46,957 matches
-
pagini unde îl aflăm întâi de toate, dacă nu exclusiv, pe scriitor. Aceasta dacă este să-l raportăm pe Breban la propria-i teorie despre sinceritate și adevăr, mai deplin răsfrânte, acestea, de literatura de ficțiune decât de literatura de memorii și de jurnale. Discutabile, în sensul că pot genera discuții, dar nu mă refer la ele prima dată, sunt teoriile recurente ale lui N. Breban despre inaptitudinea pentru roman a prozatorului român, „supraperformant” în „genul scurt, schiță, nuvelă” („de la Negruzzi
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
la ele prima dată, sunt teoriile recurente ale lui N. Breban despre inaptitudinea pentru roman a prozatorului român, „supraperformant” în „genul scurt, schiță, nuvelă” („de la Negruzzi la Caragiale și Șt. Bănulescu sau Eliade”), ceea ce l-a și mobilizat pe autorul Memoriilor de acum să se dedice „proiectelor ample, de mari construcții și mai ales de roman în sensul cel mai ambițios”. Este adevărat că la începuturile ei moderne proza românească s-a ilustrat prin nuvelă și povestire, prin C. Negruzzi, în
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
Eliade, căruia i se uită romanele și este trecut „doar” printre nuveliști sau chiar până la puțin cunoscutul Dinu Nicodin, autorul romanului monumental Revoluția, din 1943. Sigur că este oricând binevenită pledoaria pentru “genul proteic”, patetică și inspirată cum este, în Memorii, aceea a lui Nicolae Breban, de pildă atunci când face o comparație din perspectivă “urbanistică” între nuvelă și roman, acesta din urmă impunându-se prin complexitate și amploare. „Dacă putem compara nuvela cu o casă, cu o vilă, cu un manoar
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
romanul, în ordine urbanistică, trebuie comparat cu diversitatea, funcționalitatea și armonia unui întreg oraș, cu case sau palate, străzi largi, dar și străduțe surprinzătoare, întortocheate, fabrici, școli, cazărmi, parcuri, subterane și turnuri! Un univers de obiecte, personaje și fapte...” Aceste Memorii, pe marginea căror ar fi de discutat mult mai mult decât am putut să o fac în acest cadru, apar într-un moment potrivit, adică în preajma aniversării celor 70 de ani ai scriitorului. Din acest colț de pagină îl felicit
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
celor 70 de ani ai scriitorului. Din acest colț de pagină îl felicit pe autorul Buneivestiri și al celorlalte romane care i-au făcut renumele, pe vechiul prieten, lider al generației mele și mare prozator contemporan. Nicolae Breban, Sensul vieții (Memorii, I), Ed. Polirom, Iași, 2003, 358 p.
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
Flora, Ion Caraion, Constanța Buzea, Monica Pillat, Ion Barbu și despre foarte mulți dintre cei cuprinși în antologiile prezentate, fără să lipsească nici considerațiile asupra unor romane semnate de Alexandru George, Alexandru Vona, Pavel Chihaia. E fascinat însă și de memorii sau de jurnale, documente ale unei epoci mutilante, iar acest lucru se vede în cronicile la memoriile Corneliei Pillat sau la jurnalul lui Constantin Mateescu; această fascinație se exercită și sub forma unei drepte judecăți a abdicărilor de la morală. Preocuparea
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
antologiile prezentate, fără să lipsească nici considerațiile asupra unor romane semnate de Alexandru George, Alexandru Vona, Pavel Chihaia. E fascinat însă și de memorii sau de jurnale, documente ale unei epoci mutilante, iar acest lucru se vede în cronicile la memoriile Corneliei Pillat sau la jurnalul lui Constantin Mateescu; această fascinație se exercită și sub forma unei drepte judecăți a abdicărilor de la morală. Preocuparea pentru morală și valoare îl conduce și în epoci care îi îngăduie reveria și relaxarea. Cum altfel
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
fals interes profesional); introducerea unor rezumate tip CV înaintea “transcrierii” interviului; folosirea limbajului oficial (în special apelativele “tovarășe” sau “tovarășă”). Dialogurile se înfiripă stupid și scrîșnit, “reporterul” stîrnind mai degrabă teamă în rîndul comunității rurale proaspăt proletarizate. Avînd, probabil, în memorie mai vechile anchete de verificare și demascare socială (de care, însă, nu suflă o vorbă), oamenii îl confundă pe “reporter” cu un “organ” de control: fostul agent veterinar, Naslău Pavel, i se adresează, de altfel, cu “tovarășe inspector” (p. 23
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
de multe ori nici nu poți să deosebești un țăran de un funcționar.” (p. 28) După confiscarea proprietății private, după dislocarea socială, geografică și identitară, după trierea și purificarea “elementelor indezirabile” (arestate sau omorîte de comuniști), se trece la eradicarea memoriei sociale și la uniformizarea reflexelor individuale. Desființarea tradiției e completă, iar alienarea țăranului desăvîrșită. Între dezastru social și ratare psihologică Citite în cheia dublă a afirmării și negării, informațiile furnizate de “glimbocani” (antieroi ai unor biografii comune -adică deopotrivă colective
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
de jurnal intim semnate de dl G. Dimisianu, un mic articol, simpatetic, dar obiectiv, al dlui Cristea-Enache despre Valeriu Cristea și o cam școlărească evocare a lui Al. Piru datorată dlui Marin Iancu. * Zguduitoare lectura numărului 3-4/2003 al revistei Memoria, la fel ca a tuturor numerelor (45) de pînă azi! Ar trebui creată obligația abonării instituțiilor de învățămînt la această publicație consacrată închisorilor românești din timpul regimului comunist, spre aducere aminte a atrocităților cărora generațiile dinaintea noastră le-au căzut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
nu se mai poate repeta. Și dacă e drept ca la școală să se învețe despre Holocaust, e drept să se învețe și despre Sighet, Aiud, Gherla, Pitești, Jilava, Capul Midia și celelalte oribile locuri de detenție și moarte. Citiți Memoria! * PAradigma (nr. 12, dec. 2003) îl evocă, în editorialul semnat de dl Ieronim Tătaru, pe Ovid Densusianu, de la nașterea căruia s-au împlinit 130 de ani. Lingvist, filolog, istoric, critic literar, poet, promotor al simbolismului, Ovid Densusianu a fost profesorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
cuvinte, mi-a venit mai ușor să observ și să memorez relația, legătura, raportul dintre două lucruri decît lucrurile înseși; care nu-mi spuneau nimic înainte de a reuși să le includ într-o clasă generală. Dacă voi ajunge la vîrsta memoriilor, îmi va fi cu neputință să redau ceva din atmosfera, întîmplările, figurile, vorbele, în mijlocul cărora am trăit. Îmi va fi mai la îndemînă să le inventez! Și, inventîndu-le, să le sistematizez în raport cu o idee»”. Dar raționalistul N. Manolescu se arată
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
rostit întrebarea pe care probabil nu aș fi avut curajul să o scriu într-un scenariu: ce faci aici, Barry? În loc de răspunsul laconic și plin de umor prefer să redau mai jos cîteva rînduri din Cuvîntul Înainte al culegerii de memorii intitulată Tatăl Fantomă (Crane Hill, 2001): În noiembrie 1993 am călătorit la Viena unde cu ajutorul prietenului meu Daniel Schmid am descoperit adresa unde tatăl meu locuise în copilărie: numărul cinci pe Zirkusgasse, în cartierul Leopoldstadt. Descoperirea fusese făcută în arhivele
În căutarea tatălui pierdut by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13223_a_14548]
-
pentru că democrația americană s-a vădit în toate împrejurările, capabilă de autocontrol, de limitare a tendințelor totalitare sau oligarhice. Dacă va impune un „imperiu”, atunci acesta va fi de un cu totul alt tip decât cele consemnate până acum de memoria omenirii. Departe de a se sfârși, partida lui abia acum începe. Tradusă excelent de Dan C. Mihăilescu, cartea lui Emmanuel Todd are meritul problematizării acute a situației umanității în pragul mileniului trei. Emmanuel Todd, Sfârșitul Imperiului. Eseu despre descompunerea sistemului
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
tot atîta suplețe. În mod firesc, el este, asemenea întregii sale generații, beneficiarul unei bătălii cîștigate pe toate fronturile artei, de la cel ideologic și pînă la acela, mult mai anevoios, al expresiei propriu-zise. O dată încheiată această luptă cu materia, cu memoria tiranică a statutului clasic și cu vocația patetică a creatorului romantic, pătruns de spiritul eternității și bîntuit iremediabil de reverii demiurgice, adică aceea cu biftecul pe care Brâncuși îl asociase eroismului renascentist, Izsak Martin și, asemenea lui, încă mulți sculptori
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
intelectualului ostracizat, Nadia Marcu-Pandrea, care, cu o rară perseverență, s-a ocupat și de transcrierea documentelor în vederea publicării. Volumul Călugărul alb, apărut în 2003 la Editura Vremea, este al șaselea dintr-o serie începută în 2000 la Editura Albatros cu Memoriile Mandarinului valah. Insolita moștenire a fost preluată apoi, cu consecvență și devotament, întru totul lăudabile, de Editura Vremea, făcând să apară următoarele volume, după cum le-a organizat d-na Nadia Marcu-Pandrea dintr-o masă enormă de dosare, file răzlețe și
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
personaj de-un perfect cinism. Un coleg de generație, student la București, îmi povestea că trecând pe la avizierul facultății de litere se amuzase să citescă titlurile lucrărilor de licență propuse de lectorul M. Popa. Ele sunau cam așa (citez din memorie): „Imaginea clasei muncitoare în literatura din R.P. Bulgară”, „Imaginea clasei muncitoare în literatura din Republica Democrată Germană”. Și tot așa, cu R. P. Albania, U.R.S.S., R.S. Cehoslovacă, R.P. Ungară și câte alte țări vor fi fost membre ale „lagărului
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
-l ca invitat pe Ion Diaconescu, l-a tratat inadecvat, ca pe un om politic activ, în loc să-l ia în considerare ca pe un simbol al luptei anticomuniste (cu atât mai mult cu cât tocmai îi apăruseră trei volume de memorii). În general, însă, detectorul de minciuni de care se servește Robert Turcescu a funcționat ireproșabil și i-a făcut pe invitații săi să ni se înfățișeze așa cum sunt, niște caricaturi de oameni politici. Foarte inspirată (și deloc puerilă) este ideea
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
acidă „în război cu toată lumea”, chiar în rubrica pe care mult timp a deținut-o la România literară. Era astfel de așteptat ca același spirit revoltat să domine și convorbirile ei cu criticul Daniel Cristea-Enache, al căror titlu, Recursul la memorie, trimite în egală măsură, spune scriitoarea, la cartezianul Discurs despre metodă și la romanul lui Carpentier, Recurs la metodă (și el, trimitere la Discurs). Într-un alt volum de convorbiri, editat cu 30 de ani în urmă, între poetul Florin
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
ca poetă, bătăliile cu cenzura anilor ’80 (episodul interzicerii unui număr din Viața românească), descoperirea prozelor inedite ale lui Alexandu Vona, atașamentul din totdeauna față de poezia lui Bacovia (ale cărei urme se văd într-unele poezii). Sînt în Recursul la memorie rînduri dure, neiertătoare despre Caraion, dar și despre Marie-France Ionesco (Mălăncioiu îi reproșează controlul excesiv asupra moștenirii nu numai literare, dar și critice a tatălui ei), dar și altele de mare duioșie dedicate lui Lucian Raicu, Virgil Mazilescu, Emil Botta
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
bine primit de critică la debut decît ea însăși: „Acest poet al cărui nume păstra inițiala tatălui, ca un școlar (...)”). Lectură obligatorie pentru orice amator al literaturii românești actuale (și al culiselor ei), dar de citit cu circumspecție, Recursul la memorie e o carte despre urmele adînci ale unui trecut care nu trece și ale unui prezent pe care Ileana Mălăncioiu îl vede prin lentila biciului moral. Daniel Cristea-Enache vorbește la un moment dat în carte despre o „judecată globală și
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
fără apel” (a exilului românesc); e ceea ce probabil ar putea cel mai bine defini chiar spiritul în care scrie Ileana Mălăncioiu, fără acea libertate a verdictului, a judecății finale, ce rămîne întotdeauna la îndemîna bunului cititor. Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Iași, Polirom, 2003, colecția Ego-grafii, 296 pag., f.p.
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
scade cu nimic valoarea operelor celui în cauză și oferă publicului adevărata față a travaliului depus de un autor de romane pentru a da viață unor creații literare percepute cel mai adesea la modul naiv, ca rod al purei fantezii. Memorii din cînd în cînd este o incursiune în laboratorul de creație al unuia dintre scriitorii emblematici pentru proza românească de după cel de-al doilea război mondial, Constantin Țoiu. Este un volum compozit în alcătuirea căruia autorul a amestecat date autobiografice
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
cu Eminescu, iar noi avem, grație lui Constantin Țoiu șansa unică de a vedea un extraordinar portret în mișcare al marelui poet. Constantin Țoiu este, fără îndoială, unul dintre cei mai cultivați prozatori români din literatura română a ultimelor decenii. Memorii din cînd în cînd, primul volum dintr-o proiectată serie confesivă, este o carte impecabilă din punct de vedere stilistic. Ea dă măsura rafinamentului cultural al unui intelectual crescut la școala valorilor interbelice, pentru care literatura este mai mult decît
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
proiectată serie confesivă, este o carte impecabilă din punct de vedere stilistic. Ea dă măsura rafinamentului cultural al unui intelectual crescut la școala valorilor interbelice, pentru care literatura este mai mult decît o artă, un mod de existență. Constantin Țoiu, Memorii din cînd în cînd, Editura Cartea Românească, București, 2003, 380 pag., 100 000 lei.
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]