2,760 matches
-
a LSR, prezentă în multiple antologii de poezie naționale sau internaționale, multiplu premiată la diferite festivaluri de poezie, vine în întâmpinarea cititorului său, cu un nou volum de poezie, intitulat VIS CU PARFUM DE AMURG. Poezia sa, cu vădit accent militant, purtând, în țesătura sa densă, dorul de țară - lupta acerbă a celor plecați de a-și face un trai mai bun, este o lirică specială, adesea străbătută de mister, de misterul visului ce bate la poarta amurgului. Dacă unele dintre
UN VIS CU PARFUM DE AMURG(VOLUM DE VERSURI) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374194_a_375523]
-
amintim aici poeziile contemporan ieșean Ion N. Oprea). Maria Giurgiu este o poetă specială, cu o operă lirică în plină ascensiune, despre care vom mai auzi, cu siguranță. Voința și dăruirea cu care scrie, sinceritatea scriiturii în sine, valențele sale militante, nuanțele introspective, filoanele subtile ale iubirii care-i stăpânesc sufletul și-i mână dorințele, toate acestea fac din fiecare titlu de carte ce-i poartă semnătura o lectură plăcută și constructivă. Un nou prilej de a ne redescoperi pe noi
UN VIS CU PARFUM DE AMURG(VOLUM DE VERSURI) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374194_a_375523]
-
putem să privim lumea condamnată, torturată și ucisă pe nedrept, răstignită pe crucea suferințelor de tot felul și, fățarnic și fariseic să pretindem că biserica nu face politică. Falsul pretext că biserica n-ar face politică îngăduie astăzi noului ateism militant să dicteze ceea ce ateiștii, umaniștii relativiști, agnostici sau antiteiști consideră și promovează a fi drept, bun, frumos și adevărat. Și tot așa și cu ideea că biserica ar fi separată de stat cu un zid de netrecut, de parca biserica n-
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
a se alege spiritual răul de bine pentru lumea aceasta și cea de apoi. Religia este în genere folosită ca pretext, în bine și în rău, ca o mască a puterilor din acest „theatrum mundi”. Toate sistemele politice inclusiv cele militant ateiste, sau exclusivist umaniste, se folosesc de biserică precum lupul de blana oii pentru a ajunge la stână, până când prin disimulare și înșelăciune își ating scopurile. Fiind compusă din oameni, pe lângă rolul și vocația religioasă, biserica „ipso facto” își asumă
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
pe care gruparea teroristă vrea sa le cucerească. Suma a fost anunțată recent de liderul religios al Statului Islamic, Abu Saad al Ansari, într-un interviu acordat publicației Qatari. Principala destinație o reprezintă plata salariilor și a compensațiilor pentru familiile militanților morți, informează City A.M.. La ora actuală, gruparea își plăteste adepții cu 400 de dolari pe lună, mai mult decât rebelii din Siria și guvernul din Irak. De asemenea, Statul Islamic și-a deschis o bancă proprie, numită «Islamic Bank
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
este recunoscută prin limba comună, prin ocuparea fizică a unui spațiu, printr-o memorie împărtășită. Naționalitatea tinde să fie construită și organizată după o logică ce exprimă misiunea, funcția națiunii. Lucrarea asupra memoriei și dinamica istorică desfășurată într-o manieră militantă au fost reluate din generație în generație timp de un secol și jumătate. Problemele pe care le-au pus și le-au tratat romanticii privind originea românilor și continuitatea lor neîntreruptă într-un spațiu ce se întindea de la Dunăre la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cercetat specificitatea dezvoltării Principatelor sau, mai bine, au înțeles să sublinieze europenizarea de tip occidental a spațiului moldo-valah în secolele XVI-XVII, au crezut că este periculos să supravalorizeze supraviețuirea, apoi revendicarea moștenirii bizantine. În sfîrșit, alți istorici au contestat caracterul militant al țărilor române angajate contra otomanilor, pentru că ei au refuzat ideea că cruciada a reprezentat inima existenței Bizanțului. Dezbaterea a fost reluată în 1983 de istoricul Andrei Pippidi, autorul unui important studiu de sinteză despre Tradiția politică bizantină în țările
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să caute sprijinul autorității otomane pentru a-și întări propria putere. Triumful ortodoxiei a fost un mijloc de desprindere de prea insistenta suzeranitate maghiară și un instrument de respingere a influențelor Reformei. Dar însăși această ortodoxie este împărțită: este cînd militantă, cînd în funcție de alianțele politice convenite deschisă influențelor catolice sau ale Reformei. Fiecare fază de deschidere declanșează reacții defensive de respingere. Astfel, ortodoxia militantă nu a fost ostilă influenței iezuiților din Polonia. Această situație paradoxală a fost totuși folosită cu abilitate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
maghiară și un instrument de respingere a influențelor Reformei. Dar însăși această ortodoxie este împărțită: este cînd militantă, cînd în funcție de alianțele politice convenite deschisă influențelor catolice sau ale Reformei. Fiecare fază de deschidere declanșează reacții defensive de respingere. Astfel, ortodoxia militantă nu a fost ostilă influenței iezuiților din Polonia. Această situație paradoxală a fost totuși folosită cu abilitate de Ștefan cel Mare (1457-1504), a cărui domnie este considerată ca unul din punctele culminante ale istoriei Moldovei. Ștefan este vasalul Turciei și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
săi, însă Reforma și mai apoi catolicismul vor oferi mijloacele unui avînt, apoi ale unei renașteri culturale. Căile formării culturii politice românești sînt multiple. Această multiplicitate reprezintă o bogăție, dar va trebui să vină vremea romanticilor și a voluntarismului patriotic militant pentru a se căuta să se înlăture multiplele componente ale unui popor și ale tradițiilor sale, și pentru a susține construirea unei unități simplificate. COMPROMISUL SAU REZISTENȚA Influența catolică este cel mai adesea înțeleasă ca o ofensivă creatoare de rezistență
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a condus spre o asimilare a romantismului german. Aceste paradoxuri erau mai puțin rezultatul unei formații ideologice care se dorea a fi de extracție franceză, crezîndu-se moștenitoarea lui 1789, și mai mult un amestec între o perspectivă intelectuală și urgențele militante. Ca intelectuali, tinerii români se adîncesc într-un romantism european franco-german; ca actori politici, ei cred, în februarie 1848, în susținerea, prin Franța, a guvernului provizoriu în fața mișcării naționalităților. Această așteptare îi conduce în 1848 și îi va conduce din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
toți românii din imperiu fără să fie definit un spațiu teritorial, unii militanți, ca Alecu Russo, scăpat teafăr din revoluția din Moldova, urmează un alt vis: acela al unei Dacii reconstituite în frontierele sale antice, de la Carpați la Marea Neagră. Circulația militanților între Muntenia și Transilvania, publicațiile comune pe o parte și alta a frontierelor îi nelinișteau pe naționaliștii maghiari, căci acestea puteau prefigura revendicări teritoriale dinspre partea română. Frustrările născute din această revoluție, care se rupe parțial de Viena cazul lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moștenitori sînt românii. Locotenenții lui lancu formează centurii* și decurii** romanizîndu-și numele... lancu, aflat în mijlocul lumii țărănești răsculate, fascinează prin refuzurile sale de a capitula: refuz adresat împăratului, refuz pentru unguri și cvasi-refuz adresat emisarilor lui Bălcescu. Prin radicalismul său militant, el pare să clarifice situația transilvană tulbure pe care împăratul o lasă în grija armatelor sale. Nevoia de claritate eroică într-o perioadă postrevoluționară, pe care Alecsandri o califică drept "melancolică", constituie una din temele compozițiilor poetice ale vremii. Ele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
răpirii Basarabiei se impune. Tulburarea politică și culturală este fără îndoială cauzată de clauzele de la Berlin îndurate după doi ani de criză și mai multe luni de război, dar aceasta are rădăcini mai profunde. În douăzeci de ani, toate visele militanților de la 1848 s-au realizat și, totuși, mica națiune eliberată se confruntă cu o întrebare: "Ce-i de făcut?" La această întrebare, răspunsul lui Cuza și ai echipei care l-a sprijinit în alegerile din 1859 este: totul, cît mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sistemele filosofice, aici se discută programele și metodele politice, aici se nasc și se dezvoltă curentele menite să hotărască destinul unui mare imperiu". Rusia conferă măreția. La Iași, Stere împreună cu cîțiva socialiști, cu Ion Nădejde, încearcă să refacă practica cenaclurilor militante. El pune bazele unei societăți studențești, Datoria, al cărei principal scop este acela de a înființa școli pentru adulți, pentru populația săracă. Mersul în popor, grija pentru educație, sănătate, igienă la sate, crezul progresist militant rămîn în centrul acțiunii poporaniste
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încearcă să refacă practica cenaclurilor militante. El pune bazele unei societăți studențești, Datoria, al cărei principal scop este acela de a înființa școli pentru adulți, pentru populația săracă. Mersul în popor, grija pentru educație, sănătate, igienă la sate, crezul progresist militant rămîn în centrul acțiunii poporaniste. Aceste preocupări vor fi prezente în revista poporanistă Viața Românească, fondată în 1906. Stere este convins de caracterul tranzitoriu al subdezvoltării și crede că există o identitate și un destin românesc în afara fatalității victimizării. Problema
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
preocupări vor fi prezente în revista poporanistă Viața Românească, fondată în 1906. Stere este convins de caracterul tranzitoriu al subdezvoltării și crede că există o identitate și un destin românesc în afara fatalității victimizării. Problema țărănească este inseparabilă de aceasta. Practica militantă îi unește pe intelectualii de stînga din Iași, dar programul devenirii românești și bazele lui teoretice îi separă curînd. Socialiștii au un doctrinar, pe Dobrogeanu-Gherea, marxistul care promovează, în 1886, un lung expozeu-program al socialismului științific, publicat la Iași într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dar a fost expulzat, ceea ce l-a condus la Geneva, Berlin și Montpellier. Instalat în Franța în 1894-1895, își păstrează contactele legate la Geneva cu rușii Plehanov, Vera Zasulici și Axelrod. El se însoară în Franța cu o studentă rusă, militantă marxistă revoluționară și, în 1901, pleacă la Sankt-Petersburg. Balcanii îl interesează puțin. Va reveni în România doar la moartea tatălui său, în 1903, cînd va constata degradarea partidului, strivit de alinierea a numeroși intelectuali la liberalism. Renașterea se realizează cu ajutorul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alăturat liberalilor de stînga dar, cu tot succesul și audiența revistei lor, Viața Românească, ei nu impun o cultură nouă care să așeze în același plan patria, țăranul și modernitatea. Liberalii au fost concurați de un naționalism viguros, radicalizant și militant, care s-a manifestat cel mai puternic odată cu revoluția rusă din 1905 și cu primele crize balcanice din 1908, timp în care Austro-Ungaria anexează Bosnia-Herțegovina. Naționaliștii au în acest moment un maestru de gîndire, pe istoricul și profesorul, totodată om
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ca și în toată Rusia, liberalii din Moldova se aliază cu naționaliștii. Octombrie 1905 găsește un ecou favorabil la liberalii și la naționaliștii Moldovei: alegerile și campania electorală pentru Prima Dumă din primăvara anului 1906 creează necesitatea unei organizări a militanților intelectuali, a elevilor seminarului teologic din Chișinău. Dar nici un moldovean român nu este ales pentru această Primă Dumă, rapid dizolvată. Conștiința slăbiciunii organizării democratice și patriotice a românilor este la originea publicării primului jurnal "național-democratic", Basarabia, lansat la 24 mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Chișinău. Dar nici un moldovean român nu este ales pentru această Primă Dumă, rapid dizolvată. Conștiința slăbiciunii organizării democratice și patriotice a românilor este la originea publicării primului jurnal "național-democratic", Basarabia, lansat la 24 mai 1906. În jurul publicației gravitează tineri militanți ca loan Pelivan, Pantelimon Halippa, Teodor Inculeț, Ion Inculeț, Mateevici, care întrețin legături cu românii din Vechiul Regat. Grupul are un program: autonomia Basarabiei, întrebuințarea limbii române în școli și administrație, răscumpărarea proprietăților boierești cu ajutorul Băncii Rurale. Acest grup se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puternice care înțelege să negocieze cu rușii reacționari, reclamînd totuși o apărare a limbii române, limbă strămoșească. Conservatorii ruși îi primesc favorabil pe conservatorii români și ziarul acestora, Moldovanul. Forța conservatismelor rusesc și românesc, unită cu manipulările electorale, explică insuccesul militanților naționali progresiști excluși de la reprezentarea în Dumele alese în februarie 1907, noiembrie 1907 și 1912. Alexis Nour își arată indignarea în coloanele Vieții Românești: "Nici o mișcare, nici o mobilizare. Nu s-a petrecut nimic iar noi ne-am umplut de rușine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tensiuni și de suspiciuni este votată, la 11 mai 1921, cu ocazia reunirii consiliului general al partidului, afilierea la Komintern (438 mandate pentru, 111 abțineri). Angajarea alături de Moscova și represiunea exercitată de autoritățile române provoacă o scădere bruscă a efectivelor militante: din 40.000 de socialiști în 1921, în 1923 nu mai existau decît 500 de comuniști. La Congresul Internaționalei care se desfășoară la Moscova, între 22 iunie și 12 iulie 1921, Partidul Comunist Român nu trimite nici un reprezentant. O delegație
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
căutarea unei căi specifice de dezvoltare, unei treceri spre modernitate care n-ar eradica tradiția, unui acces la profit care ar scuti de tarele sistemului capitalist burghez. Periculoasă poate, respingerea ideii de burghezie, visul unei democrații rurale antiburgheze, determină alunecarea militanților necomuniști de stînga spre un spațiu incert. În ciuda acestei îndepărtări, a acestei distanțe dintre Estul care vrea să creadă că istoria începe și se va face în Est și un Vest european care se autoconvinge că istoria s-a sfîrșit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de inspirație cuzistă. Era mărturia de credință a unei noi generații. Corneliu Codreanu a acceptat-o cuvînt cu cuvînt". Această confesiune a lui Crainic revelează idealizarea tînărului erou legionar și a atracției exercitate de intelectualii dreptei antidemocratice prin forța curentului militant legionar. Italia mussoliniană îl fascinează pe Crainic pentru că este întreprinzătoare, pentru că se bizuie pe Antichitate și exaltă tinerețea. Tinerii legionari întruchipează, fără îndoială, acest transfer al modelului. Obsesia antisemită îi unește pe studenții în drept de la Universitatea din Iași, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]