1,562 matches
-
sinteză ori ierarhizare a acesteia, după cum evită orice discuție ori polemică în planul ideilor teoretice, mulțumindu-se exclusiv cu rolul de cronicar. „Oameni și întâmplări”, „portrete, mărturii, profiluri” ale unor personalități din teatru, literatură și arte, configurate între anecdotică și memorialistică, sunt consemnate în Actorul de la miezul nopții (1974), precum și în ultima sa carte, Între viață și teatru (1985), cu un titlu simbolic pentru destinul asumat de M., acela de biograf complet al vieții teatrale (și, tangențial, culturale) românești. SCRIERI: Londra
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
și-o reconstrui după valorile în care credea. Relatarea este spontană, lipsită de artificii, într-o rostire alertă, puțin interesată de literaritatea textului și aproape total preocupată de derularea tensionată, vie a evocării, a dialogurilor. Un laitmotiv al întregii proze memorialistice (multe secvențe poartă titlul Scrisori de la Varatic) este descrierea și „punerea în scenă” a figurilor din mănăstirea în care M.-M. a deschis ochii, a trăit mult timp și în care ar fi vrut să-i și închidă. „Nuvela” Ada
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
de față, pentru că ceva asemănător revistei «Mele» nu mai există în alte părți”. În caietele speciale dedicate scriitorilor români (Ion Barbu, Grigore Cugler, Urmuz, Marin Sârbulescu, Victor Valeriu Martinescu, Mira Simian, Haig Acterian, Emil Gulian ș.a.), M. mai publică texte memorialistice și cronici la volume de versuri semnate de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Goma, Pericle Martinescu, Emil Cioran, Al. Paleologu, Sanda Stolojan ș.a. În ceea ce privește scriitorii străini, predilecția pentru lirica latino-americană este firească. M.P.-C.
MELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
sau Pedeapsa Sfântului Martin, Ultima revoluție și Castelana de la Carcerelle, precum și fragmente de jurnal), remarcată de același comentator pentru „rodnica lecție de stil”, ca și pentru „prospețimea și plăcerea cu care este mânuită limba română”. Pamfil Șeicaru publică multe pagini memorialistice, Monica Lovinescu colaborează cu schița autobiografică Acum se moare, sub pseudonimul Ina Cristu; N.S. Govora, Faust Brădescu, Gh. Bumbești, Teodor Ioareș, Grigore Cugler (Miraje) - scriitori stabiliți în mare majoritate pe continentul american - se numără printre semnatarii obișnuiți. Paginile de cronici
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
Sion și altora, accentele cad mai puțin pe acuitatea și pe substanțialitatea analizelor cât pe vivacitate și pitoresc, tonalitatea fiind de regulă encomiastică. Modelele pot fi numite: Odobescu creionând figurile poeților Văcărești, dar și Ion Ghica din evocările și descripțiile memorialistice. Înrâurirea se păstrează în studiile Din istoria fanarioților (1891), Din istoria Bassarabilor (1903), în monografia Istoria Bucureștilor (1899), lucrare ce reprezintă, pentru I.-G., un summum. Aici, reconstituirile, beneficiind de o documentare (migăloasă, cuprinzătoare) în arhive puțin cunoscute, de apelul
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
de moravuri și tipuri umane, autorul era un mare amator de „caractere” și „fiziologii” de factură clasică. Cele câteva portrete realizate în Bată-te Dumnezeu! (Coconița Drăgana), Coconul Drăgan, Domnul Sarsailă autorul și numeroase altele răspândite prin scrierile politice sau memorialistice pun în valoare mijloace remarcabile: caricatura rapidă, umorul popular, bogăția vocabularului, spontaneitatea replicii. „Fiziologistul” are un fel de jubilație răutăcioasă în contemplarea tipului social care, odată individualizat, este pus să susțină un adevărat recital pentru a-și dezvălui ridicolul. Scriitorul
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
în tipografie, nopțile jertfite studiului sau scrisului, grija pentru existența numeroasei sale familii - a avut șapte copii - l-au împiedicat să ia parte activă la evenimentele însemnate ale vremii. Înzestrat cu simț artistic, I. a compus versuri, a scris proză memorialistică, dar încercările sale rămân îmbinări hibride de influențe insuficient asimilate. Talentul i se dezvăluie însă în basme, căci stilul popular îi era mai familiar și îi înlesnea intervenția creatoare. Primele basme le publică în „Țeranul român”, în 1862, la îndemnul
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Kant, Contribuții românești la cultura filosofică) și de cercetări istorico-literare (Perpessicius - De la Napoleon la „Oda în metru antic”, Octav Șuluțiu - Literatură sau literaturi, Adrian Marino - Vechi traduceri românești, nesemnalate încă, din Lord Byron, Ahasver în literatura română). Se publică și memorialistică: E. Lovinescu - Memorial universitar, Ion Petrovici - Amintiri etc. Rubrica permanentă „Fapte și comentarii” reflectă polemicile și dialogurile cordiale cu revista „Saeculum”, condusă de Lucian Blaga, cu „Revista Fundațiilor Regale”, condusă de D. Caracostea, ulterior de Camil Petrescu. Aici sunt găzduite
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
de altfel, „regulile jocului“ în privința așanumitei diplomații secrete. În consecință, istoricii au trebuit să se mulțumească doar cu surse de mâna a doua: rapoarte diplomatice ce comentau zvonuri și făceau speculații adesea neîntemeiate, articole de presă, dezmințiri oficiale și literatură memorialistică. Cu alte cuvinte, erau surse ce lăsau un loc mult prea mare presupozițiilor, ipotezelor și întrebărilor, oferind, în același timp, prea puține certitudini. Acestea sunt motivele pentru care, în istoriografia română, sunt atât de reduse numeric referirile la planurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dar și unele documente diplomatice franceze 13. În ceea ce privește relațiile bilaterale ale Poloniei cu Germania, Uniunea Sovietică și România, numeroase informații se regăsesc în diferite volume, apărute la Paris și București 14. Nu vom ignora însă nici sursele de arhivă, literatura memorialistică ori diferite periodice ale timpului. Vom putea astfel contura mai bine rolul pe care relațiile dintre Polonia și România l-au jucat în politica est-europeană a Marii Britanii în 1938, dar mai cu seamă în timpul atât de agitatei, densei și complicatei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sau cu muncă silnică pe viață (sursele sunt contradictorii). A muncit în mină, irosindu-și sănătatea pentru a ridica producția de plumb a tinerei „republici populare“. După eliberare nu a mai putut lucra, fiind întreținut de soție 93. Din surse memorialistice aflăm că, în total, în legătură cu grupul de rezistență Arnota (membri și susținători) au fost condamnați 49 de bărbați și 4 femei, în mai multe loturi, de către diferite instanțe militare. Tribunalul Militar Craiova: 19 condamnați în 1949, 7 în 1950, 7
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Flibustier de Jean Richepin. În articole și conferințe, în scrierile despre teatru, există și tentația comentariului literar. Dar aprecierile, altfel făcute cu distincție, dintr-o perspectivă culturală, rămân mereu la suprafața lucrurilor. Mult mai inspirate sunt „profilurile din foaier”, schițe memorialistice și impresii risipite în revistele de după 1900, precum și paginile din Treizeci de ani de teatru (1925). Toate recompun o imagine, deopotrivă documentară și pitorească, a unei etape din viața scenei românești. Îndrăgostit de teatru și de slujitorii lui, L. știe
LIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]
-
capitolele despre I. L. Caragiale, Al. A. Philippide, Marin Preda, Perpessicius ș.a. Zgura realismului socialist rămâne aproape compactă în aserțiunile referitoare la Eugen Jebeleanu, G. Călinescu, C. Dobrogeanu-Gherea ș.a. După stabilirea în Israel L. este preocupat de holocaust, ca în volumul memorialistic Pogrom. Iași, duminică, 29 iunie 1941 (1989). SCRIERI: Poezia lui Marcel Breslașu, București, 1959; Poezia tinereții avântate: Nicolae Labiș, București, 1966; Mihail Sadoveanu sau Elogiul rațiunii, București, 1972; Demers critic, Cluj, 1973; Aproximații pe teme generale, Tel Aviv, 1982; Pogrom
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
ceea ce îi aduce destituirea din funcția de defensor ecleziastic; ulterior, în 1922, este hirotonit preot, iar în 1926 e numit profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Chișinău. Îi apar mai multe cărți: culegerile de scrieri cu caracter publicistic și memorialistic O lume nouă (1919), Răboji pe bradul verde (1920), Toamne de odinioară (1924), Scrisori către Simforoza. În Pământul Făgăduinței (1930), romanele Roxana (1930), Papucii lui Mahmud (1932), Doctorul Taifun (1933), La răspântie de veacuri (I-II, 1935), piesa de teatru
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
dă parabola, spusă de cineva, a celor trei inele din piesa lui Lessing Nathan înțeleptul: toate religiile sunt egal îndreptățite și adepții tuturor credințelor sunt semenii fiecăruia dintre noi. Pseudoroman, La răspântie de veacuri e o amplă scriere cu caracter memorialistic, care reconstituie subiectiv ambianța școlară, universitară, literară și jurnalistică de la întretăierea secolelor XIX-XX. Sub nume inventate (Badea Jiu, Boruzescu, Bujoreanu) sunt creionați amici din adolescență ai scriitorului, între care V. Demetrius, N.D. Cocea. Apare și viitorul Tudor Arghezi, botezat Lara
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Critica lui G. Ibrăileanu, inclus în volumul colectiv Omagiu lui Constantin Kirițescu (1937), ca și câteva prefețe unde formulează aprecieri pertinente referitoare la materialul literar pe care îl editează, autorii aleși fiind Petre Ispirescu și Mihai Eminescu. Lucrarea cu caracter memorialistic Impresiuni și aprecieri din timpul acțiunii militare din Bulgaria, 22 iunie-20 august 1913 prezintă oarecare interes documentar, cel literar fiind destul de palid. SCRIERI: Poezia lui A. Vlahuță. Cercetare critică literară, București, 1916; Însemnări critice, Craiova, 1928; Aspecte din civilizația clasică
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
numeroase ediții din scrierile lui Liviu Rebreanu, printre care Caiete (I, 1974), Jurnal (I-II, 1984), La lumina lămpii (1981), ultimele două realizate împreună cu Puia Florica Rebreanu. După anul 2000 este prezent în „Adevărul literar și artistic” cu interesante fragmente memorialistice. SCRIERI: Gh. Brăescu, București, 1963; Tânărul Rebreanu, București, 1986; Rebreanu. Amiaza unei vieți, București, 1989. Ediții: Gh. Brăescu, Opere alese, I-II, introd. edit., București, 1962, La clubul decavaților, I-II, pref. edit., București, 1965, Unde dai și unde crapă
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
și, după un ocol uriaș, prin Norvegia, Anglia, Franța, Austria, în septembrie 1879 ajunge din nou în România. Peste mulți ani, episodul răpirii și evadării va fi evocat în Amintiri din trecutul depărtat (1916), care dovedește talentul autorului pentru proza memorialistică. După reîntoarcere, participă la organizarea cercurilor socialiste și la editarea primelor publicații românești de orientare socialistă: „Besarabia” (1879), „România viitoare” (1880) și, îndeosebi, revista „Contemporanul” (1881). Odată cu obținerea concesiunii restaurantului gării din Ploiești (1882), situația materială a familiei sale se
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
50, dar în registrul așa-numitei „critici din interiorul sistemului”. În vara anului 1973 s-a stabilit în Canada, unde a fost profesor de creative writing la Universitatea din Victoria (British Columbia). La Toronto a publicat, în românește, consistente pagini memorialistice, în care evocă întâmplări la care a participat și oameni pe care i-a cunoscut (lideri politici, scriitori, actori ș.a.). A colaborat la diverse periodice: „Scânteia”, „Lupta de clasă”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Presa noastră”, „Revue roumaine”, „Scânteia tineretului”, „Tânărul scriitor
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
liceul din Topoloveni. În ultimii ani de viață și-a reluat timid preocupările literare, dând la lumină, în „Argeș”, o suită de „narațiuni”. Aceeași revistă îi publica postum, după ce, în 1981, cartea sa de debut fusese reeditată, și câteva pagini memorialistice. Împreună cu alte texte inedite, între care un memorial - Slujba din hol - și diverse jurnale, ele au fost strânse în volumul Cărți și o altă carte (1999), urmat de Cruciada umbrelor (2001), reunind o mare parte din cronicile și articolele din
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
izvoarelor istorice, a cronicilor de familie cu substanța literară propriu-zisă, realizată de data aceasta într-un dozaj eficient, derivă și romanul din 1988, Moartea baroanei, în care naratorul „transcrie” în cheie modernă ultimele clipe din viața baroanei Vera Kemény. Volumele memorialistice Sokrateion sau Mărturie despre om (1991), un omagiu în formă epistolară adus personalității lui Mircea Vulcănescu, și Caietele unui fiu risipitor (1994) încearcă să limpezească unele aspecte din destinul tragic al reprezentanților unor vechi familii nobile. SCRIERI: Noul oraș, București
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
străine: jurnalul lui C. A. Rosetti, al lui Gala Galaction, al lui André Gide, al lui Mircea Eliade, amintirile lui Iacob Negruzzi, I. G. Duca, Mircea Ștefănescu, Iorgu Iordan, Marin Preda. În Existențe și creații literare (2001) preferința pentru literatura memorialistică este de asemenea prezentă prin articole și recenzii despre jurnale și cărți de corespondență. Se adaugă eseuri despre Rousseau și Flaubert, care sunt, într-o formă ușor deghizată, tot o automărturisire, așa cum fusese, la vremea ei, în 1966, și monografia
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
tematica retro sunt soluții de poziționare polemică și de reprezentare a viziunii scriitorului despre efectul devastator al unei istorii brutale asupra fragilei ființe umane. Implicit, proza lui M. își vădește frecvent dimensiunea autobiografică, abordată direct în Cuibul de barză, „roman memorialistic”, în care reconstituirea propriei vieți interferează atât universul scrierilor de ficțiune, cât și cronica subiectivă a anilor 1966-1989, transpusă anterior în paginile a cinci tomuri de Jurnal (1997-2001). Diaristul consemnează momente ale scrisului, demersuri editoriale, impactul cu cenzura, secvențe din
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
adesea, tiparele tradiționaliste. Colaborează Ion Biberi, George Acsinteanu, Șerban Nedelcu. Fragmente de român mai semnează M.D. Ioanid, Eugen Constant, Coca Farago (Sunt fața lui Ion Gheorghe), Teodor Scarlat (Viața la-ntâmplare), Alexandru Calistrat. Eugen Ionescu e prezent cu câteva pagini memorialistice (Jurnal și Eu). Critică literară este bine reprezentată. Tiberiu Iliescu, C. Panaitescu, Lucian Boz, F. Aderca, Al. Robot, Dan Petrașincu, Miron Radu Paraschivescu, Gherasim Luca scriu articole de opinie sau cu caracter teoretic general. Rubrică de cronici și recenzii e
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
o încununare a activității sale științifice, lucrarea în două volume Terra. Introducere în geografie ca știință, de referință în domeniu. Demisionează din învățământ în 1938. După ce în 1940 îi apare lucrarea Trilogii: știința-școala-viața, mai tipărește în 1946 volumul de însemnări memorialistice și confesiuni - Premise și concluzii la „Terra”. În 1946 prezintă la Academia Română ultima sa comunicare, De senectute. Bătrânețea în cadrul muncii pentru cultură. Doi ani mai târziu, în urma reorganizării Academiei Române, este eliminat din rândurile acesteia. Obligațiile didactice și științifice ale disciplinei
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]