1,008 matches
-
proces, bă, pentru grevele de la Canal. O să vă trimitem undeva, într-un loc la muncit! Și-am fost trimiși cam în jurul datei de 30 martie ’53... la Capul Midia. Cum a fost acolo? Ce ați putea să-mi relatați? Capul Midia a fost cel mai greu lagăr. Acolo s-a murit foarte mult... Noi am ajuns acolo la 3 sau 4 săptămâni după moartea lui Stalin, și nu m-o ținut mult, pentru că era un ofițer politic, Lupu, care zicea că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sau 4 săptămâni după moartea lui Stalin, și nu m-o ținut mult, pentru că era un ofițer politic, Lupu, care zicea că nu mă uit bine... Și m-a trimis la Năvodari. ăsta era tot un lagăr care ținea de Midia, dar aici am dus-o destul de bine, după ce-am făcut o grevă de vreo 8 zile și comandantul a zis: Mă, tu ești băiat tânăr, tu trebuie să trăiești. Unde vrei să muncești? Numa’ dac-aveți un post în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
executat la 28.10.1949. Ion Gavrilă Ogoranu, Elis Neagoe-Pleșa, Liviu Pleșa, Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, vol VII, Rezistența anticomunistă din Munții Apuseni, Baia Mare, Marist, 2007, pp. 295-296. Liviu Borcea, fost locotenent-major de Securitate, comandant la Capul Midia a fost arestat la 1 decembrie 1954 și condamnat în 1955 la 25 de ani muncă silnică pentru numeroasele decese petrecute în lagărul condus de el. A fost grațiat în toamna anului 1957 și reintegrat în sistem. Un interviu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din MAI. De aici va fi trimis la Unitatea de Muncă MAI nr. 3 Cernavodă km. 4, Înființată la 16 iulie 1950, În funcția de comandant, cu gradul de locotenent-major de miliție; comandant al Unității de Muncă nr. 1 Capul Midia (1 iulie 1951 - august 1953). Câtă vreme a fost comandant la Capul Midia, a manifestat o brutalitate excesivă atât față de deținuți cât și față de cadrele lagărului. Literatura memorialistică Îl caracterizează drept un: „Individ de o cruzime ieșită din comun. Supraviețuitorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
3 Cernavodă km. 4, Înființată la 16 iulie 1950, În funcția de comandant, cu gradul de locotenent-major de miliție; comandant al Unității de Muncă nr. 1 Capul Midia (1 iulie 1951 - august 1953). Câtă vreme a fost comandant la Capul Midia, a manifestat o brutalitate excesivă atât față de deținuți cât și față de cadrele lagărului. Literatura memorialistică Îl caracterizează drept un: „Individ de o cruzime ieșită din comun. Supraviețuitorii spun că verifica starea cadavrelor Înfigând În ele o țeapă lungă de fier
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Canalului Dunăre-Marea Neagră: Numărul de decese depășind cifrele recomandate de conducerea Securității din colonia administrată de el, au declanșat de altfel o anchetă, urmată de un proces. Iată un fragment din declarația deținutului Radu Liviu, fost medic la Colonia Capul Midia, dată În fața Procuraturii Militare, În 22 decembrie 1955, cu ocazia acelei anchete: „Prin octombrie 1952, locotenentul-major Borcea Liviu, aflând că deținutul general Ignat se afla bolnav În baracă, mi-a dat ordin să-l aduc În fața sa, deși acest deținut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
pensionar (colonel În rezervă) și locuia la Cluj, unde trăia și În anul Încheierii documentării noastre, 1999. Nu a recunoscut niciuna dintre acuzele ce i se aduceau și nu-i era deloc frică”. Gheorghe Barcan, fost deținut politic la Capul Midia Între 1952-1953, Își amintește de cadrele de conducere ale coloniei: Era aici și o tripletă administrativă Îngrozitoare, formată din comandantul Borcea, medicul coloniei, Radu, care nu știu dacă era medic MAI sau deținut. Medicul Radu Îndeplinea mai mult funcția de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
ofițeri și subofițeri din DGPCM - MAI, Învinuiți de a fi săvârșit, În calitatea lor de organe de supraveghere și pază, acte de teroare asupra condamnaților care executau pedepse privative de libertate În unele colonii de muncă (Salcia, Cernavodă și Capul Midia). Ca urmare a sentințelor pronunțate, au fost condamnați toți acuzații, printre care și Borcea, care a primit 25 de ani de muncă silnică. Inițial, inculpații au fost condamnați pe baza dispozițiilor Decretului nr. 199/1950 pentru sancționarea unor infracțiuni care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Pătrășcanu a fost executat În secret, fără a-i fi Înregistrată intrarea la Jilava și nici decesul la Sfatul Popular. Cadrele penitenciarului l-ar fi Îngropat, neștiind despre cine este vorba. Tot Alexandrescu menționa abuzurile comandantului Liviu Borcea la Capul Midia (vezi primul studiu de caz). Același ar fi fost tratamentul aplicat deținuților de către Ion Pavel, comandant la colonia de muncă Salcia. Ca și Borcea, și el a fost condamnat inițial, apoi grațiat și reintegrat În MAI la intervenția lui Alexandru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
comis multe abuzuri și ilegalități În aplicarea regimului la deținuți, unele dintre ele soldându-se cu crime.” Tot Constantin dă exemplul unor cadre superioare de penitenciar (Liviu Borcea, Ion Pavel, Florian Cormoș, Ion Popa, Petre Manciulea etc.) care, la Capul Midia, Salcia sau Cernavodă, „foloseau bătaia, țineau deținuții În ger, nu asigurau hrănirea lor etc., aplicând un regim de exterminare...”. Toți aceștia au fost amnistiați ulterior prin decrete, la intervenția ministrului de Interne. Multora dintre cei care au fost condamnați de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Porcilă Ioan-comisar ajutor și Rozenberg Emanoil-agent de poliție. Relevanța acestor nume rezidă În publicarea viitoare a unui dicționar al comandanților de penitenciar. Unele dintre aceste nume se vor regăsi În respectiva ediție. Ulterior unitatea va primi indicativul: formațiunea 0837 Capul Midia. Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, București, 2006, p. 182. ASRI, dosar nr. 10844, vol. III, pp. 53-54. Doina Jela, Lexiconul negru: unelte ale represiunii comuniste, Editura Humanitas, București, 2001, pp. 52-53. Gheorghe Barcan, „Am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, București, 2006, p. 182. ASRI, dosar nr. 10844, vol. III, pp. 53-54. Doina Jela, Lexiconul negru: unelte ale represiunii comuniste, Editura Humanitas, București, 2001, pp. 52-53. Gheorghe Barcan, „Am fost și eu la Midia”, Memoria. Revista gândirii arestate, nr. 54 (1/2006), pp. 21-22. Grupul de 21 de torționari implicați În acest proces a primit denumirea de „Lotul Salcia”: 4 condamnați la muncă silnică pe viață, 3 la 25 de ani de muncă silnică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
autotroful de idei ce sunt. E stimulativ de-a dreptul. Ca și nămolul. Să vedem, dar nu chiar direct. Întâmplarea (oare?) face să fi intrat În posesia unor probe de apă de mare, dar și a unor animale ale zonei - midii, o scoică de-a dreptul banală. Taman din zona Eforiei. Mă interesa cu totul altceva de la micul golf În care pescarii aruncau tot ceea ce nu corespundea standardului, iar marinarii ceea ce le prisosea: Într’un cuvânt, deșeuri. Natura le pusese bine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
le pusese bine la dos, la dospire, astfel Încât ajunseseră un fel de mâzgă, sapropel În devenire, sub un strat gros de apă sărată. Dar... Norii deși, ce nu prevesteau nimic bun, m’au determinat să scotocesc repede după câteva midii și oleacă de apă, care nu mi-a oferit prin analiză decât certitudinea că nimic nu era Încă anormal. După furtuna care a ținut trei zile, și a amestecat-o cu mâzga de pe fund, apa a căpătat proprietăți net diferite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oleacă de apă, care nu mi-a oferit prin analiză decât certitudinea că nimic nu era Încă anormal. După furtuna care a ținut trei zile, și a amestecat-o cu mâzga de pe fund, apa a căpătat proprietăți net diferite, iar midiile, adaptându-se, au urmat-o; culmea, Împotriva firii, căci sensul schimbării indica un consum de energie... Dar nu ieșiseră dintre limitele reacției fiziologice, semn că astfel de fenomene le erau prea bine cunoscute. De ce am amintit aceste lucruri? Pentru că ele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebuie să spun că el e datorat capacității de-a dreptul remarcabile a algelor marine de a-l acumula, concentra, din apa mării. Sapropelul e nițeluș prea reductiv. Ne obligă prin urmare, atunci când Îl Înșirăm pe noi, să reacționăm, precum midiile amintite În preambul. Ca și ele, țesuturile noastre vor deveni puțin mai reducătoare, adică se va neutraliza efectul invers, oxidativ, exercitat de mediul poluat și viața cam trepidantă; nu vă mirați! Stressul oxidează. Această readucere la normal, internă, căci nimic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cultura, educația primită de copil. Căci carnea, adică animalele sunt atât excedentare cât și deficitare energetic, și noi așișderea. Iar noi nu știm să deosebim asta. Pisica știe, și savurează un șoarece ori un pește, ambii excedentari energetic, nu o midie ori un rac - ce gustoși! - care’s deficitari din același punct de vedere. Iar Moti, motanul din preajma mea, ca și prietenul lui, Tomiță, nu lempăie laptele, ci chișleagul de a doua zi: păi laptele e deficitar energetic, pe când chișleagul, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mânca altceva, și nici alterat. Câinele o fi putând-o face, și de aceea te poți Încrede În pisică, nu În câine, când ai Îndoieli În privința hranei. Dar, atenție! Pisica poate refuza ceva cât se poate de bun, precum o midie, doar pentru că biocâmpul acelei cărni e oxidativ, adică nu-i e pe plac. Eu o aflu cu un aparat, căci al 6-lea simț mi-a adormit... Dar se dă În vânt după un pește, ca și mine, și din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-mi oferă ceva chiar pe plac - este la fel, excedentară: un șoarece ori un peștișor... pentru care fac ca toți dracii. Cristi nu Înțelege nici acum de ce am refuzat niște delicatese - zice el - pe care le-a Împărțit cu mine: midii. Păi acelea sunt taman pe dos, adică deficitare. Orice pisică are un biocâmp excedentar. De aceea spune poporul - al vostru - că un leac miraculos e „căldura de pisică“, adică bunăvoința ei de a se așeza pe locul dureros: șale, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
225 familii tătărești veniră să colonizeze Dobrogea, căreia îi deteră numele de "țara tătarilor""39. În aceste condiții, "numărul populațiunii tătărești era în 1860 de 60 000 de suflete"40. Tătarii s-au așezat în bazinul râului Casimcea, până la capul Midia și pe valea Carasu până la Cara-Harman. Spre sud s-au așezat până la Cocargea și Tatlageac. Aceștia au fost instalați de către autoritățile otomane în cele mai înstărite sate de creștini și li s-au atribuit cele mai roditoare pământuri 41. În urma
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
apoi la câmp, prin localități mici, sau pe plajă, când eram cu mama la mare. Eram așezat pe genunchii șoferului, pentru că nu puteam ajunge la pedale, dar schimbam vitezele și manevram singur volanul”. La Mamaia „mergeam pe plajă, până la Capul Midia, cu o mașină de serviciu a Palatului sau cu mașina de siguranță - bineînțeles, tot pe genunchii șoferului”. Iar șoferul dirija acțiunile copilului -rege la volan. Șoferul meu de atunci, Eugen Capicescu, îmi spunea să merg mai încet, să nu iau
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
După aceea a venit Țilimpea. S. B.: Și după aceea iar Blănaru. La Revoluție pe Blănaru l-am avut comandant, că a fost o schimbare cu Țilimpea. M. M.: S-a întâmplat ceva... S. B.: S-a întâmplat ceva la Midia, în martie-aprilie 1989. M. M.: Da, asta e, se mai întâmplă și minuni din astea. Viața asta este încurcată. S. B.: A fost o petrecere. Vă spun că am fost acolo, la Midia. M. M.: E posibil, astea se taxau
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
S. B.: S-a întâmplat ceva la Midia, în martie-aprilie 1989. M. M.: Da, asta e, se mai întâmplă și minuni din astea. Viața asta este încurcată. S. B.: A fost o petrecere. Vă spun că am fost acolo, la Midia. M. M.: E posibil, astea se taxau. S. B.: S-a taxat urât. A fost o petrecere. Eu știu că Blănaru venea din partea Diviziei Mecanizate, era superior. M. M.: Da, fusese promovat în funcția de șef al Apărării antiaeriene a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
un om al dracului, aspru. S. B.: Era, dar să știți că era, totuși, iubit de cadre, îl aveau ca model. M. M.: Le punea la muncă. S. B.: Țin minte că în martie, când am fost la aplicație la Midia, a fost o petrecere într-o noapte, la care au participat și Blănaru și Țilimpea. Și au fost turnați. M. M.: Probabil că s-au șicanat, s-a depășit măsura. "Ochiul și timpanul" au vegheat. S. B.: Nu știu dacă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
S. B.: Da, sigur, era în vechile clădiri. M. M.: Da, clădire veche. Inițial, doctor acolo era unul Diță. Mergeam cu el la tragere. Noi, tanchiștii, ca și artileria, trebuia să mergem la tragere, cum plecați și voi la Capul Midia. S. B.: Noi stăteam vreo trei săptămâni. M. M.: Noi mergeam în poligoane la Babadag la aplicații. Și doctorul ăsta, pentru orice boală le dădea câte o aspirină. După el a venit un doctor teribil și ăsta e un moment
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]