13,719 matches
-
acest context, o schimbare în gândire a modului de a privi lucrurile se impune, atâta timp cât gândirea critică nu este o valoare socială imuabilă, ci o valoare în devenire. Când nu există soluții evidente, înseamnă că problema depășește granițele pattern-urilor mentale, că abordarea problemelor trebuie să înceapă de la o vedere de ansamblu. Componentele gândirii intelectuale și structura gândirii (Figurile 7 și 8)261 ne permit să le sugerăm managerilor schimbării că există paradigme de gândire care îi pot face să suporte
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cu subordonații, atât pentru a le cunoaște temerile, cât și pentru a explora capacitatea lor de adaptare într-un proces de schimbare. Identificarea indivizilor celor mai deschiși spre schimbare este o "mutare" tactică deosebită; se știe că procesul de "contaminare mentală" caracteristic mai degrabă maselor se întâlnește și la entități de tip grup. Bazându-se pe identificarea unor indivizi cu scopurile schimbării, managerii pot fi siguri că și ceilalți se vor contamina prin propagarea ideilor sau doar prin imitare. Una dintre
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
meu la liniște, în casa mea, cine îl apără? Și apropos de drepturi: unde e dreptul meu de a nu mi se băga pe sub ușă și pe geam gunoiul sonor al unei subculturi a furtului, a șmecheriei și-a jegului mental, mai bine cunoscută sub numele de text de manea? Pe mine cine mă apără de ea?", se întreba retoric Mîndruță.
Lucian Mîndruță, atac dur la adresa discotecilor de pe litoral by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72014_a_73339]
-
metraje cu un accent grav. Nu este vorba de o simplă satiră la adresa unui regim "defunct" - aici termenul de garanție s-ar putea să ne joace feste, viața politică ne oferă un redutabil argument pentru ceea ce înseamnă rezistența în cadre mentale excelent surprinse de seria produsă de Mungiu - cât o recontextualizare a "epocii de aur" ca specie a absurdului menit să completeze o veselă apocalipsă fără rictusuri kafkiene, una de transcripție balcanică, adică o culminare a derizoriului cu o gravitate tremolată
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
pură capătă corporalitate, abstracția iese din spațiul ei imponderabil și devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă se manifestă pentru tactilitatea lor, pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și fără consecințe previzibile. Genericul
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
script care prezintă sumar cele 12 secvențe alcătuitoare nu schimbă situația. Vara fierbinte nu poate fi reiterată decât atâta vreme cât coautorii săi - Mihai Măniuțiu, Ioan Pop și Vava Ștefănescu - sunt activi profesional, cooperează și se raportează la una și aceeași imagine mentală sincretică pe care au construit-o împreună, o imagine care nu poate fi fixată și transmisă printr-o "partitură", oricum ar fi ea. În spectacol, "muzica" (cuvânt pe care îl voi folosi aici cu înțelesul mai larg, de "peisaj sonor
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
Mihaela Teleoacă și Dragoș Hulubă. Decorul scenografului Joszef Bartha, colaborator fidel al regizorului, ne introduce în cutia "albă", în spațiul imaculat al psihologiei actorului, al femeii și al bărbatului, al laboratorului pregătirii întîlnirii cu "celălalt", al felului în care interiorul mental se pregătește pentru a intra în joc, pentru "acting". Nu există practic, în această confesiune albă, frontiere între spectatori și actori. Scena și mica sală sînt acoperite de alb. Nu violentăm în nici un fel faptul că sîntem acceptați, nu lăsăm
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
problematică, pentru contextul istoric postbelic: un polonez idealist ajunge în exil la Berlin, înainte, desigur, de divizarea Germaniei și a Berlinului însuși. Iubirea, defazată biologic, între polonezul ajuns aproape la vârsta jumătății de secol și o tânără nemțoaică, înfrânge limitele mentale și le topește pe acelea corporale. Relațiile dintre personaje sfidează verosimilul realist și motivația psihologică. Mesajul romanului propune o eliberare completă de orice este stereotip, previzibil ori marcat de prejudecată. Fratele meu, omul, 1965, este romanul insolit al uciderii de
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
travestite și cosmetizate, actuala undă opresivă a corectitudinii politice. Citindu-i cartea Cine ne scrie istoria?, mi-am spus că, dacă în generația tînără mai apar oameni ca el, atunci comuniștii s-au chinuit degeaba. N-au putut schimba tiparul mental al generațiilor. N-au reușit să le degradeze fibra pînă într-atît încît să le anihileze instinctul și să le șteargă memoria. Cu alte cuvinte, degenerarea românilor nu s-a întins prea departe și nici prea în adînc. Dar mă trezesc
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
lume în care memoria strămoșilor e judecată ca o sursă de tensiuni nedorite, iar naționalismul este privit ca o fărădelege atît de mare că în scurt timp pînă și națiunea va deveni o noțiune fascistă, o lume în care blazonul mental al națiilor europene se șterge programatic încă de pe băncile școlilor - într-o asemenea lume este uimitor că se mai ivesc tineri ca Mircea Platon. Aproape că îmi vine să-l întreb de unde a apărut și cum a putut să se
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
marile scenografii la focalizările microscopice, de la hîrtia obosită la metalele grele, de la transparența emulsiilor la bitumul nocturn, el a exprerimentat totul cu același rafinament și cu o egală fervoare. Asemenea lui Borges, de care este atît de apropiat prin dinamica mentală și prin abilitatea tehnică, Bitzan a creat un vast labirint în care viața și codurile culturale se întrepătrund pînă la a sugera o realitate unică și indestructibilă. în acest nou univers, în același timp rațional și impregnat de senzualitate, artistul
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații estetice este bruscarea ontologică, dizlocarea obiectului din funcția, din natura și chiar din existența sa. Operînd exclusiv cu semne și cu structuri preexistente, deja sistematizate în arhiva noastră mentală și semnificate în orizontul cunoașterii, artistul explorează, în principal, patru căi de acreditare a formei și tot atîtea strategii de manipulare a privitorului; prima cale este aceea a imitației directe (cazul paginii scrise, al cărții, al bibliotecii, al insectarului etc.
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
noi: rareori deschidem un volum de memorii de închisoare cu gîndul de a ne desfăta estetic. Cauza ține tocmai de dozajul emoției de care vorbeam înainte. E atîta durere acolo încît textul își pierde virtuțile artistice. Se produce o suprasaturare mentală. Depășirea dozei atrage după sine neputința de a mai prelucra artistic un sentiment. și astfel se cade în tărîmul extraestetic al traumelor relatate pe viu. Consecința e o reacție de inhibiție dictată de nevoia de protecție. Închizi cartea spre a
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
internet povestea cuiva, din spusele sale, un profesor român ce rămăsese în capitala Franței și își consuma acolo o singurătate complicată. Atrasă de personaj, l-am botezat domnul N. și am plecat la Paris în căutarea lui. (...) Îmi reproșez că, mental, la început, și ca mod de acțiune, mai târziu, am comis o gafă impardonabilă, de începător: am confundat personajul cu autorul - n-am luat în calcul faptul că în spatele "domnului N." se ascunde altcineva, "autorul", a cărui biografie poate să
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
Împuținîndu-se treptat, dobîndind imperceptibil acea stare de transparență și de imponderabilitate, este impropriu, și aproape brutal, să vorbim despre moartea sa. Cea mai potrivită constatare ar fi aceea că el s-a identificat pînă la transmutație cu propriile sale construcții mentale, pe care o viață îndelungată și generoasă i le-a prilejuit fără nici o umbră de parcimonie. Cunoscut în țară și în lume ca unul dintre cei mai importanți specialiști în opera lui Brâncuși, ca un interpret savant și riguros al
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
zece, alte douăzeci sau treizeci își vor găsi locul fie în teancurile de pe podea, fie, prin supraaglomerare, în rafturile bibliotecii. Deși-mi promit de multă vreme, n-am reușit să adopt principiul - de mare cruzime, dar și de înaltă igienă mentală - "intră în casă o carte, iese alta". Am o lăcomie de cărți așa cum au alții de bani sau măriri. O lăcomie care funcționează anapoda: nu-mi place să împrumut cărți, dar le dăruiesc cu multă plăcere. Cu alte cuvinte, gestionez
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
doză de extraliterar pe care o contrautopie o conține și pe care un demers teoretic ca acesta o avantajează. E important, așa-zicând, să judecăm și gradul de motivație pe care un autor ar fi putut-o avea în alcătuirea mentală a unei utopii întunecate. Cât de autentică e nevroza civică și cât de marcantă s-a dovedit ea la un nivel preliminar al redactării. Doar că uneori, înainte a întreprinde o adevărată investigație valorică, autorul Arpegiilor critice își folosește eșafodajul
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
la alți colegi de generație ai scriitorului: la Octav Șuluțiu, de pildă, cu crizele lui ciclice de disperare. Sunt aceste alunecări dintr-o stare în alta, dintr-o extremă în cealaltă, un simptom de tinerețe? Ori țin, cumva, de suprastructura mentală a epocii, de un saeculum moral-psihologic? Eugen Simion desenează foarte bine diagrama ionesciană, zigzagul său textual caracteristic: în Nu și în filele de jurnal, în epistole și în paginile de teatru ce anunță viitoarea carieră, pe teren francez. Dincolo de portretul
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
duală nu este, însă, doar o componentă a viziunii sale de ansamblu, a filosofiei sale implicite, ci și una a construcției propriu-zise și chiar a abordării tehnice. Așadar, dincolo de binomul fundamental agravitație/ascensiune, acela care ține de un anumit principiu mental, sculptorul supune unui partaj explicit fiecare obiect în parte, așezîn-du-l fie în plină tensiune opacitate/transparență - cazul lucrărilor din ciclul Radar, Poartă, Turn etc. -, fie în aceea, la fel de puternică, născută la intersecția exteriorului cu interiorul - cazul Containerelor, al Sarcofagelor, al
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
întotdeauna bancurile. în mod evident, forța vitală a bășcăliei a îngreunat spălarea creierelor la români. Ceea ce nu înseamnă că aceasta nu a reușit totuși, dar cum totul e relativ pe lumea asta, e destul să ne comparăm mecanismele sufletești și mentale cu cele ale germanilor din RDG ca să ne dăm seama cum calitățile și defectele unui popor pot să se transforme, în anumite condiții, în inversul lor. Spre deosebire de români, germanii au fost serioși. Ei nu au avut spiritul nostru dizolvant în fața
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
nulă, de vreme ce simpla comparație a paginilor reproduse în ziarul Ziua arată că, în ambele cazuri, Gabriel Liiceanu nu a făcut decât să indice sursa din care și-a extras ideile. Un alt lucru care ne sare în ochi este cecitatea mentală pe care o pune în joc ziaristul nostru craiovean. El invocă detalii livrești a căror relevanță nu o poate intui. Se vede limpede că citatele pe care le folosește nu au fost depistate de el. Contrastul dintre lipsa de familiaritate
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
modul în care o face frizează mereu meditația speculativă. Se pare că în toate cazurile în care vrei să descrii cu precizie niște procese fizice a căror simplitate depășește orizontul comun de așteptare, rezultatul la care ajungi este o descumpănire mentală în urma căreia, vrînd-nevrînd, perplexitatea pe care ți-o dă neputința de a înțelege un fenomen te silește să reflectezi pe marginea lui. Iar ceea ce obții e filozofie autentică, iar nu speculație lingvistică. În al doilea rînd, pentru Feynman singurul test
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
luăm pe rînd. În cazul cunoașterii, se poate ca, în ciuda agerimii de care dai dovadă, să-ți faci o imagine greșită despre realitate. Acesta e cazul prejudecăților, superstițiilor și convingerilor fanatice. De fiecare dată e vorba de apariția unor chisturi mentale - viziuni inflexibile - care ajung să pună stăpînire pe comportamntul uman. Se petrece o sclerozare interioară a individului prin configurarea unor tipare reactive de care nu mai poate scăpa. În cazul prejudecății, comportamentul îți este influențat de idei preconcepute pe care
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
de a-i vedea lipiți de toți pereții, dar pe deasupra vei simți cum, pe măsură ce îți vei bate joc, pofta de a-i lovi va crește și mai mult. și nu te vei opri decît atunci cînd, atingînd pragul de sastisire mentală, îți vei da seama că decepția pe care ai avut-o citindu-le cartea va fi fost în sfîrșit răzbunată. Să ne închipuim un scriitor în a cărui ființă ușurința cu care poate umple paginile se îmbină cu un fler
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
e colonelul e sugerat de o întâmplare cu rol de mise-en abîme: clipa când, aflați în pădurea Bornei,văd un șir incredibil de vulpi multiplicate la nesfârșit. Supus unui tir meditativ, șirul se scurtează, pentru a dispărea, posibilă proiecție a mentalului celor doi, inflorescență metaforică a dorinței. Nu are loc nicio revelație din cele pe care le-am aștepta, dar, aproape nebăgată în seamă, una de alt gen, difuză, se petrece totuși. Ea ni-l decriptează pe Opreanu ca pe un
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]