1,014 matches
-
parte este rugăciunea propriu‑zisă : «miluiește‑mă pe mine păcătosulă. A doua parte trebuie rostită diferit față de prima. Prima parte trebuie rostită rar, În stil doxologic, iar ce‑a de‑a doua parte o spunem ca pe un plâns. Cuvintele «miluiește‑mă pe mine păcătosulă trebuie rostite cu inten‑ sitate, implorându‑L pe Dumnezeu, pentru ca El să ne poată trimite lacrimi. Dacă ne curg lacrimi din ochi, este semn că suntem cercetați de harul sfânt. Atunci, chiar să nu ținem mătăniile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și creșterea spirituală Conștient fiind de efectele rugăciunii, Părintele Porfirie Bairaktaris, ale cărui butade le‑am menționat și În subca‑ pitolul anterior, lansa următoarea exortație unui medic : „În clipa În care consulți să te rogi lăuntric, spunând : «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește pe robul Tău ...ă astfel te vei ruga pentru fiecare suflet pe care Dumnezeu l‑a trimis În mâinile tale. Să te rogi fierbinte lăuntric, iar harul lui Dumnezeu va atinge sufletul bolnavului. Toate acestea sunt taine, ceilalți n‑ar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care crede În Hristos și are dreapta credință, atât trebuie să zică : «Muțumescu‑Ți Ție, Doamne, că‑mi dai suferință și certare ! Mulțumescu‑Ți Ție, Doamne, că mă iubești și mă cerți !ă ; și «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine, păcătosul !ă. Acestea se cer de la tot sufletul, fie bolnav, fie sănătos, dar de la bolnav numaidecât (...) Ferice de cel ce rabdă boala cu mulțumire, că Dumnezeu, văzând asta, Îl vindecă fără doctori ! Cine mul‑ țumește lui Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prezenței Sale, oriunde și oricând, chiar și În timpul somnului. Nu este sub cer nici un alt nume dat Între oameni, În care trebuie să ne mântuim” (Fapte 4, 12). Ea se exprimă prin aceste cuvinte : „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine păcătosul !” Cel care se obișnuiește cu această che‑ mare „capătă o mare mângâiere și nevoia de a o rosti mereu. După câtva timp, nu mai poate trăi fără această rugăciune, care curge În el de la sine, pretutindeni
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sunt În putere o Însoțesc În chilii sau camere retrase, liniștite, cu metanii până la pământ și cu sem‑ nul crucii. Mulți practicanți ai acestei rugăciuni o leagă de respirație. „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu” se spune odată cu inspirația, iar „miluiește‑mă pe mine păcătosul”, o dată cu expirația. Unii Părinți arată că se poate reduce textul rugăciunii la cuvintele „Doamne Iisuse” sau simplu la pomenirea repetată a numelui lui Iisus. Alții au arătat o anumită preferință pentru formula „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
miluiește‑mă pe mine păcătosul”, o dată cu expirația. Unii Părinți arată că se poate reduce textul rugăciunii la cuvintele „Doamne Iisuse” sau simplu la pomenirea repetată a numelui lui Iisus. Alții au arătat o anumită preferință pentru formula „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește‑mă !”. Totul a fost redus la câteva cuvinte și se găsește În conformitate cu Îndemnul Sfântului Apostol Pavel : „În biserică doresc să vorbesc mai bine cinci cuvinte cu mintea mea, ca să Învăț și pe alții, decât zece mii de cuvinte În limbi” (I
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
biserică doresc să vorbesc mai bine cinci cuvinte cu mintea mea, ca să Învăț și pe alții, decât zece mii de cuvinte În limbi” (I Corinteni 14, 19). În zilele noastre, călugării rostesc textul ei Întreg : „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine păcătosul (păcă‑ toasa) !”. 272 Suferința și creșterea spirituală Mai Întâi, nevoitorul se reculege, se Întoarce spre sine Însuși, În inima sa, pentru a putea să Înlăture tot ceea ce l‑ar putea sustrage de la dialogul său cu Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
predică, pe voievod („Să cade să îndreptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și înfricoșată și dreaptă. Ce să nu fățărești nici a mic, nici a mare, nici a văduvă, nici a venetic, nici pre cel sărac să nu-l miluiești cu judecata, nici de cel bogat să te rușinezi și să-i fățărești” etc.), folosind parafraze pe teme biblice și insistând apoi asupra veștejirii păcatelor grele. Fire autoritară și dominatoare, Nifon nu pregetă, în numele unei sacre severități, să se amestece
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
și aprodzii atunce nu era din oameni proști, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. Și portul lor: era îmbrăcați cu șarvanele, cu cabanițe. Așè trebuie și acum să să afle slugi, să slujească stăpânului, și stăpânul să miluiască pre slugă așè. 1. Transcrie patru arhaisme ilustrative din fragment. 2. Localizează și datează cu aproximație momentul istoric relatat. 3. Conturează profilul psihologic al celor două personaje implicate. B. Text literar din ION CREANGĂ, Amintiri din copilărie, cap. II Nu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au avut robi țigani de danie și miluire de la alți sfinți răposați domni de mai înainte și au privilegii pentru ei și nu pot să-i stăpânească. „Am dat și am miluit și sfânta noastră mănăstire Moldovița unde este hramul Bunavestire a preasfintei noastre de Dumnezeu născătoare și pururi fecioară Maria, cu drepții ei țigani, anume: Mihăilă cu femeia lui și cu copii și Cazan cu femeia lui și cu copii și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nedrept (Luca 18, 2-7), desigur, în viața viitoare. Simțul dreptății este atât de înrădăcinat în ființa omului, încât este asemănat cu nevoia trupească de hrană și apă, fără de care omul nu poate trăi. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei 5, 7). Milostenia creștină își are izvorul în iubirea de Dumnezeu și de aproapele (Matei 22, 36-39) și constă din ajutorarea materială și morală a semenilor noștri aflați în nevoie. Milostenia este iubirea lucrătoare, iubirea cu fapta. Este o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
este modelul desăvârșit al milosteniei (Matei 11, 32; Marcu 8, 2), ne-a arătat că la judecata de apoi faptele îndurării trupești și sufletești sunt acelea care ne vor deschide porțile fericirii veșnice (Matei 25, 34 40). «Chipurile de a milui cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur<footnote id="9">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Matei; P.G., LVII, 227<footnote> sunt felurite și porunca aceasta este întinsă». Acestea sunt cuprinse sintetic de Biserica noastră în cele șapte fapte
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sunătoare și chimval răsunător... și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul să-l arză și dragoste nu am, nici un folos nu mi este” (1 Corinteni 13, 1-3). Dumnezeu le făgăduiește celor milostivi că-i va milui, adică le va ierta păcatele la judecata de apoi, căci, precum spune Sfântul Apostol Iacov: „Judecata este fără milă pentru cel care n-a făcut milă. Și mila biruiește în fața judecății” (Iacov 2, 13) sau, cum zice Sfântul Apostol Petru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
curăță murdări sufletului, și se recomandă exerciții corporale, căci îl fac pe om mai sârguincios și mai ambițios. El cere ca acela care transmite învățătura să aibă curățenie sufletească, cel ce stă în frunte să fie cu râvnă, cel ce miluiește s-o facă cu bunăvoire, iar dragostea să nu fie fățarnică. Ca metode practice de realizare a acestor deziderate Sfântul Clement invocă: dezaprobarea, sfatul, dojana, admonestarea, ironia, exemplu, exercițiul etc. Educația creștină, după Clement Alexandrinu, se vrea a fi universală
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mântuitoare ale lui Hristos, lucrătoare și azi, și prin rugăciunea ce le urmează, credincioșii cer aproape întotdeauna ajutorul lui Dumnezeu, sau mântuirea, sau în general mila Lui"10. De aceea, multe imne se termină prin cererea milei lui Dumnezeu: Doamne, miluiește-ne. De plidă, într-un tropar la Duminica Ortodoxiei se cântă: Ne închinăm icoanei Tale neprihănite, Bunule, cerând iertare de greșelile noastre, Hristoase Dumnezeule. Căci cu voia bine ai voit a Te sui cu trupul pe cruce, că să izbăvești
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
legate exclusiv de trupul și de lumea trecătoare"15. Nu întâmplător liturghia ortodoxă se încheie cu un apel la Tradiție, la însoțirea cu ea spre izbândire, întru Fiul lui Dumnezeu: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi! Înscrierea corectă în Sfânta Tradiție sau Predanie reprezintă cerința fundamentală pentru orice creștin autentic. Astfel, îndemnul deloc de neglijat Înapoi la Tradiție! ar putea fi reformulat prin apelul revigorant Înainte la Sfânta Tradiție! Discursul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Iată, iubite frate, câte milostenii poate face un om nevoiaș, dar numai să fii credincios și milostiv. Așa face un adevărat creștin. Iisus Hristos Mântuitorul nostru ne spune și ne asigură că sunt fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui; cu alte cuvinte, se vor mântui. 31. Smerenia, înaltă virtute creștină Smerenia este o virtute rară și este ca o floare care crește în sufletele curate, plăcute lui Dumnezeu. Se zice că într-o zi, îngerul florilor îi spuse tămâioarei
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mută. Și în felul acesta învingem ispita. Toți cei de față zâmbiră și mulțumiți au hotărât de a fi și ei muți și surzi, când ispita mâniei se va abate asupra lor. 68. „Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui” (Matei V, 7) Un copil sărac, dar cu sufletul plin de mila lui Dumnezeu, împărțea mâncarea pe care mama lui i-o dădea la școală cu un orb sărman. Mama, aflând, îi zise că trebuie să mănânce toată mâncarea pentru
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cele din urmă cuvinte ale tale, care să-ți poată fi început pentru mântuirea ta. După puțină gândire, bolnavul, cutremurat și cu ochii plini de lacrimi, zise: Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul și Dumnezeul meu, milostiv fii mie păcătosului și mă miluiește. Amin! Și întărit sufletește, intră să i se taie limba. Din acel moment a început tămăduirea sufletului și a trupului. 127. Un vierme mic (istorioară cu mult tâlc) E noapte... La o masă, plecat peste hârtie, Cu abecedaru-n față, stă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
tehnic religios și dramatic religios, în care cuvîntul identificat cu gîndirea însăși este consacrat în forme și combinații stabile, durabile lungi perioade de timp, se recunosc de asemenea stereotipii de structură, unele texte fiind riguros încadrate de formule tip: Doamne miluiește, Fie numele Domnului Binecuvîntat de-acum și pînă-n veac etc., care se conservă chiar dacă limba cunoaște modificări profunde. Stereotipii semantice și textuale. La polul opus se situează stilul beletristic, stil în care, dacă apar combinațiile stereotipice semantice, acestea au finalitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
doua domnie a zidit Galata din Deal. Primul zapis peste care am dat este cel de danie din 25 feb. 1577(7085), care glăsuiește: „Petru voievod, cu mila lui Dumnezeu, domnul Tării Moldovii. Adică domnia mea am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări, de la sfânta a noastră rugă, de iznoavă făcută, mănăstirea Galata, cu un sat, anume Voroveștii.” Cu alte cuvinte, la 25 feb. 1577 exista deja „ sfânta noastră rugă, de iznoavă (din nou) făcută.” Numai că scrisoarea lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
făceau parte din daniile domnești către mănăstiri sau erau proprietatea unor boieri. Uite ce spune Aron Vodă la 12 mai 1594 (7102): „Io Aron voievod,...domn al Tării Moldovei. Iată domnia mea m-am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...cu toți copiii lor.” - Ce să mai zic, mărite Spirit, când printre zapise găsesc câte unul care vorbește de cârciumi cu pivnițe - unele pe Ulița Mare - cumpărate sau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
preaiubiții și dintr-o inemă frații mei Petru voievod’ și Ion voievod și Moisi voievod, fii marelui prebunului răposatului Simeon Movila voievod, nepoții răposatului Eremii Movila voievod. Facem știre tuturor...cum noi...ne-am milostivit și am dat și am miluit sfânta mănăstire a noastră ce se cheamă a Balicăi, ce este la Galata, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim cu un sat ce se cheamă Hiaciul (Heciu), în ținutul Sorocii.” - Să-ți lămuresc cine-i acest „vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul ce bătrân.” Acesta este Isac Balica, despre care vorbește Grigorie Ghica voievod la 1 mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din zapisul făcut de Miron Barnovschi Moghila voievod la 2 apr. 1628 (7136), prin care întărește mănăstirii Balica stăpânirea asupra satelor, morilor, vadurilor de moară și viilor dăruite de domnii de dinaintea lui: „Drept aceea domniia mea...am dat...și am miluit și am întărit locul ce are a noastră sfântă mănăstire, ce se numește Balicova,...miluire de la Petre (Schiopu) voievod...Si dăm și întărim...un sat anume Ulmi cu iazuri și cu mori pe Bahlui în ținutul Hârlăului.” Un alt sat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]