1,252 matches
-
la fel, e un gagiu ce s-a distrat pe cinste în Don Juan ("Ay, ce haioasă, cool, beton și marfă/ Inteligență"). Bacovia, sărmanul, este "rapărul cel mai tare", iar teoria literară nu e doar teoretică: "e senzuală și e mișto"... Simona Popescu simte nevoia să-și sublinieze continuu tinerețea spirituală, nonconformismul, atitudinea antielitistă, inclusiv prin asemenea alinieri jenante la limbajul străzii și al gangului - altfel, incriminat în cazul unor tineri poeți de azi. Oscilațiile eului auctorial (cu toate cele trei
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
Rodica Zafiu Cînd am auzit prima oară termenul cașto, cu vreo 30 de ani în urmă, am crezut că e o creație glumeață, un joc de cuvinte pornind de la familiar-argoticul mișto. seamănă cu mișto prin formă (structură silabică, secvența sonoră finală) și mai ales prin sens ("bun, frumos"). Din punct de vedere gramatical, ca și mișto, e un adjectiv invariabil care își poate crea în română și un feminin analogic (caștoacă
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
Rodica Zafiu Cînd am auzit prima oară termenul cașto, cu vreo 30 de ani în urmă, am crezut că e o creație glumeață, un joc de cuvinte pornind de la familiar-argoticul mișto. seamănă cu mișto prin formă (structură silabică, secvența sonoră finală) și mai ales prin sens ("bun, frumos"). Din punct de vedere gramatical, ca și mișto, e un adjectiv invariabil care își poate crea în română și un feminin analogic (caștoacă - vezi miștoacă); poate
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
urmă, am crezut că e o creație glumeață, un joc de cuvinte pornind de la familiar-argoticul mișto. seamănă cu mișto prin formă (structură silabică, secvența sonoră finală) și mai ales prin sens ("bun, frumos"). Din punct de vedere gramatical, ca și mișto, e un adjectiv invariabil care își poate crea în română și un feminin analogic (caștoacă - vezi miștoacă); poate fi folosit și adverbial, deși în această ipostază apare mai rar. În limbajul tinerilor, prin anii 1970-1980, nu a fost un cuvînt
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
adjectivului și ale adverbului cașto sînt, în ultima vreme, surprinzător de numeroase: "cea mai cașto melodie" (hopa.ro), "e mega cașto" (maglavais.ro), "e super cașto" (calificativ.ro), "e cașto rău de tot" (videoclip.cinemall.ro), "jocul este cool, cașto, mișto, tare" (forfun.ro), "un text cașto" (poezie.ro) etc. În dicționarul de argou on-line "123urban.ro", cuvîntul e înregistrat (30 oct. 2006) și definit prin sinonime: "ca lumea, cool, mișto". Unele însemnări transmit impresia (pe care o împărtășesc) că termenul
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
din circulație, părînd să caracterizeze o fază mai veche a argoului contemporan - "pe vremea mea se zicea "cașto" nu "cool", și eram "cașto" și fără bască" (blog.sirg.ro); "am fost și șoim al patriei și pionier (...), spuneam caștoc în loc de mișto" (iasirock.digitaverna.ro). Datele statistice arată fie că această impresie e falsă, fie - mai probabil - că s-a petrecut o spectaculoasă revenire în uz. Cuvîntul pare să fie în continuare perceput ca un fel de variație față de mult prea banalizatul
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
iasirock.digitaverna.ro). Datele statistice arată fie că această impresie e falsă, fie - mai probabil - că s-a petrecut o spectaculoasă revenire în uz. Cuvîntul pare să fie în continuare perceput ca un fel de variație față de mult prea banalizatul mișto: "cică sună mai cașto (nu mișto, cașto)" (sneakysid.blogspot.com). Forma specială de feminin e mai rară; am întîlnit-o în cîteva exemple interesante, în replici construite, cu intenție, fie pentru a conferi dialogului un marcat aer suburban - "aia la care
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
fie că această impresie e falsă, fie - mai probabil - că s-a petrecut o spectaculoasă revenire în uz. Cuvîntul pare să fie în continuare perceput ca un fel de variație față de mult prea banalizatul mișto: "cică sună mai cașto (nu mișto, cașto)" (sneakysid.blogspot.com). Forma specială de feminin e mai rară; am întîlnit-o în cîteva exemple interesante, în replici construite, cu intenție, fie pentru a conferi dialogului un marcat aer suburban - "aia la care a spus vecinu de la doi "bă
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
despre spionajul industrial când tot/ ce vroiam era să-l întreb ce crede el că aș putea face. lampa cu halogen/ dădea o lumină albastră.// în timpul ăsta adi se culcase probabil și noi mai scosesem o bere. am făcut/ puțin mișto de ciprian după care am atins iar «marasmul», când «marasmul»/ știți bine.” (p. 23) Iarăși româna scârțâie voluntar, iarăși versurile emoționează. E o regulă. Una dintre cele câteva care garantează vitalitatea unui poet. Îi înțeleg și pe cei cărora volumul
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
-i mai iese-n cale, dar la sfîrșit tot are timp să se-ntoarcă la copil, să mănînce-o pizza cu el și poate să se uite-mpreună la un meci. O chestie de familie cum scrie la carte. - Și treaba mișto, adăugă Kingsley, e că-n misiuni, de fiecare dată, puștiu' le vine de hac ălora răi. Ca faza cu spionii ruși care s-au luat după el și-au călcat pe guma lui de mestecat, de-au rămas lipiți de
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
vorbit ca în Senat să existe locuri pentru senatori de drept: președintele, mitropolitul. Poate PSD are în calcul acest lucru". Ludovic Orban a adăugat: Cred că discutăm de un subiect lansat în stilul consacrat al lui Ponta, în bășcălie, la mișto. Dacă voia o astfel de modificare, trebuia să-și adauge, la revizuirea constituției. Dacă vrea instaurarea senatorilor de drept, în care să includă și foștii președinți, trebuia să-și formuleze propunerea, în stilul caracteristic. Reflectați și frumoasele gafe făcute de
Săftoiu: "Ponta se gândește serios". Orban: "E în bășcălie, la mișto" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29343_a_30668]
-
sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și rîme neașteptate ("... ascund în mine un prunc putred și pun pe lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu aduce puțin cu Artaud, putin cu Rimbaud?"). Poezia lui Ghergut atrage de la început că entertainment superior, prin acrobațiile intertextuale și umorul absurd. Recitita, ea dezvăluie o poetica profund baroca. Sub mască veselă, colorată, inteligență există spleen autentic. "Poantele" finale
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
că el tocmai publicase biografia unui scriitor. O jună și seducătoare vedetă a publicisticii culturale m-a gratulat, zâmbitor, pentru lista de propuneri, pe jumătate serioasă, pe jumătate bășcălioasă, a biografiilor propuse de mine spre scriere noii generații de exegeți: "Mișto idee! Păcat că banii pe care i-aș primi nu mi-ar ajunge nici pentru un drum la coafor!" În fine, câțiva critici din generațiile mature au încuviințat solemn din cap, continuând să-și vadă de coteriile și angaralele culturale
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
proprii e evidentă. Acolo unde articolul nu e necesar, pentru că forma pronominală este deja în genitiv, prezența sa exprimă mai ales extinderea unei mărci de oralitate necultivată, intenția de a vorbi altfel decît cer normele: "ni se făcuse dor de mișto-urile lu' matale" (EZ 2326, 2000, 10). Confruntînd situația actuală cu descrierea dată de Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943), fenomenul pare în esență același, dar exemplele sînt cu siguranță mai ușor de găsit în scris.
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
au condus în argoul juvenil la o modă a trunchierii prin apocopă (prof, mate, țăcă etc.); afereza rămîne însă mult mai rară, chiar în argou; unul dintre puținele exemple de pierdere a silabei inițiale e oferit de șto, reducere din mișto (mai ales în construcția la șto). Trunchierile prin suprimarea părții inițiale transformă cuvîntul într-un mod mai radical, îl fac mai greu de recunoscut; tocmai de aceea, poate, ele constituie un mijloc de eufemizare a imprecațiilor. Un banc lingvistic de
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
știe că în Constituție este sistemul bicameral, nu puteam noi prin legea uninominalului să modificăm Constituția. Să ataci la Curtea Constituțională faptul că noi prin lege nu am modificat Constituția ori este o uriașă ipocrizie, ori au depus contestația la mișto, absolut neserios, știind că oricum le va fi respinsă", preciza Ponta.
CCR: Legea uninominalului este neconstituțională by Bumb Gabriela () [Corola-journal/Journalistic/44076_a_45401]
-
de l-a filmat. Ș-acuma l-a luat careva, sau l-a ascuns. D-asta e enervare. Cine să fure la mort o chestie d-aia? |știa de vine la pomeni la noi nu e cu tehnică d-asta mișto. A, de era dolari sau chiar un porcoi de-ai noștri și dădea careva la-nghesuială peste ei, tot ce e posibil să-i bușească. Bani, da, are trecere la furat în sat la noi Știți și matale, că doar
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
balconul de la etajul opt: pe umărul drept el poartă o aripă de hârtie imaculată, sub umărul stâng doar o sabie ascuțită ca un creion chinezesc. Alter-ego-ul meu hlizitor Doamne și Tu, nu mă mai lua în balon, nu mai face mișto de mine de parc-ai fi motanul vecinei de la nouă, alter-ego-ul meu hlizitor! Uite, e dimineața devreme, e Mai, e pragul lui Cireșar, macii au înviat în poala Ta după ploaia de azi-noapte, și gardienii de la colțul străzii par mai
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
maică-sa, taică-său și cei nouă puradei. El a fost al zecelea. Maică-sa a vrut să-i pună numele făt-frumos sau greuceanu, dar taică-său nici n-a vrut să audă: Taci, fă, din gură, îi zicem mai mișto, vinetu dinamo. L-au norocit cu numele ăsta fiindcă tocmai rula în oraș, făcând furori, seria winnetou, iar dinamo tocmai câștigase campionatul. Școala nu s-a lipit de el, dar era sprinten la minte și asta l-a ajutat să
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
gagici, prafuri, batiste igienice... Capitalism de căcat! Valparaiso Dacă pițipoancele se uită ca prin sticlă pe stradă la tine, amintește-ți de Valparaiso. Dacă te-ai certat cu nevasta, bizonul de șef țipă la tine, iar prietenii te iau la mișto c-ai început să chelești și să faci burtă, amintește-ți de Valparaiso. Dac-un handicapat ți-a lovit mașina-n parcare și-a dispărut ca măgarul în ceață, amintește-ți de Valparaiso. Dacă ți-ai pierdut cardul, mobilul e
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
e mai înnorat universul Dacă și pentru necuvântătoare E mai greu mersul.... Nu în noaptea asta În noaptea asta sunt față de zi Așa cum mă știi Cu perle prelinse din lobul urechii, Cu mănuși de chevreau... Una peste alta , o doamnă mișto... Nu e visul vostru de bărbăți, Să îngemănați , Într-una Femeia , copila , hetaira, nebuna, Cea care vă servește a point friptura? În noaptea asta sunt cea pe care n-o știi Exigenta, atenta, pedanta, pempanta Și totuși , Fata ce ți-
Poezii by Monica Nistorescu () [Corola-journal/Imaginative/3368_a_4693]
-
au văzut ei pe cînd erau la școala generală în filmele cu Pierre Brice, cu Winnetou și Old Shutterhand. Așa bentiță are unchiul Bil cum are Winnetou, și mocasinii și jeansii Levis ai unchiului Bil au pe margini niște ciucuri mișto și niște ciucuri la fel jos, la tur, sau cum îi spune, acolo unde cad blue jeansii ușor peste mocasini; e ca lumea și mai are și un cămeșoi mare, înflorat cămeșoi are unchiul Bil și la gît are o
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
un simț auditiv excepțional. Ca și cum ar fi știut ceva." (pp. 99-100); "Urechea mea de prozator e răfuiala mea cu Dumnezeu. Pot recupera realul (...) Să-mi demonstrez mie că aud. De aia scriu. Să le demonstrez celor care mă luau la mișto că nu să auzi neapărat cu urechea ar fi ideea. Auzi sau nu. Asta nu ține de otoscleroză, otită, rinită medie acută sau alte diagnostice. E o problemă de numire. Cum îi spui? Sunt limbaje și limbaje. Nu ține de
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
un mic paradis. Nu este un loc al singurătății "colective", dramatice, un cadru constrângător și respingător în aceeași măsură. Aici colegii discută molcom, beau gospodărește și se tachinează blând. Lobonțiu începe să zică ceva, Carmen are niște "pantaloni de pijama mișto/ așa nu-știu-cum/ plinuțo-delicați cu picățele", iar Filip, Derevlean și omul nostru stau "ca - hă hă hă - boii/ lângă cafele". Filip e "cel mai dulce om de pe planetă". Lobonțiu împarte salteaua cu Carmen, iar Derevlean și Cristina, prietenii lui Lobonțiu, "stau
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A apărut ALMANAH 2004 al Academiei Cațavencu. Tema: Viciile și românii. Ia să vedem ce vicii au românii. Dar mai întîi, capitolele introductive: Cele zece păcate mișto, Despre vicii și păcate și Istoria viciilor. Apoi: alcoolul și țigările (viciul 1), preacurvia (2), furăcismul (3), beția puterii (4), întîrzierea (5), lenevia (6), mîncatul (7), mitomania (8), jocurile (9). Al 10-lea e unul așa-zicînd colectiv. Identificăm în colectivul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]