1,662 matches
-
își avea reședința în satul Nuci, comună de 3424 locuitori, arondată plășii Fierbinți din același județ, iar satele Fundu Danciului și Micșuneștii Mari au fost trecute la comuna Fierbinți, iar alte sate fiind trecute la comuna Greci. În 1950, comuna Merii Petchii a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Urziceni din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, luând numele actual, după satul de reședință, unele sate fiind tot atunci desființate și comasate: satul
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Urziceni din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, luând numele actual, după satul de reședință, unele sate fiind tot atunci desființate și comasate: satul Sudiți a fost inclus în satul Merii Petchii, iar Netezești a fost inclus în satul Nuci. În ianuarie 1981, în urma unei noi reorganizări administrative a zonei, a fost trecut în județul Ialomița, dar după câteva luni, în toamna aceluiași an, a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
butoaie de lemn de la Crama Regională, deși pline și bine priponite, au fost zvârlite de ape în porțile înalte, balamalele s-au desprins, porțile au cedat, poloboacele și butoaiele s-au rostogolit peste câmp, au rămas îngropate în arealul Plajei Merilor, în mijlocul grămezilor de trunchiuri sfărâmate, scânduri, pământ de la Munte și gunoaie. Toată noaptea mugetul cavernos al exploziei talazurilor înăbușise avertismentele regulate ale sirenelor. Apele umflate au doborât zidurile de pietre suprapuse dintre ogoare și grădini. Deși cele mai multe dintre imensele șuvoaie
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Angliei Enric V, descrie n cartea sa Voyages et ambassades de Messire Guillebert de Lannoy en 1399 - 1450 întîlnirea cu Alexandru cel Bun și călătoria la Cetatea Albă. Mergând, a ajuns la une ville fermee et port sur la ditte mer Majour, nommee Mancastre ou Bellegrad ou il habitent Genevis, Wallakea et Hermins - adică a ajuns la Bielograd (Cetatea Albă) unde locuiesc genoveji, români și armeni. Cavaleriul, prădat de hoți lângă apa Nistrului, se adresează lui Alexandru Vodă, "care este Domn
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Pe urmă deodată își ridică mâinile în sus: Ia te uită la el, e cu paltonul!..." "Și cu geamantanul..." zisei." O, o, o, se vaită el, și cu geamantanul... Ce te-ai speriat, dragă, dai o declarație și no, că meri acasă, călca-te-ar vaca neagră... Spune, dragă", și îmi întinse și un stilou, cu gesturi gospodărești, ei fi-ar să fie, stăm de vorbă când omul poate că n-are chef și și-a lăsat-o pe doamna speriată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
le vent. / Une longue plainte méditerranéenne / jaillit / et elle demeure comme une flamme / au-dessus des souvenirs, vibrante et ferme. // D'ou est-ce, Seigneur, que j'arrive / dans ce monde extreme et douloureux? / Et pourquoi mes reves, au bord de cette mer, / me déchirent-ils la bouche de leur mors? / Paroi brulée par des géraniums: / mon souvenir passé a la chaux. Pe muchia albă a zidului, Dumnezeu / sloboade în pace un popor de greieri / orbiți de luna plină și de vânt. / Un plânset
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
Bistra este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipăia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
satului cuprindea o suprafață de 485 iugăre de teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre de vii precum și 141 iugăre de pășuni și 1204 de păduri. În grădini și livezi erau plantați 261 de meri, 114 peri, 8 piersici, 2 caiși, 807 pruni, 26 de nuci și 15 muri și căpșuni. Sătenii aveau un atelaj cu 2 cai, 12 atelaje cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli, 3 cu măgari
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
este un oraș în județul Olt, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Potcoava-Fălcoeni, Sinești, Trufinești și Valea Merilor. Situat la 30 km est de municipiul Slatina, avea în 2011 de locuitori și o suprafață de 85 km². . Potcoava - Olt este o localitate veche, fiind atestată documentar de aproape 600 de ani. Despre originea numelui acesteia circulă mai multe
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
marginit de satele Băltați și Bircii, la sud de Ciurești, la sud - est de Corbu, la sud - vest de Movileni, la est de Optași - Măgura, la vest cu Bălteni, Mierlești și Perieți. Satele arondate localității Potcoava sunt: Fălcoeni, Potcoava, Valea Merilor, Trufinești și Sinești, așezare de-a lungul pârâului Plapcea. Mediul geografic - terenuri bune pentru agricultură, apă suficientă, păduri întinse - a oferit condiții favorabile pentru stabilirea și dezvoltarea așezărilor, a desfășurării activităților omului pe teritoriul zonei Câmpia Boianului. Așa cum reiese dintr-
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
7 iunie 1423 Dan al II - lea Basarab, domnitor cu unele întreruperi al Țării Românești între august 1420 și iunie 1431, așezarea Potcoava exista sub acest nume încă din această perioadă. Cel mai vechi sat atestat documentar este Sinești - Valea Merilor, cunoscut în vechime și sub numele de Osica, luat de la pârâul ce curge în apropiere. Satul este amintit în 22 ianuarie 1590 în porunca prin care Mihnea Voievod întărește lui Tatomir și altora, stăpânire asupra satului Osica. Zona este ușor
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
grabă. O nouă viață bătea la ușa omenirii. Era un eveniment care întrecea în dimensiune toate mărunțișurile și nimicurile lumii... 3 E ra o seară superbă de mai. Primăvară deplină. Pretutindeni un verde viu, neprihănit împodobea pomii și parcurile. Prunii, merii, caișii își etalau fără rezerve splendorile buchetate în florile de mătase alb-roz, strălucitoare, sidefii. Oamenii le savurau cu setea celor veniți din deșertul iernii. Erau atât de apetisante, încât le-ar fi putut pune în prăjituri, în cozonaci... În dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Vaslui” din 1 mai 2006, inspirat gândit și scris de jurnalista Luminița Moldoveanu, autorul declara că nu regretă nimic din ceea ce a trăit și se poate socoti un om fericit: Un colț de rai într-o curte mică, străjuită de meri înfloriți, alintați de vântul care scutură petalele florilor peste lăcrămioarele sădite la rădăcinile lor. O casă frumoasă, modestă, dar aranjată cu gust, cu rafturi pline de cărți și reviste. Acesta este locul în care își duce viața în liniște, trăind
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de anvergură ale istoriei. Și, din nou, revenirea la matcă, în satul și ținutul natal, dar mai ales în tihna casei și a grădinei. „Să ne cultivăm grădina”, alături de „Nulla dies sine linea” sunt preceptele sale dragi. Livada de cireși, meri și peri, grădina cu flori îi sunt companie și interlocutori statornici. Reținem, astfel, pilda din dialogul cu cireșul în agonie, ca și îndemnul scrâșnit către un păr neroditor. Dar, înainte de toate, florile: zeci de buchete (unele alcătuite din sute de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
sigură. Și apoi a venit rândul meu. Am inspirat adânc și am luat borcănelul între degetul mare și arătător. — Formula 12. L-am răsucit astfel încât să-l poată vedea toată lumea. Cea mai dramatică descoperire în îngrijirea pielii de la Crème de la Mer. Cum e cel mai bine să o promovăm? Ei bine, o să vă spun. M-am oprit, am privit fiecare persoană în ochi și am rostit: — Ceea ce vom face... e să nu facem nimic. Asta le-a atras atenția: eram dusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
În mijlocul haosului produs de băuturile și petrecerile și cumpărăturile de Crăciun, zvonurile s-au înmulțit. „Am auzit că provine din pădurea tropicală braziliană.“ „E adevărat că o produc cei de la Devereaux?“ „Spun că este o super-cremă, în genul Crème de la Mer, la puterea a zecea.“ Se apropia momentul. Hotărâserăm că revista pe care aveam să mergem era Harpers și am planificat un prânz cu redactorul lor, Blythe Crisp, la începutul noului an. — Un prânz foarte special, i-am promis. —La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
toată lumea mulțumită acum? a întrebat Rachel sarcastic. Am purces să mâncăm. —Anna, cum merge cu noua marcă? a întrebat Luke politicos. —Grozav, mulțumesc. Chiar azi Boston Globe a făcut un clasament a cinci super-creme: Global antiride de la Sisley, Crème de la Mer, Clé de Peau, La Prairie și Formula 12. Și noi am obținut primul loc. Au zis că... — Da, dar noua gașcă nu face rujuri sau chestii de-astea, nu? Mama considera, fără îndoială, că noul meu post era o retrogradare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
bunul lui simț, c-un cuvânt geniul lui să rămâie și pe viitor norma de dezvoltare a țării și să pătrundă pururea această dezvoltare. Voim statul național, nu statul cosmopolit, nu America dunăreană. Voim ca stejarul stejari să producă, nu meri pădureți. Arta de stat a d-lui C. A. Rosetti a consistat din contra a face pe român să semene cu orice parte a străinătății mai mult decât cu el însuși; să semene a francez, a englez, a neamț, numai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reviendrai à Montréal. Videoclipul însoțitor prezenta doar imagini de iarnă: pe străzi, în parcuri, în natură. Comentariile internauților sunt toate impregnate de o nostalgie enormă. Iar ultimul vers al cântecului: Je reviendrai à Montréal / dans un grand Boeing bleu de mer/ J'ai besoin de revoir l'hiver et ses aurores boréales.... Gata, recunosc, mi-au dat lacrimile). Anul 2005 6 ianuarie 2005 Bucătăria căminului studențesc Moraud, seara, orele 19.30, ora mesei. Afară ninge în rafale, iar înăuntru...Thierry, student
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
copii fiind, ne jucam unii cu ceilalți, și ceva mai știu ungurește, și i-am spus că noi aici am fost Închise. „Cum? Nici n-am știut că a fost Închisoare politică.” Au fost foarte secretoși, n-au divulgat. Doamna Meri Constantinescu, soția lui Constantinescu, care scoate Puncte cardinale la Sibiu, a tratat cu edilii orașului și a obținut locul pentru cruce. Mi-a povestit că s-a purtat bine cu ea. Privind În urmă, acum aveți regrete? Nu. Nu. Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că, dacă semnează, intră, dacă nu semneză, nu intră..., ceea ce s-a și Întâmplat. Și, pe unde a mers dup-aia..., tot pe urmele ei au fost. Dac-o mărs la un serviciu..., de ce-o primit-o? Dac-o mer’ la alt serviciu..., să n-o primească. Abia a făcut un curs de calculatoare de un an la Politehnică... și nu știu cum a scăpat de n-a dibuit-o. Dar tot pe urma ei au fost și nu a lăsat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ofițer) 119 Cojar Matias 22 Cojocaru 355 Cojocaru (judecător) 126 Cojocaru Vasile 356 Colțan Ion 338 Coman Ion 42 Coman (gardian) 78 Coman Gavrilă 170, 172 Comșa Ieronim 230 Constantinescu A.C. 322 Constantinescu Emil (deținut) 326 Constantinescu Gabriel 49 Constantinescu Meri 49 Coposu Corneliu 109, 146 Corlan Aurel 42 Cornea (deținut) 205 Cornea Corneliu Ioan 30 Corneanu Nicolae 224 Cornel (deținut) 47 Cornelia (mătușa lui Victor Pop) 293 Cosma Aurelia 247, 256, 261, 267-270 Costache (gardian) 318 Costăchescu (Cornel) 230 Costin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se opereze, deși aproape toți prietenii s-au arătat sceptici în privința asta. Soția lui, Lena, e calmă și parcă a primit o nouă forță pentru ceva care se poate întâmpla în viitor. Deși suntem în luna mai, a nins după merii în floare. Dar se pare că nu e nici un pericol pentru pomi - aici, totul este altfel. Se supraviețuiește, și frigul, zăpada și gheața au un caracter mai puțin năprasnic. Am văzut la televiziune un film fermecător cu scriitoarea britanică de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
o bucată de mămăligă. Țăranii erau la câmp toată ziua, de aceea satul părea părăsit. În spatele caselor, într-o parte era pășunea inundabilă în verile ploioase, iar pe cealaltă 166 parte era un deal acoperit cu o livadă bătrână de meri și de pruni, unde pășteau vacile satului. Într-una din zile, la trecerea prin sat m-am oprit să privesc livada. În dreptul unei gospodării, sus pe deal, câțiva oameni săpau de zor. Deoarece nu urcasem niciodată în livadă, m-am
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ajungea la concluzia pe care o voia ea. În costumul ei tivit cu blană, mare și arătoasă, era ca un demnitar de la tribunal, chiar dacă avea buzele rujate și ochii făcuți. Iar eu, eram un fel de pirat chipeș, larron de mer, doar că nu eram destul de îndrăzneț să îi răspund. Un lucru care o deranja era că, fără să am para chioară în pungă, păream complet în largul meu față de multe din satisfacțiile de care se bucură cei bogați. Pe gratis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]