4,850 matches
-
Vorbi rezemată de perete, în fața camerelor lor. Dar nu știa dacă nu cumva face pe proasta. Era plauzibil totuși, mult trafic la cabană pe la ora asta de noapte. Dar era o coincidență numai. Trebuie să vorbim. Intrăm? Bine. Camerele erau micuțe, dar satisfăcătoare. Doru îi luă haina, apoi și-o dădu jos și pe a sa. Avu grijă să nu se zărească săbiile, dar nu putu împiedica un clinchet. Vrei să știi unde-i petrecerea? Spune-mi tu. Amanda se făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
puțin timp, ce dispăru fără urmă, se vede altfel. Din mine se vede altfel. Cum? Istoria lor e într-un colț de lume, cu bătălii, cu vise de măreție și putere. Cu suita de viță nobilă a regelui, concubinele splendide, micuțe, dezbrăcate; cu sânii albi, mititei, și nurii supți de iubire. Cu viața socială și politică activă, bărbați și femei. Cu femei pasionale, ce cereau să fie satisfăcute. Cu o credință de nestrămutat în împăratul zeu (a fost odată intrat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mângâia protector, îmi oferi niște haine de schimb. Când ieșii din baie, înviorată, dar nu întremată, el îmi făcu prin semne, o invitație pe canapea. Îmi oferi un pahar cu apă, mă întrebă ce anume simt, îi spusei. Apartamentul său micuț de la etajul 6 al unui bloc înalt avea canapeaua cu spatele la hol și fața la geam. Perdeaua, covorul persan, prezența televizorului, vraja perfectă, plușul, privirea lui ce nu-mi provoca nici un fel de inhibiții, ci îmi mulțumea constant, acea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mătase brodate cu steluțe sclipitoare, într-un vast colț de lume se află China. Vecină cu Japonia samurai, codul onoarei și cu minunatele țări ale Indiei de Sud-Est (toate bijuterii, cu specificul lor India, Vietnam, Thailanda, Indochina în splendoarea ei micuță), China e o țară plină de finețuri, unde pictura plină de delicatețe, feminitatea și lucrurile scumpe sunt la ele acasă. Yin și Yang. · Întorcându-mă către întinderea, piramidele și soarele puterea Egiptului, plecând spre o Europă cultă (Ucraina dulce, Germania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cu el în brațe. Sosise și Alexandru. —Ce-i cu potaia aia? Ce potaie, tată, uite ce drăguțel este! — Nu-mi trebuie câini în casă. Dacă îmi trebuia îmi cumpăram. Nu vrei să-l ținem? Nu! — Te rog, tată, e micuț săracu’ și rănit. E păcat să-l alungăm. Unde îl vei ține, Leni, în casă? — Acum, până se vindecă, apoi îi facem un coteț în curte. Îi facem? Tu-i faci. Îi fac, e hotărâtă Elena, bucuroasă că tatăl său
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
din cauza caracterului parcă nefiresc al acestei secvențe, propun a zăbovi un pic cu cititorul pe seama protagonistului povestirii de față. Anton era un tânăr de douăzeci și șapte de ani, destul de fericit și, pe deasupra, neînsurat. Acesta locuia singur într-un apartament micuț de la nelipsitul mezanin - foarte frumos și elegant, după părerea arhitecților, în general -, închiriat de preabuna lui soră, căci el, deși lucra ca simplu funcționar la minister - o slujbă, de altfel, chiar utilă oamenilor și întrucâtva vrednică de cinste -, cu o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să înghită precum înghițise. Totul era îmbrăcat într-un veritabil clarobscur apăsător, care, tocmai din cauza întunecimii pronunțate, putea da naștere ușor la foarte multe presupuneri! Tot ce putu el să Istorisiri nesănătoase fericirii 167 distingă cu precizie fură două lămpi micuțe, dispuse de o parte și de cealaltă a sălii, ambele aprinse moderat, în apropierea cărora stăteau nemișcați două namile de oameni, din cap până în picioare îmbrăcați numai în haine negre și purtând fiecare la brâu câte un revolver cu țeavă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
compatibil, așadar, cu noțiunea japoneză de "concediu". Înainte de a intra în "baie", ritualul purificării (cum sunt, de felul meu, rușinoasă, nu cunosc decât onsen-urile pudice, unde amestecul sexelor nu este practica de zi cu zi): pe niște scăunele de lemn, micuțe, te așezi la duș, ți-ai lăsat yukata, kimono-ul de bumbac pe care l-ai primit de la început, la vestiar, într-un coșuleț de bambus, trup se înșiruie lângă trup, în clăbuc și abur, cele vârstnice se freacă energic, până
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
trândăvesc ziua în amiaza mare. -Dar eu nu sunt zână, răspunse Magnolia prietenoasă. -Ascultă, pe mine nu mă duci cu una cu două, nu știu ce cauți prin partea locului, dar cu lucruri bune nu te ocupi. -Dar ce crezi că fac micuță păsărică? întrebă la rându-i Magnolia. -Cred că pui ceva la cale, de ne spionezi de atâta vreme, continuă prepelița bosumflată. -Nu, draga mea, am venit, am luat apă vie pentru bunicul meu care are boala lumească și o să plec
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Din acea zi, cei trei vecini, ieșeau afară din adăpost cu ajutorul devotatei lor, furnica, unde toate vietățile se zbenguiau în aerul curat, sub cupola albastră a cerului, în lumina caldă a soarelui ce-și întindea razele peste tot. O pasăre micuță a aterizat lângă ei dându-le binețe cu un ciripit abia perceptibil: -Cip! Cirip! Rănile nu v-au trecut? Ce rău îmi pare! ... -Cum se numește această pasăre, mică și frumoasă, vecino? a întrebat greierul pe furnică. -Colibri, a răspuns
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
rău îmi pare! ... -Cum se numește această pasăre, mică și frumoasă, vecino? a întrebat greierul pe furnică. -Colibri, a răspuns păianjenul. -Deși pasărea Colibri cântărește doar trei grame, este mai mare decât aceasta pe care o vedeți voi, arătând către micuța pasăre, a răspuns furnica. Colibri trăiește doar în bazinul Amazonului, pe teritoriul Braziliei. Iar în Cuba trăiește o altă specie de Colibri numit topaz și se numește așa pentru că are un penaj colorat între violet, verde, cafeniu, negru și culoarea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Colibri trăiește doar în bazinul Amazonului, pe teritoriul Braziliei. Iar în Cuba trăiește o altă specie de Colibri numit topaz și se numește așa pentru că are un penaj colorat între violet, verde, cafeniu, negru și culoarea de roșu. -Atunci această micuță pasăre cine este? a repetat întrebarea greierul. -Întreab-o pe ea, ia răspuns furnica. -Cum te cheamă, micuță pasăre? întreabă greierul. -Aușel, a răspuns păsărica, după care și-a luat zborul, zicându-le: -Rămâneți și să vă găsesc sănătoși! -Este cea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Colibri numit topaz și se numește așa pentru că are un penaj colorat între violet, verde, cafeniu, negru și culoarea de roșu. -Atunci această micuță pasăre cine este? a repetat întrebarea greierul. -Întreab-o pe ea, ia răspuns furnica. -Cum te cheamă, micuță pasăre? întreabă greierul. -Aușel, a răspuns păsărica, după care și-a luat zborul, zicându-le: -Rămâneți și să vă găsesc sănătoși! -Este cea mai mică și cea mai frumoasă pasăre din Europa care trăiește în România, a completat furnica. -Oau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Arenal din Sevilla, care urma să fie jucată a doua zi la Corral del Príncipe. Am mai sporovăit nițel, am Întrebat-o cum o cheamă și, după o delicioasă scurtă ezitare În timpul căreia și-a atins buzele cu un evantai micuț, mi-a spus. „Angélica vine de la ángel, adică Înger“, i-am răspuns, fermecat. Iar ea m-a privit amuzată, fără un cuvânt, atât de mult Încât m-am simțit purtat la porțile Raiului. Apoi s-a Întors Însoțitoarea, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sacrificiu, dar nu așa se punea problema... Astfel că nu-i rămânea decât să creadă că toate necazurile acestea aveau să ia sfârșit prin vindecarea micii suferinde. Dar dacă, păzească sfântul, Mădă nu avea să se mai vindece niciodată? Dacă micuței Mădă îi era hărăzit de soarta mașteră și vitregă să rămână, în urma acestei afurisite de boli, cu sechele grave pentru toată viața, cu urmări așa de rele, încât întreaga ei viață nu ar mai fi fost decât o suferință și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
zi , iar Mădă zâmbea înveselită și îi răspundea pe măsură, arătând că, în ciuda suferințelor, nu uitase de zâmbet și de voie bună. Era o mare încântare pentru Arm s-o vadă din nou pe pupila ei așa cum fusese întotdeauna..., o micuță isteață și plină de veselie. Doamne, ce fericire! Era, însă, în fetița aceasta și ceva grav, matur, căci suferința este o experiență prin care nimeni nu poate trece fără urmări..., dar asta era. Stând în preajma ei zi și noapte, Arm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mântuire, cu reprezentanții ei pe pământ, cu preoții unii dintre ei, poate, sunt o pricină de poticnire. Pentru tine, nu pentru ei! Mântuirea este personală. Învățătura din biserică trebuie să fie foarte simplă, pentru că ea se adresează și celui mai micuț dintre cei micuți, dar tu dacă ai mai multă minte, poți să cauți mai mult... Nu crezi în Dumnezeu, Bart? Am promis că vom fi sinceri în prietenia asta, răspunse el calm, așa că oricât te-ar supăra, îți spun: eu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ei pe pământ, cu preoții unii dintre ei, poate, sunt o pricină de poticnire. Pentru tine, nu pentru ei! Mântuirea este personală. Învățătura din biserică trebuie să fie foarte simplă, pentru că ea se adresează și celui mai micuț dintre cei micuți, dar tu dacă ai mai multă minte, poți să cauți mai mult... Nu crezi în Dumnezeu, Bart? Am promis că vom fi sinceri în prietenia asta, răspunse el calm, așa că oricât te-ar supăra, îți spun: eu nu cred în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
învățătoarea Iosif Florentina. Învățătoarea crede că soluția ar fi ca băiatul să fie mutat la o școală specială. "Îmi face zilnic zile negre, de nu pot să-mi țin nicio oră", adaugă ea. Încă de la momentul înscrierii la școală mama micuțului a fost nevoită să accepte o serie de situații discriminatorii și umilitoare la adresa fiului ei, fiind mutat de la o clasă la alta din cauza dizabilității sale. Învățătoarea acuzată spune acum că vrea să se retragă din învățământ.
Cum a fost terorizat de învățătoare un copil cu sindromul Down by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80517_a_81842]
-
strălucit și o elevă a Școlii gimnaziale nr. 120, o fetiță deosebită, desemnată câștigătoare a competiției de desene organizate de Comisia Europeană, cu Sprijinul Agenției Europene Spațiale. Pentru acest rezultat, un satelit <Galileo> a fost <botezat> deja Irina, după numele micuței”, se arată într-un comunicat oferit de Primăria Sectorului 4, și semnat de primarul Cristian Popescu - Piedone. Cei doi elevi premiați de NAȘĂ sunt Vlad Fălcuțescu și Rafel Nica, iar câștigătoarea „Galileo” este Irina Măgureanu. Primăria sectorului 4 va organiza
Vezi ce nume a dat o elevă din București unui satelit NASA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80710_a_82035]
-
și a Editurii Martor. La același stand, publicul va putea revedea, într-o formulă adaptată spațiului de expunere și atmosferei de târg, expoziția de fotografie Ada Kaleh. Insula din suflet, un nou prilej de a rememora împreună istoria dramatică unei micuțe insule aflată cândva în aval de Orșova Veche. Însula fiind scufundată odată cu construirea Hidrocentralelor Porțile de Fier I si II. Însă faima acestui loc exotic, atât de celebru cândva mai ales pentru produsele locale cu specific turcesc, n-a pierit
Ada Kaleh-insula din suflet, la Târgul Internaţional Gaudeamus by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80739_a_82064]
-
viața. Nimeni nu-și poate imagina prin ce a trecut Ion Jiga, dar omul acesta își poate trăi viața, cu speranța că poate într-o zi știința îl va ajuta să revină la normal. Însă ce ne facem cu părinții micuților din maternitatea Giulești. Cum pot fi despăgubiți acești oameni? Lor le-a fost luat tot. Nu le-a mai rămas nimic! După 40 de termene, instanța nu a luat nicio decizie. Amânări peste amânări. Indiferent de ce decizie vor lua judecătorii
Cât costă viața celor șase bebeluși morți la maternitatea Giulești? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78542_a_79867]
-
Andrei Moisoiu (Google) Trei oameni trăiesc datorită deciziei părinților micuțului fotbalist, care a murit pe teren, de a-i dona organele. Donarea organelor este dovada clară a existenței vieții de după moarte. Organele donate de părinții lui Alexandru au curmat chinul unei tinere din București și au salvat viața unei mame
Organele micuțului fotbalist au salvat viața a trei oameni by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78571_a_79896]
-
existenței vieții de după moarte. Organele donate de părinții lui Alexandru au curmat chinul unei tinere din București și au salvat viața unei mame din Craiova. Ambele au primit câte un rinichi. De asemenea, o fetiță diin Chișinău a primit ficatul micuțului.
Organele micuțului fotbalist au salvat viața a trei oameni by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78571_a_79896]
-
gesticulează febril și-i spune grav: "Să nu care cumva să vinzi pianul!". Vorbesc apoi despre filme de artă și el îi povestește despre Tarkovski, iar ea îl ascultă zâmbind toată. Mă uit pentru o secundă la ei. Ea este micuță și fragilă, cu părul lung, el e longilin, tuns chilug, și poartă un hanorac cu glugă, pe care ba și-o pune pe cap, ba și-o scoate, în febra gesticulației. Nu sunt neapărat Miss și Mister, dar pentru mine
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]