1,095 matches
-
-i mai rămânea decât să-și caute un servitor, un fel de animăluț de budoar, un hermelin, cum obișnuia să spună mătușa ei, care avea un soț cu totul inapt pentru anumite treburi. ― Cred că data viitoare voi veni cu micuțul meu Bichon. E un cățel adorabil și mă iubește atât de mult... ― Un cățel? Aveți un cățel? În cazul acesta, nici nu mai trebuie să căutăm alte mesaje. În locul eșarfei, veți ține în brațe cățelul. ― Și care ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
în cabinetul stăpânului, de unde fusese repede dat afară. Urcase iar diabolica scară înapoi, spre dormitor. Scâncise, scheunase în fața ușii închise. Parfumata lui stăpână, însă, nici măcar nu crăpase ușa. Îi șuierase enervată să tacă și îi strecurase un biscuit pe sub ușă. Micuțul Bichon nu avea chef de biscuiți, dar îl morfoli o vreme, doar ca să-și facă de lucru. Exasperat, părăsi biscuitul și începu să coboare iar treptele scării. Pentru un cățel atât de mic, era un efort considerabil. Dacă nu băga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
arzător dintre actele sale canine, coitul. Ah, ce valet isteț! Și cât de bine le potrivise pe toate în reședința consulului! La anumite ore, el și Julien se postau la picioarele scării. Dacă domnul consul încerca să urce spre dormitor, micuțul Bichon, stimulat discret de valet, începea să latre vehement, ceea ce, având în vedere că nu-i putea ierta stăpânului umilitoarea palmă administrată pe spinare, îi producea o mare satisfacție. Avertizat astfel, Hermelinul o zbughea repede în camera valetului. Mânat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cât și contesa își răsplăteau cu generozitate valetul pentru atașamentul și discreția lui. Iar seara, când Julien își contabiliza câștigul și cugeta, cu glas tare, la avantajele meseriei de valet, ca și la satisfacția de a fi stăpânul stăpânilor săi, micuțul Bichon îl privea cu totul cucerit. Rezolvase dificila problemă metafizică a reîncarnării sale canine. Va fi valet! PAGINĂ NOUĂ Ediție specială: Despre câteva lucruri grozave, aparent fără legătură, care îl aruncau în mirare lumească până și pe Marele Mucenic Dimitrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Roșu aprins (it.). Doriți... ceva... anume, doamnă? (fr.) Oh, sunteți încă aici? (fr.) Da, doamnă! Mă numesc... Julien. (fr.) Foarte bine... Julien!... Ai... un fel anume... de a vorbi, fără îndoială... dar... (fr.) Sincer, deschis, fără fasoane. (fr.) Jderul. (fr.) Micuțul Nap. (fr.) Făt-Frumos. (fr.) Vă rog să mă scuzați, serenisime! (it.) Vă rog. (it.) Sunt la dispoziția dumneavoastră! (it.) Înțeleg! (it.) Filfizonul și Cocheta. Prinderea din zbor a iepurelui. (fr.) Bună dimineața! (rus.) Șef de serviciu. (rus.) Șefi de birouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și și-a închis bluza de la trening. Era o seară de vară, numai că afară era destul de răcoare și-ncepuse deja să se întunece. Fiona avusese noroc să intre în parcare tocmai când o altă mașină pleca, așa că își parcase micuțul ei Ford Fiesta într-un loc de primă mână, chiar lângă intrarea în club. Femeia a început să surâdă cu afecțiune pe măsură ce se apropia de mașinuță. O râde Julia, s-a gândit ea, dar eu o iubesc pe „Fifi“ a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
comenzile creierului. Trei vânători fuseseră găsiți înghețați pe pământurile pietroase de la poalele munților Huaila, și Gacel încă își mai amintea cadavrele lor, înghesuite unul într-altul, unite prin moarte în acea iarnă friguroasă, când tuberculoza i-l luase și pe micuțul lui Bisrha. Păreau că zâmbesc, dar, mai târziu, soarele le-a uscat trupurile, deshidratându-le și dând un aspect macabru pielii pergamentoase și dinților strălucitori. Erau aspre ținuturile acelea unde un om putea muri de căldură sau de frig în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
punându-și fiul la loc pe picioarele lui. Ce ești tu, ghiulea? Devon Își Înfășură strâns brațele În jurul lui Derek și refuză să se mai miște de acolo. Nu, e o lipitoare, răspunse Janice râzând. Dă-i drumul tatei, Devon. Micuțul nu se clinti. Janice Îl sărută pe Derek pe buze, Într-o demonstrație de forță. Acesta o luă pe după umeri, dominând-o cu Înălțimea. Cum ea era așa de blondă, iar el așa de negru, scena părea desprinsă de pe coperta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
la munte pentru o lună. Nu i-a spus nimic despre faptul că ne părăseam apartamentul definitiv. Ca de obicei, la sfârșitul discuției și-a adus aminte de împrejurările nașterii mele. „Și atunci, băiatul meu s-a pornit să țipe. Micuțul voia neapărat să fie în centrul atenției. Da, și încă cum! Chiar din clipa aceea, puteai să-ți dai seama că-i e sortit să rămână unicul nostru copil”, vorbea mama în receptor. Eu stăteam nemișcat în spatele ușii, trăgând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
bărbierea dimineața, în baie. Pardesiul era prea strâmt pentru burta lui mare. „În America, așa umblăm îmbrăcați. Ca să nu ne buzunărească hoții”, a spus domnul Sanowsky, observând privirile noastre, și a izbucnit în râs, prin urmare fusese o glumă. „Ei, micuțule, how is life?” m-a întrebat și mie întrebarea mi s-a părut cunoscută. Mi-o pusese Paolo în italiană, însă el mă privise în ochi, iar vocea lui era blândă și puțin răgușită. Tata a afișat cel mai reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
din față și-i spărgeau coaja, pe care apoi o scuipau pe jos. O țigancă îi dădea să sugă unui copil mic, sânul îi atârna afară din rochie, vedeam rețeaua de vinișoare albastre, ca un fluviu cu multe brațe și micuțul sugea cu ochii închiși. Călcâiele țărăncilor erau vânjoase și negre de la țărână, iar genunchii rotunzi și cărnoși, ca roșiile și pepenii pe care-i vindeau. Când și când, câte una din ele întindea mâna după o roșie - atunci îi vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de la Începutul nopții fusese acoperit de nori grei care amenințau cu ploaia, se Însenină și lăsă să apară luna. Putem pleca, spuse ginerele, adresându-se soției, tu conduci catârca. Mama copilului ridică puțin păturica să vadă În ce stare era micuțul. Pleoapele, Închise, erau ca două pete mici palide, chipul, un desen nedeslușit. Femeia scoase un strigăt care străbătu tot spațiul din jur și făcu să tresară În vizuini animalele pădurii, Nu, nu voi fi eu aceea care-l va duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
N-au fost nici condamnați, nici judecați. Ca un fitil aprins, vestea se răspândi cu mare viteză prin toată țara, mijloacele de comunicare Îi blamară pe infami, surorile asasine, ginerele instrument al crimei, se vărsară lacrimi pentru bătrân și pentru micuțul inocent ca și cum ei ar fi fost bunicul și nepotul pe care toată lumea dorea să-i fi avut, pentru a mia oară ziare cu pretenții care acționau ca niște barometre ale moralității publice arătară cu degetul spre degradarea nestăvilită a valorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
este pe jumătate moartă, nu și-ar putea recunoaște acum nici măcar propriul copil, are venele tăiate, iar sângele îi curge în cascade, cum ar putea să-și recunoască ea copilul pe care o altă mamă l-a crescut în locul ei, micuțul Daniel, cu fețișoara lunguiață și totul din pricina mea. De câte ori nu a amenințat, dacă îl luați de lângă mine, mă sinucid, fac salată din venele mele, dar îl vedeam pe copil înnebunind, slab și ușurel ca un fulg, acoperit cu vânătăi albăstrui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Ăștia sînt căutați pentru crimă. BĂrbatul de la geam Îmi făcu cu ochiul. — Hai să ne purtăm cum trebuie, spuse apoi. Doar sîntem cu toții niște domni. — Și pe cine-au omorît? Întrebă tata. — Pe un italian, spuse paznicul. — Pe cine? Întrebă micuțul pe un ton foarte jucăuș. — Pe un italian. — Cine l-a omorît? Întrebă micuțul privindu-l pe sergent cu ochii mari. — Ești haios, spuse paznicul. Nu, domnnule, răspunse micuțul. Sergent, tot ce-am Întrebat era - cine l-a omorît pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ne purtăm cum trebuie, spuse apoi. Doar sîntem cu toții niște domni. — Și pe cine-au omorît? Întrebă tata. — Pe un italian, spuse paznicul. — Pe cine? Întrebă micuțul pe un ton foarte jucăuș. — Pe un italian. — Cine l-a omorît? Întrebă micuțul privindu-l pe sergent cu ochii mari. — Ești haios, spuse paznicul. Nu, domnnule, răspunse micuțul. Sergent, tot ce-am Întrebat era - cine l-a omorît pe italianu’ Ăsta? — El l-a omorît pe italian, spuse celălalt prizonier privindu-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
omorît? Întrebă tata. — Pe un italian, spuse paznicul. — Pe cine? Întrebă micuțul pe un ton foarte jucăuș. — Pe un italian. — Cine l-a omorît? Întrebă micuțul privindu-l pe sergent cu ochii mari. — Ești haios, spuse paznicul. Nu, domnnule, răspunse micuțul. Sergent, tot ce-am Întrebat era - cine l-a omorît pe italianu’ Ăsta? — El l-a omorît pe italian, spuse celălalt prizonier privindu-l pe detectiv. El l-a omorît pe italian, cu arcu’. — Termină, se băgĂ detectivul. — Dom’ sergent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tot ce-am Întrebat era - cine l-a omorît pe italianu’ Ăsta? — El l-a omorît pe italian, spuse celălalt prizonier privindu-l pe detectiv. El l-a omorît pe italian, cu arcu’. — Termină, se băgĂ detectivul. — Dom’ sergent, spuse micuțul, nu eu l-am omorît pe italianu’ Ăla. Eu n-aș omorî nici un italian. Asta pentru că eu nu cunosc vreun italian. — Notează-ți asta și folosește-o la proces, spuse celălalt prizonier. Tot ce spune va fi folosit Împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
n-aș omorî nici un italian. Asta pentru că eu nu cunosc vreun italian. — Notează-ți asta și folosește-o la proces, spuse celălalt prizonier. Tot ce spune va fi folosit Împotriva lui. El n-a omorît nici un italian. — Dom’ sergent, Întrebă micuțul, deci cine la omorît pe italian? — Tu, răspunse detectivul. — Dom’ sergent, insistă micuțul, asta e o declarație falsă. Nu l-am omorît pe italian. Nu mai vreau să repet asta. Nu eu l-am omorît pe italian. — Tot ce spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-ți asta și folosește-o la proces, spuse celălalt prizonier. Tot ce spune va fi folosit Împotriva lui. El n-a omorît nici un italian. — Dom’ sergent, Întrebă micuțul, deci cine la omorît pe italian? — Tu, răspunse detectivul. — Dom’ sergent, insistă micuțul, asta e o declarație falsă. Nu l-am omorît pe italian. Nu mai vreau să repet asta. Nu eu l-am omorît pe italian. — Tot ce spune trebuie folosit Împotriva lui, se băgĂ celălalt prizonier. Dom’ sergent, de ce l-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Nu mai vreau să repet asta. Nu eu l-am omorît pe italian. — Tot ce spune trebuie folosit Împotriva lui, se băgĂ celălalt prizonier. Dom’ sergent, de ce l-ai omorît pe italianu’ Ăla? — A fost o greșeală, dom’ sergent, spuse micuțul. O eroare foarte gravă. N-ar fi trebuit să-l omori pe italianu’ Ăla. — Și nici pe Ălălalt, spuse celălalt prizonier. — TĂceți dracu’ amîndoi, spuse sergentul. SÎnt niște drogați, Îi spuse apoi lui tata. Parcă-s apucați de streche. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
gravă. N-ar fi trebuit să-l omori pe italianu’ Ăla. — Și nici pe Ălălalt, spuse celălalt prizonier. — TĂceți dracu’ amîndoi, spuse sergentul. SÎnt niște drogați, Îi spuse apoi lui tata. Parcă-s apucați de streche. — Ce streche? ridică tonul micuțul. Nu m-apucă nici o streche, dom’ sergent. — Provine dintr-o veche familie de conți englezi, spuse celălalt prizonier. Întreabă-l și pe domnu’ senator, de față - și dădu din cap către tata. — Întreabă-l și pe puști, spuse primul prizonier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din cap către tata. — Întreabă-l și pe puști, spuse primul prizonier. E de aceeași vîrstă cu George Washington - Îi e imposibil să mintă. — Vorbește, băiete, spuse prizonierul mai Înalt holbîndu-se la mine. — Termină, spuse paznicul. — Așa, dom’ sergent, interveni micuțul. FĂ-l să Înceteze. N-are nici un drept să-l amestece pe puști. Am fost și eu băiat odată, zise prizonierul mai mare. — Mai taci dracu’ din gură. — Așa, dom’ sergent, zise micuțul. — Mai taci și tu dracului. Micuțul Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Termină, spuse paznicul. — Așa, dom’ sergent, interveni micuțul. FĂ-l să Înceteze. N-are nici un drept să-l amestece pe puști. Am fost și eu băiat odată, zise prizonierul mai mare. — Mai taci dracu’ din gură. — Așa, dom’ sergent, zise micuțul. — Mai taci și tu dracului. Micuțul Îmi făcu cu ochiul. — Cred că mai bine ne-ntoarcem În vagon, spuse tata. Pe curînd, le spuse apoi detectivilor. — Sigur. Ne vedem la prînz. Celălalt detectiv dădu din cap doar. Micuțul ne făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
interveni micuțul. FĂ-l să Înceteze. N-are nici un drept să-l amestece pe puști. Am fost și eu băiat odată, zise prizonierul mai mare. — Mai taci dracu’ din gură. — Așa, dom’ sergent, zise micuțul. — Mai taci și tu dracului. Micuțul Îmi făcu cu ochiul. — Cred că mai bine ne-ntoarcem În vagon, spuse tata. Pe curînd, le spuse apoi detectivilor. — Sigur. Ne vedem la prînz. Celălalt detectiv dădu din cap doar. Micuțul ne făcu cu ochiul. Ne urmări cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]