare cu Margareta Dolinescu. Cât privește memorialistica lui Z., un aer ceremonios îi învăluie amintirile senine, de o lucidă afectivitate - Oameni pe care i-am cunoscut (1987), Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața (1990). Prezența tutelară, în filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
Al. Săndulescu); Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog, București, 1994, 233-234; Ornea, Înțelesuri, 179-190; Edgar Papu, Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994, 56-65; Geo Șerban, Tudor Vianu la maturitate, JL, 1995, 9-12; Muthu, Cântecul, 120-125; Petru Creția, Cuvânt despre memorialistica lui Tudor Vianu, MS, 1996, 3-4, 1997, 1; Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, București, 1996, 53-55; Velea, Universaliști, 7-18; Alexandru Zub, Tudor Vianu, DL, 1997, 4; Centenar Tudor Vianu, MS, 1997, 2-4 (semnează Crizantema Joja, Alexandru Duțu, Marin Diaconu, George Gană
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
și forme istorice. Patru lecții inaugurale etc.). Lui A. D. Xenopol, definit emblematic a întruchipa „istoriografia română la vârsta sintezei”, i se consacră studii privitoare la viață și operă, atenția îndreptându-se și spre scrierile literare, cum ar fi, de exemplu, memorialistica, i se editează Istoria românilor din Dacia Traiană. De altminteri, și alte lucrări se continuă, într-un fel, una pe alta. De la investigarea activității lui A.D. Xenopol ca membru al Junimii și colaborator la „Convorbiri literare” se trece, în 1976
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]