952 matches
-
față; fericire; fîntînă; Florescu; frică; gesturi; glaucom; greu; gri; ignorant; indiferent; de invidie; înger; injustiție; inutil; învățător; iscusit; jale; lacrimi; legat; lentile; libertate; liliac; limitat; liniște; liniștit; lipsit de putere; lipsit de viață; lipsit; lumină puternică; fără lumină; maladie; mereu; milostenie; miopie; mîță; moș; Mumford and Sons; muzică; nasol; din naștere; necunoaștere; necunoscător; nedrept; nedreptate; neînțelegător; nepăsare; neputință; nesiguranță; nevăzut; nevinovat; noroc; ochelari, baston; ochii închiși; ochii; om cu defecte; om fără vedere; oportunități; oroare; orz; persoană ce nu vede; pipăit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grădina Ghetsimani; greșeală; greutate pe suflet; a ierta; lui Iisus; inconștient; indulgență; insistă; insistență; inutilă; împlinire; încet; a te închina; închina; închinare; îndemna; înduioșat; îndupleca; îngenunchere; îngeri; înjosi; înnobilează; legătură; libertate; lingușire; liniște; lumină; lumînare; pe mama; mănăstire; milog; milogeală; milostenie; milostiv; minte; mulțumire; a mustra; muzică; necaz; necesitate; necunoaștere; necunoscut; nimic; nouă; oameni; oamenii; un om; organ; orgoliu; ostilitate; pace; palmă; păcătos; păr; pe părinți; pentru părinți; plăcut; poezie; pofti; populism; preoți; prietenă; prieteni; profunzime; promisiune; promite; prostie; ai putea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Hristos; impas; implorare; inimă; insemnificativ; inutilă; inutilitate; invocarea lui Dumnezeu; irosirea timpului; împăcare; să se împlinească; înainte; a se închina; îndemn; înger; îngerași; înjurătură; întrebări; legătură; liniște interioară; liniștire; liturghie; lungă; mamă; manele; masă; măiastră; mănăstire; mărturie; meditare; mereu; mesaj; milostenie; mîntuire; naivitate; neputință; nimic; noapte; pentru noi; noutate; om; păcate; plutire; pomană; popă; preasfinție; prielnică; profunzime; prostie; psalm; putere; puternică; răspuns neașteptat; rău; recurge; ritual; te rog; rugăciunea inimii; sclavie; scumpă; de seară; sensibil; seriozitate; sinceritate; slavă; speranța; speranță deșartă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu inima mare; inimă; inimă bună; irelevant; fără iubire; împărat; înăuntru; înfometat; îngrijire; îngrijorare; înțelepciune; jos; lacrimă; laș; leit; lenos; lihnit; limitat; limită; liniștit; lipsă de bani; lipsă de interes; lipsit de bani; lipsit de toate; mai sărac; mereu; milos; milostenie; minte; mizer; mizerie; mînă întinsă; mulțumire; muncă; murdărie; muritor de foame; neajutorare; necaz; necitit; nefericire; neinspirat; neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
1713: 12v) b. Muiarea ceea ce va bea ierbi sănu facă feciori (Prav.1581: 205r) c. care lucru și mai fără de dureare trage cătră dânsa și face anu se părăsi omul (SVI.~1670: 2v) d. Așea și tu, omule, când dai milostenie,nu te lăuda, ce dă întru ascuns. (Fiz.1693: 45r) e. Iară de la Aron vodă scrisnu să află, nice de altul, nice de Uréche vornicul (CLM.1700-50: 159r) Inversiunea verb-clitic la dreapta negației (nu - verb - clitic) este rar atestată, doar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
răspunde: "Credința e un fenomen magnetic reciproc între Dumnezeu, a cărui discreție atrage ființa dincolo de ea însăși și acea generoasă înclinație a sufletului omenesc de a crede în iubire, în pofida tuturor aparențelor potrivnice, înclinație care exercită o irezistibilă atracție asupra milosteniei divine". Există totuși o diferență. Dacă la Steinhardt credința e complementară libertății ("opusă robiei"), în cel mai pur spirit ortodox, la Frossard ea e complementară iubirii ("a crede în iubire") ca o caracteristică a spațiului creștin apusean. Din acest punct
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
neascultare. Etapele evoluției păcatului În dinamică să, orice păcat are mai multe trepte de creștere. Literatura religioasă recunoaște 12 etape. Prima treaptă este cînd ceea ce se face nu are scop bun și nu este spre slavă lui Dumnezeu. Când facem milostenii și ceilalți oameni știu de această Dumnezeu nu află pentru că nu în numele Lui le-am făcut. Dacă faptă este bună, atunci și scopul este bun și Dumnezeu ne va răsplăți cu Binele. A doua treaptă este atunci cînd nu se
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Dumnezeu nu află pentru că nu în numele Lui le-am făcut. Dacă faptă este bună, atunci și scopul este bun și Dumnezeu ne va răsplăți cu Binele. A doua treaptă este atunci cînd nu se lucrează desavirsit fapa bună, adică facem milostenii din furat sau surse străine. Cand nu suntem atenți la rugăciune sau ținem post numai de mâncare și băutură fără postul faptelor rele legate de toate simțurile. Prin auz ne vine credință de aceea el trebuie cruțat de ascultarea clevetirilor
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
plăcerile trupului pentru a întări prin harul dumnezeiesc sufletul și astfel să biruim, prin post, patimile și divolul. Prin post ne smerim trupul, iar prin rugăciune ne luminam mintea. Cel ce nu poate posti din cauza bolii, să facă mai multă milostenie, să se roage mai mult, să împlinească cu râvna poruncile dumnezeiești, spre a nu da trupul spre satisfacerea plăcerii, ci spre îndreptarea slăbiciunii. Sfintele Taine Sfintele Taine au fost instituite și lăsate de Fiul lui Dumnezeui și Mântuitorul lumii sunt
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
al tău părinte / nu s-a împotrivit din tine să se nască / În al tău pântec s-a reaprins iubirea / cu calda-i rază în eterna pace / astfel a încolțit această floare. Aici ne ești făclie-n crugul cerului / de milostenie; iar jos, în rândul muritorilor, / ești de nădejde nesecat izvor. / Femeie, atât de maiestuoasă și de grație plină, / încât cel ce iertarea vrea și nu vine la tine, / dorința lui e-un zbor fără de aripi. / A ta-ndurare nu vine
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
aleea care mergea spre templu. - Binele, copile, nu-și mai aduce minte - explica bărbatul. Cel ce-și amintește cel mai bine e păcatul tău! Era Cen, preotul curții. împăratul îl strigă. Cen ținea morțiș că rîndurile din carte vorbesc despre milostenia divină și minunile cerești. A doua zi, preotul a dispărut. Împăratul îl puse pe vistiernic să citească rîndurile cărții. E vorba de bogăție - dădu ușor din cap trezorierul în timp ce-și mîngîia barba cu degete cărnoase, strălucind sub povara
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
pe asfalt, în cel mai bun caz, cu niște bucăți de lemn și, în cel mai rău, cu propriile mâini - răspândea un miros înțepător de medicamente. Intrau adesea la noi în curte ca să-și mai tragă sufletul sau să ceară milostenie. Moscova era atunci un oraș vechi, de-a dreptul pictural. Noul se rezuma doar la câțiva mastodonți staliniști din anii '30, construiți pentru clasele privilegiate, în timp ce oamenii simpli ocupau fiecare cotlon din vechile case boierești (care aveau intrări principale și
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
-i îndreptăm, și să nu facem atîta în voia noastră cît în voia vecinului și săracului și a neputernicului". De fapt pârghia care unge mecanismul social și care trebuie să rămână mereu activă pentru a se domni în pace este milostenia văzută ca o "retrocedare de bunuri": "Iar de-ți va mai prisosi venit din venitul domniei, acel venit să nu gîndești că iaste cîștigat de tine, ci iar l-ai luat de la săraci..." (nu cu mult diferită va fi teoria
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
bunuri": "Iar de-ți va mai prisosi venit din venitul domniei, acel venit să nu gîndești că iaste cîștigat de tine, ci iar l-ai luat de la săraci..." (nu cu mult diferită va fi teoria plusvalorii a lui Marx). Deci milostenia are rolul de a diminua tensiunile sociale, căci, deși nu se spune, se înțelege, cei care mor de foame nu se mai tem de nimic. Pe lângă faptul că averea este privită ca o formă de spoliere, deci are un sâmbure
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
mai presus de ceea ce înseamnă România astăzi, cred că nu are ce căuta pe listă. Ăsta e punctul meu de vedere. Într-o perioadă dificilă, într-o credibilitate atât de scăzută în lumea politică, mi se pare absolut corect ca milosteniile să se întâmple în alte părți. La partide și într-o Românie care așteaptă refacerea clasei politice mi se pare corect și responsabil să-i analizezi și să-i judeci după cum i-ar judeca și omul", a mai spus Dorin
Dorin Florea: 24 de candidaţi ARD nu îndeplinesc condiţii de integritate () [Corola-journal/Journalistic/41648_a_42973]
-
sădit în ea sămânța unei vieți de sfințenie și de trăire jertfelnică pentru frații ei în Hristos. I-a fost milă de robii familiei sale și a rugat-o pe mama ei să-i elibereze. Cu multele ei fapte de milostenie, de care cei din jur se minunau, tânăra binefăcătoare sporea în mărturisirea ei pentru Hristos. Fapta bună avea pentru ea întâietate, căci știa din Scriptură că „nu poți iubi pe Dumnezeu pe care nu-l vezi, dacă nu iubești pe
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]
-
am închinat noi oare Domnului primele noastre gânduri ale fiecărei zile și sufletul nostru curățit permanent de întinarea păcatului prin Sfânta Taină a Spovedaniei? Trăim noi oare cu dorul împărtășirii cu Trupul și Sângele Mântuitorului? Unde sunt frica de Dumnezeu, milostenia, smerenia și dragostea creștinească? Șansa noastră nu poate fi alta decât să ne întoarcem cu toată inima la Hristos", scrie IPS Laurențiu Streza. În același mesaj, mitropolitul arată că doar mila lui Dumnezeu îi poate scoate pe creștini din toate
IPS Laurenţiu Streza: "Desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor" () [Corola-journal/Journalistic/23136_a_24461]
-
Tamburin (pricepeți aluzia...), înființează M.L.P.H. (acronim ambiguu), "sectă" politică în care personajele-membri cred nezmintit. Mai puțin V.Mazilescu, "un român poet" (ca toți ceilalți români, de cînd se știu). Specialitatea casei e, de departe, propaganda. Din timp în timp, și milostenia. Cînd sînt ei mai "prinși", ba cu ferchezuirea vreunei statui, ba cu pomeni cu alai, face popas, în țărișoara lor, Ion Luca Ca...(emoția, pesemne, lasă întreagă, din ilustrul nume, doar și mai ilustra cacofonie...). Și le spune, cu document
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
Pe femei Dumnezeu le-a adus Să se lungească alene în paturi, Momindu-ne dulce cu sfaturi Cum să le punem picioarele tandre pe umeri. Chiar nu te dumeri!? Mai bine scoate-ți aoreola, Desprinde-ți aripile, Și profită de milostenia ce ți-o fac, fragede, clipele, C-odată dă-n tine Ebola?! Mă simt curat ca un pahar... Mă simt curat ca un pahar Din care încă nimeni n-a băut. Soarbe-i tu roua fragă de-nceput De dragoste
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
o dăruire deplină de sine pentru aproapele. Acesta este agape-le de care vorbește Sfântul Apostol Pavel și pe care-l vedem ca adevărat prin devotamentul (statornicia) în încercări și care, prin urmare, reflectă dragostea lui Hristos răstignit. Iubirea și milostenia (mila) creștină este o milostenie religioasă. Esența sa este să redea și să o continue pe cea a Mântuitorului față de toți oamenii, în special față de credincioși. Fiu al lui Dumnezeu, credinciosul nu poate fi decât un milostiv, arătându-I Tatălui
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
pentru aproapele. Acesta este agape-le de care vorbește Sfântul Apostol Pavel și pe care-l vedem ca adevărat prin devotamentul (statornicia) în încercări și care, prin urmare, reflectă dragostea lui Hristos răstignit. Iubirea și milostenia (mila) creștină este o milostenie religioasă. Esența sa este să redea și să o continue pe cea a Mântuitorului față de toți oamenii, în special față de credincioși. Fiu al lui Dumnezeu, credinciosul nu poate fi decât un milostiv, arătându-I Tatălui său adorarea și bunătatea sa
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
soțul meu nu se grăbește, lucrează încet, temeinic. Când va termina de clădit casa, mă duc la el"... Nu l-am mai întâlnit nici pe nea Ionică, din Piața Romană, bătrânelul fragil cu trupul și cu sufletul. Și el cerea milostenie, și tot fără să scoată un cuvânt. Modest, smerit, cu o iconiță în mână, puțin îndoit înainte, proptind cu șalele vizibil suferinde un stâlp. Se distingea astfel în șuvoiul lumii nesecat. Nu cred că avea vreo nădejde anume, ci o
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
din exil - și apoi din țară - fragmente, indicasem într-o notă un fel de subtitlu - "Jurnal blajin". Alesesem acele pasaje din care trăsăturile negative ale contemporanilor mei erau, dacă nu absente, cel puțin atenuate. Dar a întinde acest tip de milostenie pe o întreagă existență ar însemna a o deforma. Chiar atunci când îmi stă în intenții, indulgența nu-mi stă în fire (...). Urmează un alt "de ce"? De ce am privilegiat totuși Jurnalul anilor '50? Deoarece confruntarea cu această stare existențială neprevăzută se
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la vorbirea de rău. E păcat să nu lucreze mâinile milostenie, ci ucideri și răpiri. Și așa fiecare din mădularele noastre păcătuiește când din slobodă alegere lucrează cele rele în loc de cele bune, împotriva voii lui Dumnezeu<footnote Sf. Antonie cel Mare, „Învățături despre viața morală”, cap. 60, în „Filocalia...”, vol. I
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
iar dacă bolnavul se Însănătoșește Își continuă timpul de canonire (can. 5). Patima lăcomiei naște furtul. Când aceasta se săvârșește cu vărsare de sânge, se va pedepsi ca și uciderea. Dacă se mărturisește preotului, vinovatul va trebui să facă săracilor milostenie, ca să se vindece de patimă (can. 6). Jefuirea mormintelor se pedepsește cu epitimia desfrânării (can. 7); sacrilegiul se canonisește ca și uciderea (can. 8). În general, Sfântul Grigorie face o analiză psihologică a păcatelor, după originea lor din rațiune, din
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]