1,364 matches
-
și de psihologie. Rămăsese partizanul acelorași idei liberale, unele chiar revoluționare, ca în 1848, câștigându-și aici numeroși adepți. Entuziasmați de ideologia sa, aceștia înființează gruparea politică Fracțiunea liberă și independentă, care număra printre membrii ei pe G. Panu, Șt. Micle, A. Fătu, A. D. Holban și I. Creangă. În plină ascensiune, B. se retrage, grav bolnav, către locul de baștină și se stinge în drum spre casă, în pădurea Almașului, fiind înmormântat în satul natal. Fără a fi avut o concepție
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
B. Delavrancea. Grupând câțiva tineri scriitori de orientare radicală și democratică - Al. Vlahuță, O. Carp (G. Proca), C. Mille -, revista susține literatura inspirată din realitatea socială autohtonă. Delavrancea publică suita de articole O familie de poeți (despre Carol Scrob, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Theodor Șerbănescu), care conține numeroase critici la adresa direcției junimiste, și Din cultura noastră, precum și întâia formă a nuvelei Hagi-Tudose, sub titlul Hagiu. Al. Vlahuță e prezent cu poezia Mamei, C. Mille cu mai multe poezii, la fel ca
LUPTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287931_a_289260]
-
publică, sub titlul Spiritul critic, corespondență G. Ibrăileanu-Paul Zarifopol, iar numărul următor cuprinde corespondență Lucian Blaga - Octav Șuluțiu. În numărul 3/1970, sub îngrijirea lui Z. Ornea, apare corespondența Benedetto Croce-Mihail Dragomirescu. Figurează, de asemenea, piese din corespondența Mihai Eminescu-Veronica Micle (4/1971), I. Budai-Deleanu-Petru Maior (1/1972), I.L. Caragiale (epistole berlineze, 3/1984), Petru Comarnescu-Pavel Țugui (4/1989), Constantin Noica-Mircea Eliade, Sașa Pană-Ionel Jianu (1-4/1993), Mihail Sebastian-Martha Bibescu (1-4/2001). Sunt recuperate din manuscrisele lui Al. Macedonski trei texte
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
a durerii proletare. În prima perioadă, în afară de Duiliu Zamfirescu (1880) și de Traian Demetrescu (1885), care debutează aici, ca și Anton Bacalbașa, au mai colaborat Bonifaciu Florescu, Th. M. Stoenescu, Carol Scrob, I.N. Polychroniade, junimiștii Th. Șerbănescu, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, ca și începătorii I.I. Truțescu, I.N. Iancovescu, St. Grozea ș.a. Meritul revistei este de a fi publicat cea mai mare parte din poezia lui Al. Macedonski și de a fi încercat, mai ales sub raport tematic, o înnoire, prin deschiderea
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
I.S. Spartali, Ed. M. Adamski, B. Florescu, sunt la fel de eteroclite ca și literatura revistei. Căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului, este prezent cu o tălmăcire în proză și un articol de istorie. Portretele unor scriitori români (A.I. Odobescu, I.S. Spartali, Veronica Micle) și străini (Vittorio Alfieri, Émile Zola, Octave Feuillet, Lev Tolstoi), câteva recenzii semnate de Dem. Moldovanu și articolele lui I.I. Livescu (Artele și literatura) reprezintă tot ceea ce G.v. a făcut să apară în materie de critică literară. Interesul redacției fiind
GENERAŢIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
lui Ion, Petre Dulfu ș.a. Se obține tot mai des și participarea unor scriitori de peste munți (V.A. Urechia, Gh. Sion, Iacob Negruzzi, Gh.Tăutu, Th. Șerbănescu și Carol Scrob, D.C. Ollănescu-Ascanio, Gr.H. Grandea, apoi Al. Macedonski, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahuță ș.a.), se reproduce din operele unor mari scriitori (I. Creangă, I.L. Caragiale). În jurul lui 1900, este rândul altor tineri să publice în paginile revistei: mai întâi G. Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, Ilarie Chendi, Al.Ciura și St
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
Lui Eminescu de Al. Vlahuță. Se reiau pagini critice aparținând lui Titu Maiorescu (Poetul Eminescu) și C. Dobrogeanu Gherea (Pesimismul lui Eminescu). Fragmente din articolul În Nirvana al lui I.L. Caragiale, ca și amintirile lui G. Panu (Eminescu și Veronica Micle) sau D. Teleor (Paltonul lui Eminescu, Eminescu sufleor), conturează o imagine a marelui poet. M.V.
MIHAIL EMINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288119_a_289448]
-
să urmeze cursurile școlii primare, viitoarea poetă își schimbă numele din Ana în Veronica. A fost bursieră a Școlii Centrale de Fete din Iași, pe care a absolvit-o în 1863. În anul următor se căsătorește cu profesorul universitar Ștefan Micle. Din această căsătorie s-au născut două fete: Virginia, poetă, căsătorită cu Eduard Gruber, și Valeria, care va deveni o apreciată cântăreață de operă, sub pseudonimul artistic Nilda. În 1874, la Iași, îl reîntâlnește pe Mihai Eminescu, pe care îl
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
În 1874, la Iași, îl reîntâlnește pe Mihai Eminescu, pe care îl cunoscuse cu doi ani înainte la Viena și de care se va atașa printr-o afecțiune ce îi va marca în chip dureros existența. În urma morții lui Ștefan Micle (1879), rămâne cu o situație materială nesigură. Se stabilește în 1887 la București și încearcă să îl sprijine moralicește pe Eminescu. Deprimată după dispariția acestuia, s-a retras la mănăstirea Văratec. Aici a alcătuit un album, intitulat Dragoste și Poezie
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
Pop, București, 1969; Corespondență, îngr. și pref. Augustin Z.N. Pop, Cluj-Napoca, 1979; Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit, îngr. Christina Zarifopol-Illias, Iași, 2002; Poezii, îngr. și pref. N. Georgescu, București, 2003. Repere bibliografice: Augustin Z.N. Pop, Mărturii. Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; George Sanda, Veronica Micle, București, 1972; Dicț. lit. 1900, 564; Irina Petraș, Un veac de nemurire. Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Cluj-Napoca, 1989; Mănucă, Perspective, 14-20; Dicț. scriit. rom., III, 176-177; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
pref. Augustin Z.N. Pop, Cluj-Napoca, 1979; Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit, îngr. Christina Zarifopol-Illias, Iași, 2002; Poezii, îngr. și pref. N. Georgescu, București, 2003. Repere bibliografice: Augustin Z.N. Pop, Mărturii. Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; George Sanda, Veronica Micle, București, 1972; Dicț. lit. 1900, 564; Irina Petraș, Un veac de nemurire. Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Cluj-Napoca, 1989; Mănucă, Perspective, 14-20; Dicț. scriit. rom., III, 176-177; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001, 55-65; Faifer, Pluta, 128-131; Liviu Papuc
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
Poezii, îngr. și pref. N. Georgescu, București, 2003. Repere bibliografice: Augustin Z.N. Pop, Mărturii. Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; George Sanda, Veronica Micle, București, 1972; Dicț. lit. 1900, 564; Irina Petraș, Un veac de nemurire. Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Cluj-Napoca, 1989; Mănucă, Perspective, 14-20; Dicț. scriit. rom., III, 176-177; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001, 55-65; Faifer, Pluta, 128-131; Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Iași, 2003, 165-171. D.M.
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
într-un ciclu de cronici se referă la stilul publicistic, ceea ce și aduce un răspuns de o asprime nejustificată din partea „Contemporanului”, prin Mordax (Ioan Nădejde). În L. s-au publicat sau republicat versuri de C. Negri (Hora de la Răducăneni), Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, V. Alecsandri, Traian Demetrescu și I.N. Roman. Cu excepția unor nuvele ale lui N. Gane și Duiliu Zamfirescu, reluate, ca și studiul Poeți și critici al lui T. Maiorescu, din „Convorbiri literare”, proza este neglijabilă (B.N. Lupu, V. Marinescu
LIBERALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287796_a_289125]
-
România, pentru promovarea scriitorilor locali, ca și încercarea de a atrage atenția asupra valorii artistice și documentare a folclorului. Revista a republicat multe din poeziile lui Mihai Eminescu; sunt tipărite, de asemenea, amintiri și articole dedicate poetului, versuri de Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni și Adela Xenopol. Poezii au semnat și Gheorghe din Moldova, A.C. Cuza, iar din Bucovina au colaborat Vasile Bumbac, C. Morariu, T. Robeanu, V. Codreanu. Fragmente din O călătorie la Dorna în Bucovina semnează A. D. Xenopol. În notele
REVISTA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289250_a_290579]
-
ale lui G. Coșbuc. De fapt, literatura apărută aici este, cu unele excepții, reluată din alte periodice, mai ales din „Vatra”. Scrieri de Al. Vlahuță, I. Popovici-Bănățeanul, Matilda Cugler-Poni, Radu D. Rosetti, I. N. Roman, Traian Demetrescu, Ion Gorun, Veronica Micle, D. Nanu, Artur Stavri, Duiliu Zamfirescu, Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), G. Murnu, I. Adam, D. Stăncescu, Sofia Nădejde, Th. D. Speranția, N. Iorga, I. L. Caragiale ș.a. sunt puse astfel la îndemâna cititorului din Transilvania. Cu aceeași intenție se reproduc și scrieri
REVISTA ORASTIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
Iulia, rupt de ritmurile vieții reale, obsedat de posibile legături pe cale spiritistă, el lasă liber accesul unor scriitori mediocri. Poezia din R.n. este în genere fără strălucire, majoritatea autorilor așezându-se în descendența lirismului eminescian (Al. Vlahuță, N. Iorga, Veronica Micle, Traian Demetrescu și mulți alții). Semnificativă ar fi și stăruința lui Hasdeu în a crede că a descoperit în Gheorghe din Moldova un mare talent. Remarcabile cu adevărat se dovedesc doar versurile lui Hasdeu, izvorâte dintr-o sfâșietoare durere (Așteptând
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
mai mare parte de mine” și demonstrând că „și o femeie e capabilă să întreție ea singură o revistă și încă în toată gama literaturii”. Rubrici prezente intermitent: „Gânduri”, „Păreri”, „Știri feministe”, „Literatura feminină”. Semnează versuri Adela Xenopol și Virginia Micle Gruber. Meritorii sunt și medalioanele cu care se deschide fiecare număr, consacrate diverselor personalități feminine ale lumii românești, precum Maria Rosnovanu, Cornelia Emilian, Agatha Bârsescu și Maria Slătineanu. Pot fi citite și câteva note de curs, extrase din lecții care
ROMANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289305_a_290634]
-
cu teza Otilia Cazimir. În 1965 devine lector de limba și literatura română la Universitatea din Pekin și, în 1967, la Universitatea Jagellonă din Cracovia. A debutat cu o poezie în „Gazeta literară” din 1958, iar prima carte, monografia Veronica Micle, îi apare în 1972. Mai colaborează la „Viața studențească”, „Femeia”, „Cronica”, „Argeș”, „România literară”, „Flacăra”, „Revista noastră” ș.a. Se afirmă ca editor și istoric literar, autor al unor monografii, primite cu o oarecare reticență de critică. După ce și-a înființat
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
de critică. După ce și-a înființat propria editură (care îi poartă numele), fără a abandona cu totul istoria literară, el va aborda domenii ce păreau a-i fi cu totul străine: poezia, proza, dramaturgia și chiar minieseul aforistic. Monografia Veronica Micle reface profilul poetei bazându-se pe documentele existente în acel moment fie în manuscris, fie în reviste sau în exegezele ce i-au fost dedicate. S. încearcă să reconstituie și să reinterpreteze povestea de dragoste dintre Veronica Micle și Mihai
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
Monografia Veronica Micle reface profilul poetei bazându-se pe documentele existente în acel moment fie în manuscris, fie în reviste sau în exegezele ce i-au fost dedicate. S. încearcă să reconstituie și să reinterpreteze povestea de dragoste dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu, absolvindu-i pe amândoi de infidelitate. E o încercare de a privi totul din perspectiva tinerilor săi eroi, numai că tonul patetic, deloc conform cu stilul sobru impus de specificul unui astfel de studiu, dăunează comentariului. Analizând lirica
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
Mihai Eminescu, absolvindu-i pe amândoi de infidelitate. E o încercare de a privi totul din perspectiva tinerilor săi eroi, numai că tonul patetic, deloc conform cu stilul sobru impus de specificul unui astfel de studiu, dăunează comentariului. Analizând lirica Veronicăi Micle, pe care o apreciază ca fiind „modestă”, S. ajunge la concluzia că autoarea a fost primul poet vizibil influențat de versul eminescian. În monografia Otilia Cazimir (1984) modul de abordare este cu totul altul. Excesul de informații, provenite chiar de la
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
Replicile sunt prea lungi (de fapt, mici discursuri politice), lipsa instinctului dramatic lăsând impresia unor articole de ziar. În Așchii de gând. Gnomice (2002) sunt adunate reflecții despre adevăr, minciună, cultură, artă, literatură, dragoste, democrație, viață, timp, prostie. SCRIERI: Veronica Micle, București, 1972; ed. București, 1994; Otilia Cazimir, București, 1984; Drumul, simbolul Golgotei, București, 1997; Răstignit pe un fir de nisip, București, 1997; G. Topîrceanu, inedit, București, 1997; Răspântii pustii, București, 2001; Singurătatea măștilor, București, 2001; Contribuții inedite la istoria literaturii
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
Cazimir, Baba Iarna intră-n sat... și alte poezii, București, 1972, Inscripții pe marginea anilor, pref. edit., Iași, 1973, Scrieri despre teatru, pref. edit., Iași, 1978. Repere bibliografice: Al. Piru, Romanul lui G. Topîrceanu, RL, 1972, 38; Florin Faifer, „Veronica Micle”, CRC, 1972, 46; Al. Piru, „Veronica Micle”, RL, 1972, 46; D. Florea-Rariște, G. Topîrceanu, „Minunile Sfântului Sisoe”, CRC, 1972, 47; Ion Dodu Bălan, Publicistica Otiliei Cazimir, RL, 1974, 6; Șerban Cioculescu, Otilia Cazimir și teatrul, FLC, 1978, 28; N. Barbu
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
alte poezii, București, 1972, Inscripții pe marginea anilor, pref. edit., Iași, 1973, Scrieri despre teatru, pref. edit., Iași, 1978. Repere bibliografice: Al. Piru, Romanul lui G. Topîrceanu, RL, 1972, 38; Florin Faifer, „Veronica Micle”, CRC, 1972, 46; Al. Piru, „Veronica Micle”, RL, 1972, 46; D. Florea-Rariște, G. Topîrceanu, „Minunile Sfântului Sisoe”, CRC, 1972, 47; Ion Dodu Bălan, Publicistica Otiliei Cazimir, RL, 1974, 6; Șerban Cioculescu, Otilia Cazimir și teatrul, FLC, 1978, 28; N. Barbu, Cinci scrieri despre teatru, CL, 1978, 6
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
al XIX-lea au putut să apară în atmosfera creată de J., ceilalți scriitori junimiști ridicându-se, în general, deasupra nivelului mediu al epocii. Este vorba de I. Negruzzi și N. Gane, în proză, de D. Petrino, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle și N. Skelitti, în poezie, sau de S. Bodnărescu, Gh. Bengescu-Dabija și D.C. Ollănescu-Ascanio în dramaturgie. Înmănunchind pe cei mai valoroși și, totodată, pe cei mai numeroși scriitori ai epocii, îndrumând literatura către desăvârșire artistică, spre național și popular, J.
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]