1,104 matches
-
folosește formele oralității: "imaginile, metaforele, comparațiile lui sunt ziceri tipice ale poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii" (T. Vianu). Povestea lui Harap-Alb a fost considerată un "veritabil Bildungsroman fantastic al epocii noastre" (George Munteanu). Feciorul de crai este milostiv și bun, dar iute la mânie, neascultător (nesocotește sfaturile tatălui), fricos și ezitant în fața provocărilor, viteaz și prudent, cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui Creangă. Acest basm cult se întinde de la duioșie la grotesc. Harap-Alb este ajutat cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ilie: „Mă rog Măriei Tale, fiindcă am o copilă de vârstă și am făcut și învoială cu un june de a o căsători. Fiind că din cele trebuincioase ale căsătoriei îmi lipsește și alt mijloc de ajutor nu am, după milostivul Dumnezeu, năzuiesc la îndurătoarea milă a Măriei Tale și mă rog să fie revărsată și asupra scăpătăciunii mele și să fiu și eu împărtășită din noianul milei Măriei Tale, precum multe obraze scăpătate, de la Cutiacea orân dui tă de către Înălți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
exprimă Maria din Nemți, cu fiică de 13 ani și jumăta te, dată la stăpân la 13 ani și sedusă peste alte șase luni de un fecior aflat „acolo aproape la alt stăpân“. Iată cum își justifică mama plasarea fiicei: „Milostive Doamne, eu de ar fi avut fata mea tată și de a-și fi putut să o hrănesc, eu n-aș fi dat-o a fi slujnică.“ Aspra, din mahalaua Sfântul Ștefan, insistă pe lângă cumna tul ei să-i găseas
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai cu de o se bi re n-am putut găsi lucruri“ și tot din pri cina acestora n-a putut găsi stofele care erau la modă în București, toate „orân duin du se la curte“, dar încheie cu coana „milostivul Dumnezeu să dă ru ias că co pi lii viață ca să le poar te, să le spargă și să facă altele mai frumoase“. Nun ta s-a făcut, dar problema zestrei a rămas, pentru că Ianache Co co răs cu mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acesta fuge din fața mâinii ridicate sau maniei paterne. (...) Biată și imperfecta noastră concepție despre un Dumnezeu cu barbă lungă și cu o voce de tunet, care impune precepte și pronunța sentințe (...)" are nevoie de compensație, de crearea unui Dumnezeu mai milostiv. Dat fiind că nu se poate concepe un Dumnezeu "nici neutru, nici hermafrodit", Unamuno propune să punem alături de Dumnezeu-Tatăl pe Dumnezeu-Mama, așa, vom fi iertați mereu, pentru că mama privește spre fiii ei cu "dragoste oarbă". Omul modern s-a maturizat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
asemănarea cu El”<<footnote Idem, Basile (Saint), évéque de Césarée de Capadoce, în Dictionnaire de Spiritualité Ascétique et Mystique. Doctrine et histoire, Tome I, publié sous la direction de Marcel Viller, Beauchesne, Paris, 1932, col. 1282. footnote>. Vasiliada - orașul dragostei milostive Sfântul Vasile era numit Cel Mare, chiar și în rândul contemporanilor săi și își binemerita titlul din numeroase motive. Era Cel Mare ca exponent al doctrinei creștine și ca autor de omilii folositoare de suflet, mai mare, încă, în viața
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Anul XXX (1980), Nr. 7-9, p. 444. footnote>. Prin tot ce a făcut, prin tot ce a gândit și a scris, Sfântul Vasile cel Mare, supranumit și ocrotitorul săracilor, impune și astăzi tuturor creștinilor una și aceeași purtare, anume dragostea milostivă față de cei umili. Marele arhipăstor, organizator al faptelor de binefacere la Cezareea Capadociei, este acela care ne-a convins pe toți, prin exemplul viu și prin îndemnuri la milostenie, lansate în cele mai multe dintre predicile sale, că, fiind oameni, să nu
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
veșnicie. Marele arhiepiscop capadocian, conștientizând înalta sa chemare divină, a înțeles că trebuie să ajute pe cei osteniți și împovărați și i-a chemat la sine pentru a le da mângâiere și alinare. Faptele lui de binefacere relevă inima lui milostivă. Era convins de următorul lucru: dacă Bunul Dumnezeu le-a dăruit unora averi și bogății, aceștia să fie mulțumiți de darurile primite și să se folosească de ele cu înțelepciune, ca să le fie spre folos, nu spre pagubă sau pierzare
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
preocupărilor acestui sfânt. Pe parcursul întregii sale vieți, Sfântul Vasile a contribuit la traducerea în practică a iubirii și milei creștine, trăsături fundamentale ale creștinismului de totdeauna, iar prin predicile sale, s-a străduit să sădească și în inimile creștinilor iubirea milostivă. Cui să facem milostenie? În general, Sfinții Părinți recomandă discernământul atunci când fac referire la persoanele cărora trebuie să li se acorde milostenie, deoarece nu toți cei care cer milostenie o fac pentru nevoia supraviețuirii, iar a milui pe cineva care
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
-i cerceteze. Iubirea de frați, însă, ar trebui să ne împintenească râvna să mergem noi înșine în locurile unde trăiește sărăcia ca să îi pipăim rănile și să punem peste ele pansamentul vindecător de care este nevoie. Răsplata primită de cei milostivi de la Hristos Domnul În cele mai mari religii ale lumii, milostenia, ca virtute, ocupă un loc important, cu atât mai mult în creștinism, care este religia dragostei. Cei milostivi sunt fericiți de Însuși Mântuitorul în Predica de pe munte (Mt., 5
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ele pansamentul vindecător de care este nevoie. Răsplata primită de cei milostivi de la Hristos Domnul În cele mai mari religii ale lumii, milostenia, ca virtute, ocupă un loc important, cu atât mai mult în creștinism, care este religia dragostei. Cei milostivi sunt fericiți de Însuși Mântuitorul în Predica de pe munte (Mt., 5,7). Milostenia garantează recompensă veșnică, în ceruri, așa cum ne învață Scriptura (Prov., 19, 17; Mt. 6, 1921; Mt., 10, 42; Luca, 6, 38; Luca 12, 31-34; I Tim., 6
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
traducere de Pr. Dr. Ol. Căciulă, Editura Librăriei Teologice, București, 1939, p. 77. footnote>, iar modelul milei creștine este Hristos Însuși. Fiind milostivi, noi imităm marea milostivire a lui Dumnezeu față de oameni: „Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru Cel din ceruri milostiv este” (Lc., 6, 6). În același duh scripturistic vorbește și Sfântul Vasile care îndeamnă pe creștini să întrebuințeze măcar prisosul averilor lor pentru alinarea și tămăduirea suferințelor și neajunsurilor omenești, căci pentru această faptă îi așteaptă o desăvârșită răsplată de la
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
să ofere cât mai mult, pentru ca de mai mare bucurie să se facă părtași, fiindcă cine dă, lui își dă, iar bogățiile oferite acum, oricât de mari ar fi ele, pălesc în fața bunătăților veșnice pe care le vor primi cei milostivi de la Hristos: „Dă puțin, ca să capeți mult!”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a VIII-a, VII, p. 431. footnote> Sfântul Vasile consideră că este imperios necesar să nu se uite mai ales de bucuria ce o
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
puțin, ca să capeți mult!”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a VIII-a, VII, p. 431. footnote> Sfântul Vasile consideră că este imperios necesar să nu se uite mai ales de bucuria ce o vor trăi cei milostivi la judecata din urmă: „Dumnezeu te va primi, îngerii te vor aplauda, toți oamenii, câți sunt de la începutul lumii, te vor ferici; slava veșnică, cununa dreptății, împărăția cerurilor vor fi răsplătite bunei administrări a acestor bogății stricăcioase”<footnote Ibidem, omil
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
îngerii te vor aplauda, toți oamenii, câți sunt de la începutul lumii, te vor ferici; slava veșnică, cununa dreptății, împărăția cerurilor vor fi răsplătite bunei administrări a acestor bogății stricăcioase”<footnote Ibidem, omil. a VI-a, III, p. 402. footnote>. Iubirea milostivă, a unuia către altul, îi apropie pe creștini de Dumnezeu și îi face asemenea cu El. Adevărata dragoste se verifică prin fapte de milostenie, iar lipsa acestora relevă de fapt lipsa dragostei adevărate. Milostivirea reprezintă și o dovadă a umanității
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
prin fapte de milostenie, iar lipsa acestora relevă de fapt lipsa dragostei adevărate. Milostivirea reprezintă și o dovadă a umanității proprii. Compătimirea îl face pe om mai sensibil, mai smerit și mai uman. Binecuvântările divine care îi inundă ființa celui milostiv, veselia inimii și seninătatea feței, lacrimile de bucurie curată și sinceră, smerenia și nădejdea bunurilor veșnice sunt urmare firească a compătimirii aproapelui și a milosteniei. Din cele arătate până acum, citând scrierile Sfântului Vasile, se poate ușor conchide că milostenia
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
monahism care a influențat remarcabil monahismul apusean. Monahismul de tip chinovial, atât cel ortodox cât și cel catolic, acesta din urmă prin intermediul Sfanțului Ioan Casian, continuă să trăiască după rânduiala aflată în Regulile Sfanțului Vasile cel Mare. Vasiliada - orașul dragostei milostive Ca arhipăstor, Sfanțul Vasile cel Mare a fondat spitale pentru bolnavi și victime ale bolilor contagioase, cămine pentru săraci și aziluri pentru călători și străini, astfel că Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de un intreg nou oraș, anume Vasiliada
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Hristos (I Cor. 12). Dragostea activează pornirea de dăruire fără rezerve în slujba semenilor și face pe cel ce o cultivă și o dezvoltă perpetuu să fie cuprins de o sfântă bucurie, bucuria pe care o dăruiește el altora. Omul milostiv se pune în locul celui îndurerat, se roagă, mângâie, dar și el este răsplătit de Hristos cu mângâiere dumnezeiască potrivit cu durerea lui. Însăși starea de suferință a celui bolnav este un alt mod al lui Dumnezeu de a ne solicita iubirea
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Hristos (I Cor. 12). Dragostea activează pornirea de dăruire fără rezerve în slujba semenilor și face pe cel ce o cultivă și o dezvoltă perpetuu să fie cuprins de o sfântă bucurie, bucuria pe care o dăruiește el altora. Omul milostiv se pune în locul celui îndurerat, se roagă, mângâie, dar și el este răsplătit de Hristos cu mângâiere dumnezeiască potrivit cu durerea lui. Însăși starea de suferință a celui bolnav este un alt mod al lui Dumnezeu de a ne solicita iubirea
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
pe an794. Principele trebuia să trimită convocările la timp, după o prealabilă consultare cu consilierii săi. Absența era sancționată, la fel ca și părăsirea lucrărilor dietei înainte de închiderea acesteia: "Deoarece unii din frații noștri neținând seama de porunca domnului nostru milostiv și nici de treburile țării, nu vin la diete sau chiar și cei care vin se arată numai, dar nu numai că nu așteaptă sfârșitul Dietei, dar <nu stau> nici până la jumătatea ei (...) aceștia să fie neapărat pedepsiți"795. La
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ea nu mai avea puterea să consoleze: sau nici moartea nu-i mai mângâie acum / pe cei vii (Scrisoare). Deși uneori este invocată cu tonuri blânde, trecerea în neființă capătă rol central în descompunerea lumii, deopotrivă interioare și exterioare: O, milostiva moarte, / n-atinge ceasul ce bate pe peretele bucătăriei, / copilăria-mi toată a curs pe-al / cadranului smalt, pe-acele flori pictate: / n-atinge mâinile, nici inima bătrânilor (Scrisoare mamei, trad. MB) unde epitetul artificial gentile-milostivă contrastează cu forța distrugătoare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
numai ce am putut am închinat măriei tale" și inteligentă așezare prospectivă sub protecția scaunului crăiesc, susținută strategic (sau, mai degrabă, camuflată strategic) într-o profesiune de credință presupunând continuarea activității tipografice: "De acum, de ne va agiuta Dumnezău, țiind milostivul Dumnezău pre măriia ta în pace și în sănătate, supt aripile măriei tale de alte prilejuri încă vom da rod tipografiei noastre", așa cum, în prefața la Cărare pe scurt, Bălgrad, 1685, urarea adresată sieși, pare întoarsă, în fapt, prin accentul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și la cuvânt, blândeațelea aseamene cu ale prorocului și împăratului David, ertarea și îngăduiala mai pe deasupra multora, buna dare a milelor mai pe sus de fiește ce laudă, cu adevărat prea înnălțate Doamne, la aceastea următoriu ești sfântului Ioan cel milostiv. Iar după râvneala pravoslavniciei, ca un bun creștin, te aseameni cu marele împărat Constantin. Împodobit-ai cu adevărat, Doamne, prea slăvitul neam al strămoșilor Măriei tale Băsărăbeștii, așa de bun Domn den mila lui Dumnezău păzitei Tărâi Rumânești fiind, care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unul din pragurile cele mai înalte de care s-a izbit Darwin pentru a intra în lumea de idei a Originii speciilor. Promovarea celui mai competitiv, prin suferință și moarte, nu putea fi conciliată cu imaginea unui Dumnezeu atotputernic și milostiv. Darwin sublinia că prosperitatea unei specii, într-un anumit teritoriu, va fi plătită cu distrugerea de mari proporții a altor locuitori, în timp ce scăderea accentuată a numărului de indivizi dintr-o anumită specie nu este decât preludiul extincției. Cruzimea este maximă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mediul religios și intelectual în care s-a format, despre evoluția gândirii sale, nu susține o asemenea presupunere. Apropiată inimii tânărului Darwin a fost o imagine a lumii vii ca lume a păcii și a armoniei, expresia intențiilor unui Creator milostiv și iubitor, acea imagine ce a fost cultivată de tradiția religioasă în care a crescut și de teologia naturală. Desprinderea de această imagine s-a înfăptuit treptat, cu zbucium și luptă interioară, sub presiunea respectului pe care cercetătorul autentic îl
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]