1,017 matches
-
Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, ca pe această adevărată slugă a noastră Petrea și sora lui Mărie, copiii Stanei, nepoții lui Ignat stolnic, i-am miluit cu milă noastră deosebită și le-am dat și le-am întărit, de la noi, în țara noastră Moldova, ocinele și dedinele lor drepte, din uricele lor drepte cu privilegii ale bunicului lor Ignat Stolnic, ce lea avut de la străunchii noștri
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Pache i-o plătește lui Gigi în natură. Bănuiala mea, că acest Gatsby din Pipera își plătea aparițiile la televiziune, se confirmă. Am avut însă naivitatea să cred că miliardarul, care își manifestă în bani slăbiciunea față de românul mărunt, îi miluia pe reporteri. Or, bieții inventatori de știri despre faptele și vorbele de ultimă oră ale lui Gigi aveau și au sarcină de serviciu, în contul datoriei. Totuși, ProTV-ul se ocupa intens de patronul Stelei cu mult înainte de apariția acestei
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
dorință și sete Gura înfierbântată Cere umezeală. Curând vine simunul. Puternic, Mărunt se zbate pântecul. După o pătulită culme Stă și așteaptă cămila. Curând e și ultima trudă! Curând în nisipul simunului - întâlnirea, țipătul, lupta. Lăcomie!... Doamne, rătuiește-ne și ne miluiește. NOCTURNĂ III Degerând, se clătina felinarul la ușa casei. Ca o lumânare mițoasă, polițistul fumega... Iar peste-acoperișul de tablă cerul lumina Peste zăpadă, peste o neagră și strâmbă vergea. În omăt tânjea un cal fără stăpân. În stepă, ca rupt
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
și vameșul, ni se spune la Evanghelia după Luca, se rugau. Și fariseul se ruga așa - <<Doamne, îți mulțumesc că nu sunt rău precum e vameșul, îți mulțumesc că nu sunt avar, că nu sunt păcătos>>. Iar vameșul spunea - <<Doamne, miluiește-mă pe mine, cu păcatele mele>>. Și ne spune Iisus Hristos că vameșul este, din ei doi, cel care a plecat curățit acasă. Prea adesea, în politică, ne definim în diferență față de ceilalți, într-un mod radical. E dăunător societății
Voinescu despre relaţia putere-opoziţie: Suntem ca vameşul şi fariseul () [Corola-journal/Journalistic/46088_a_47413]
-
n-am fost decât o singură dată, în 1983, la Mamaia“, spune cititoarea. Mai mult nu mi-am permis, asta a fost... Și, uitați, acuma norocul ăsta... Duminică am fost la biserică, să mulțumesc lui Dumnezeu pentru această minune. Am miluit toți sărmanii. Să se bucure și ei. Până acum, de când mă știu, nici la loz în plic n-am câștigat“. Marele premiu Cuvinte precum destin, soartă, noroc, Fortuna, simboluri ca potcoava, hornarul, trifoiul cu patru foi... și enumerarea ar putea
Agenda2006-12-06-1-castigatorii () [Corola-journal/Journalistic/284871_a_286200]
-
În ultimii 20 de ani, statul român a acordat Cultelor, de la buget, aproape un miliard de dolari. Cei mai mulți bani au fost dați între 2007 și 2010, perioadă marcată de criza economică. Întâmplător sau nu, guvernanții au miluit cultele religioase cu dublarea sau triplarea sumelor chiar în anii electorali. Guvernul român a alocat Cultelor patru milioane de dolari în 1990. Guvernul care i-a urmat a dat sensibil mai mult - 4,7 milioane de dolari. Suma aproape s-
Guvernanţii au "miluit" Cultele cu un miliard dolari în ultimii 20 de ani. Sumele s-au triplat, în anii electorali () [Corola-journal/Journalistic/25528_a_26853]
-
materia (marea compactă de voci, strigându-și rugăciunea de mântuire, la început în canon cu iz medieval, pentru a atinge în final o densitate aproape atomică) și imuabilitatea spiritului (simplitatea și transparența unisonului corzilor). În partea a 2-a, Doamne miluiește, "corespunzătoare catolicului Kyrie eleison și Christe eleison", unisonul nu mai e "fracturat" de neliniștea disperată a vocilor, ci înaintează imperturbabil, ca un flux concentrat de energie, pentru a face ruga mai eficace și mai penetrantă: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-ne
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
Doamne miluiește, "corespunzătoare catolicului Kyrie eleison și Christe eleison", unisonul nu mai e "fracturat" de neliniștea disperată a vocilor, ci înaintează imperturbabil, ca un flux concentrat de energie, pentru a face ruga mai eficace și mai penetrantă: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-ne!" Simțul proporției și al echilibrului îl determină pe maestrul Niculescu să destindă (suspende) tensiunea extremă a implorărilor anterioare, prin introducerea - ca parte a 3-a - a Cântecului zorilor, extras din culegerea "Ale mortului", alcătuită de Constantin Brăiloiu în 1936
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
dă boii pe car, cel blagoslovit prin schimbul de tot bizar "pleacă într-o parte, spre pădure, și se cam mai duce". Departe de a fi o construcție superfluă, "mai" sugerează tocmai graba de a se face nevăzut a fericitului miluit de Dănilă în faza lui de prostie desăvîrșită și prin urmare, sublimă. Ca și Budai-Deleanu, de care-l leagă, printre multe altele, și o "misterioasă ereditate" (amîndoi răsar pe neașteptate, mult mai devreme decît ar fi dictat o minimală logică
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
Tv, 26.05, ora 18.00), știrea de senzație a serii: a fost salvat un pisic dintr-un pom... Multă lume, reprezentanți ai autorităților... Suntem și noi emoționați, iar Haralampy o îmbrățișează pe soacră-sa fericit șoptindu-i: -Mami, mai miluiește-mă cu o pălincuță - săru-mâna... NOI ZICERI TELEVIZATE l Mircea Badea la emisiunea "În gura presei" (Antena 3 și Antena 1, 24.05) într-un moment de entuziasm: , -Aduceți-mi o găină s-o pup în bot!" Haralampy: -Noa, și ? Mare
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
Imaginînd cuvîntul / în formă de taler,// umblă lin, frățioare, / fă-ți cruce, cruce prin care / sufli în eterul absent, // vrei să-l împuști, cuvîntul / te miruiește la mir, urgent,// cuvîntul, afurisită ispită, / a-l stîrni, a-l îmblînzi, a-l milui, // cu ultimul cent ..." (Afurisită ispită). În direcția unei asemenea ontologizări, cuvîntul își proclamă absolutul, se confruntă exultant cu peisajul: "Cuvîntul ilot n-a îmbrăcat, / n-a purtat, nicicînd, ghilimele, // poți intra, zor, în pămînt, / poți zbura, șchiopătînd, în stele" (Din
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
e greu ca cineva interesat să afle adevărul despre amploarea tragediei: Unul dintre evenimentele interesante întâmplate în Chiraleș este înfruntarea armată dintre oastea ungară și cea a cumanilor din anul 1068. Numele Chiraleș este un derivat al termenului Chiralesia (Doamne Miluiește) care era în fapt strigătul de luptă al oastei ungare, ungurii fiind la acea vreme creștini de rit grec, fie al Cserhalomului, dealul pe care a avut loc bătălia" (pp. 48-49). Cum lesne se poate deduce din acest ultim citat
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
șchioapă, latentă, pe toată viața. Doar astfel se maturizează și pricepe că sărăcia și frustrările de orice fel nu înseamnă nimic. Că dacă n-au nici un rol în educație au un sens metafizic. „Fericiți cei săraci, că aceia se vor milui.“ Prima achiziție comportamentală prețioasă. Slăbesc reflexele de agregare. S-a plictisit de meciurile și berile de la cămin, de barurile ceva mai stilate unde cafeaua caldă, țigara și banalizatul Sinatra dădeau iluzia melancoliei citadine, singurătății boeme, a unui decadentism cu ceva
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
care a nenorocit, pentru multe decenii de aici înainte, țara. Nu sunt singurul care constată alterarea fibrei morale a națiunii. Trăind dezastrele în serie, cei mai mulți români și-au anihilat orice reflex de normalitate. N-am auzit ca vreunul dintre pensionarii miluiți cu două sute de mii de lei să tresară de indignare când ministrul de resort anunța, ritos, "substanțiala majorare". Două sute de mii de lei, adică cinci dolari și nouăzeci și șapte de cenți. Adică două-trei drumuri cu metroul într-o țară
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
gânduri pierzătoare<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 129. footnote>. Rugăciunea neîncetată este considerată de majoritatea Sfinților Părinți rugăciunea scurtă, ce are cuvinte puține, dar care se face cu zdrobirea inimii. Despre rugăciunea lui Iisus Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (păcătoasa)! se spune că nu este armă mai tare ca aceasta nici în cer nici pe pământ<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit, p. 59. footnote>, drept pentru care este cel mai des utilizată pentru
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfânta cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu DOAMNE MILUIEȘTE... când ne mai bate bunul Dumnezeu printre păcatele terestre certe, poetul păcătos...acesta...eu, să-L rog pe românește să ne ierte. ce bine e să plângi în limba ta! ce bine e să facem nunți ca-n basme când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
băgat în congelator. S-a-mpiedicat De mine. Mi-a tras un picior în ficat, Apoi s-a spălat cu grijă pe mîini. Era o duminică luminoasă de primăvară, clopotele bisericii de vizavi Au început să bată, apoi s-a auzit: "Doamne, miluiește!" Ea și-a scos, atentă, mănușile, apoi le-a aruncat în găleată - Mi s-au oprit, ca o mîngîiere ușoară, pe ceafă. Și a ieșit să se plimbe. Mă simțeam cumva ușurat. Mă simțeam bine. Cred că nu mai era
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
și a citit din cartea sfântă. Cu aproape un ceas în urmă, Petrică a fost apucata de chinurile facerii. Pântecul i se lașase și durerile nu se mai opreau. Georgica, soacră-sa, și încă două femei pricepute, o păzeau. „Doamne, miluiește!” - au auzit ele cântecul bisericesc al țârcomnicului, care aproape că s-a contopit cu țipetele Petricăi. Abia a apucat mortul să treacă prin fața casei și femeia a gemut pentru ultima dată a ușurare. Primele scânceli ale copilului au umplut casă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ținea lipcă de câte un trecător, arătând cu degetul la gură. În cealaltă ipostază, Neculai se ridica hotărât de pe banca pe care hodinise până atunci și, cu indescriptibila-i privire opacă, declara fără adresă : - De-ar fi lumea credincioasă, ar milui-o Domnul cu o ploaie! De obicei oamenii nu-i dădeau atenție. Orgoliul lui Neculai însă nu suferea prea mult. Cu mâinile la spate, ostașul Domnului plimba trista-i figură dea lungul întregului peron. Nepăsarea sa părea plină de sens
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
astăzi plânge, Veniți să ducem daruri sărmanilor copii, Ce au pe-această lume, puține bucurii. De-i îmbrăcăm pe ei, pe Prunc L-am îmbrăcat, Și-n scutecele noi, pe El L-am înfășat, În fiecare prunc, pe care-l miluim, Noi Pruncului Iisus, ceva Îi dăruim!” Așa că, noi vom face pachete cu lucrușoarele pe care voi nu le mai purtați, desigur, pe cele ce sunt în stare bună, și dăruindu-le unor copii săraci, Îl îmbrăcăm pe Dumnezeiescul Copil, șiL
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
lui blândă, frământând pâine ori clădind pernele una peste alta? Acesta era șopronul În care tata bătea coasa și le punea pe toate În bună rânduială? Aceasta era grădina? Ilie se schimbase. Era acum un om bun. Ajuta pe văduve, miluia pe copii și făcea numai fapte bune. Era prezent peste tot: la moară, la pădure, la secerat, peste tot unde oamenii aveau nevoie de ajutor. Acum Își răscumpăra păcatele din tinerețe. Când a murit, s-a stins frumos de parca ar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și În propria-i țară: când un ofițer puritan, pe nume Felton, pare-se la Îndemnul unei anume milady de Winter, l-a lăsat rece căptușindu-l cu mai multe lovituri de pumnal În vintre și bojoci decât câți „Doamne miluiește“ găsești Într-un Liturghier. În sfârșit. Mărunțișurile astea le aflați oricând din analele epocii. Acolo Îl trimit și pe cititorul interesat, fiindcă nu mai au legătură directă cu depănarea istorisirii noastre. Nu voi spune, În ce ne privește pe căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
încleșta mâinile pe uriașa Evanghelie fere- cată-n argint de pe masa cea sfântă. Se răni la deget în încuietoare, și o dâră de stropi purpurii se-ntinse pe muchea miilor de file unsuroase. "Doamne Iisuse Hristoase, luminează pe robul tău! Miluiește-mă, iartă-mă și ajută-mă! Arată-mi Calea către viață și izbăvește-mă de cel rău!" Bolborosind acestea, deschise bucoavna la-ntîmplare și puse degetul pe un rând scris cu chirilice de chino var: "Nu toți pot primi cuvântul acesta
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
zicea, și hainele lui largi și sclipitoare erau parcă dintr-un vis... Mama-i zicea "părinte" și-i săruta mâna, ceea ce-l umplea de indignare pe copil. Popii erau niște paraziți care nu munceau nimic, spuneau de două ori "Doamne miluiește" și-ți luau banii. Și tatăl lui se supăra de câte ori mama-l primea pe popă cu botezul. Noroc că era doar o dată pe an. Tovarășa Dogaru, la școală, îi încredințase de multe ori pe copii că Dumnezeu nici nu există
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
alternative peste turtele foarte subțiri, coapte pe plită, care, în prealabil, au fost muiate în zeama rămasă de la julfă. Cu aceste turte numite și „Pelincile Maicii Domnului” se așteaptă preotul în Ajunul Crăciunului. Copiii care merg cu ajunul strigă „Doamne, miluiește!” la Heci, iar în celelalte sate strigă „Chiralesaaa!” pentru a anunța sosirea preotului. Pentru aceasta, ei primesc de la gospodari mere, nuci și chiar bănuți. În Ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele începe colindatul, cu cântece și mesaje care anunță
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]