745 matches
-
celorlalți. Armonizarea intereselor disparate depinde, În mare măsură, de acceptarea luptei comune pentru recunoaștere. Drepturile universale ale omului, la rândul lor, codifica recunoașterea. Nu sunt nici mai mult nici mai puțin decât o exprimare a acceptării „celuilalt”, fie ei femei, minoritari, membrii ai altor culturi, copii, alte ființe vii sau planeta pe care locuim cu toții. Recunoașterea „celuilalt” este un proces dificil. Necesită cedarea unei porțiuni de hegemonie. De exemplu, cum poate Învăța un bărbat musulman evlavios sau un evreu practicant să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Românie, rolul minorităților etnice a crescut, în cadrul unui proces complex de acceptare sau înțelegere, totală sau parțială, a noii realități. Dincolo de unele asperități, este de remarcat faptul că la realizările epocii și-au adus contribuția specifică atât românii, cât și minoritarii, ținând seama de particularitățile tradiționale de viață economică, cultural-confesională etc. Numărul românilor din afara granițelor stabilite după război este greu de estimat; se aprecia, la mijlocul deceniului al IV-lea, că cifra acestora se apropia de 2.200.000. Situația din diferite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dispuși să accepte imigrația persoanelor care nu sunt albe și drepturile minorităților etnice (Clarke et al., 2000; Cross & Young, 2002; Gidengil et al., 2001; Laycock, 2001: ch.7). Partidul a nominalizat și a sprijinit alegerea în Parlament a mai multor minoritari etnici, însă nu a făcut concesii instituționale pentru a încuraja diversitatea internă a a organizațiilor sale (Flanagan, 2010). Autohtonismul nu a jucat un rol central în construcția narativă propusă de Reformiști a unui popor virtuos ale cărui tradiții naționale ar
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
legată de intensele eforturi, încununate cu succes, depuse de Partidul Conservator de a câștiga supremația politică în comunitățile de imigranți situate în zonele urbane ale Canadei. Conservatorii pornesc aici de la asumpția potrivit căreia recrutarea unui segment cât mai mare de minoritari reprezintă cheia pentru un guvern majoritar, imitând astfel comportamentul Partidului Liberal care, timp de două generații, și-a asigurat majoritatea zdrobitoare a voturilor "etnice" (Friesen, 2010; Friesen & Ibbitson, 2010). Faptul că, în mai 2011 la alegerile federale, Partidul Conservator a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dețin ponderi reduse care nu cunosc fluctuații. Printre acestea se numără: sârbii, turcii, tătarii, aromânii, macedonenii, sașii. Scăderea numărului membrilor unora dintre etnii se datorează în principal mobilității populației, pe când creșterea se asociază cu stabilirea în oraș a unor noi minoritari, cum este cazul romilor. Structura confesională Cele mai vechi lăcașe de cult de pe teritoriul orașului sunt o biserică de lemn din 1792 și o biserică zidită din 1884. Alături de Parohia Fetești-Oraș, s-a înființat, începând cu 1882, parohia Fetești-Dudești, formată
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în întregime rupturilor etnice. Avansînd de la 2 milioane de locuitori în 1912 la 4 milioane în 1914, Serbia, rebotezată Regatul Sîrbilor, al Croaților și Slovenilor atinge 14 milioane în 1920. În plus, cele 6 milioane de sîrbi ortodocși devin acum minoritari în raport cu un număr echivalent de croați și sloveni catolici, fără a mai pune la socoteală un milion și mai bine de musulmani bosniaci, albanezi sau turci, 500 000 de germanofoni, 250 000 de unguri, 200 000 de români și alții
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aceste tentative beneficiase totuși de pasivitatea Franței. 330 Cf. M. Grmek, M. Gjidara, N. Simac, Le Nettoyage ethnique, Paris, Fayard, 1933, p. 153. 331 Articolul 5 al acesteia dispune că "dacă într-o localitate unde se practică încă vendeta, un minoritar comite o crimă cu titlul de răzbunare și nu se poate stabili complicitatea altei persoane, atunci vor fi puși în locul vinovatului tatăl acestuia sau rudele sale pînă la gradul al IV-lea de înrudire directă sau colaterală". Aceasta va fi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Întrucît devenise În 1989 „numărul șapte” pe o listă neagră a serviciului secret român. Articolul rezumă cele patru decenii de existență ale instituției represive, fiind analizați și anii, Încă tulburi, de după 1990. Pe bază de documente este demontat mitul românilor minoritari În rîndul ofițerilor superiori Între anii 1948 și 1953 (p. 30), iar În final ne este prezentată organizarea temutului aparat de represiune pe departamente, de la constituire și pînă În 1989 (pp. 48-53). Dennis Deletant apreciază contribuția autorului și subliniază importanța
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
politici a identității sexuale și a așa-numitei discriminări pozitive, homosexualitatea a fost plasată într-o... categorie socială aparte. În acest mod s-a putut vorbi de drepturi ale minorităților sexuale, fără nicio rezolvare a problemei de fond a acestor "minoritari sexuali". Nu există minoritate sexuală! Este doar o invenție a politicii identității sexuale. Homosexualii și-au creat proprile forme de putere precum muncitorii din secolul al XIX-lea. Discriminarea și raporturile privilegiate de exercitare a puterilor produc politică și interese
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și tratarea atitudinii PNL-Gh. I. Brătianu față de minoritățile naționale. Partidul s-a pronunțat pentru naționalismul constructiv, pentru acceptarea minorităților (în rândurile sale erau evrei, germani inclusiv Jean Maurer, viitorul Ion Gheorghe Maurer, de la Sighișoara, maghiari), făcând însă o deosebire între minoritarii mai vechi și cei nou veniți. De asemenea, "georgiștii" susțineau imigrarea românilor din afara granițelor țării. Despre aprecierile lor la adresa comuniștilor și legionarilor s-a mai scris, dar autoarea sintetizează într-un subcapitol această problemă. PNL-Gh. I. Brătianu s-a pronunțat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de măsuri fusese îmbogățit cu prevederi referitoare la acordarea "dreptului de preempțiune al statului" asupra averilor imobiliare din regiunile de graniță, revizuirea încetățenirilor și a permiselor de imigrare, precum și o "politică de stat a minorităților care să facă distincția între minoritarii stabiliți de mult timp pe teritoriul țării și cei imigrați de curând". Capitolul privind politica financiară înscria soluții concrete, precum reglementarea prin lege a comerțului bancar și a societăților anonime. Combaterea trusturilor și a speculei se număra între măsurile propuse
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
permite acest naționalism"363. În baza acestei interpretări, georgiștii afirmau, în februarie 1934 și în martie 1937, că în "România întregită, cârmuirea trebuie să fie a românilor, nu a străinilor"364. Apreciind că în țară trăiau două categorii distincte de minoritari, "unii care au de multă vreme reședința la noi în țară, care s-au identificat cu credințele neamului nostru", și alții "care au venit de curând, care n-au nici o legătură nici cu trecutul, nici cu dezvoltarea acestei țări", georgiștii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
președintele partidului susținea că desăvârșirea unificării morale și materiale a Basarabiei cu România se impunea ca o prioritate. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, se făcea simțită în rândul unora dintre organizațiile județene ale georgiștilor preocuparea de a atrage minoritari, în rândul propriilor aderenți. Astfel, în iunie 1932 au fost cuprinse în organizația orășeneacă Focșani a PNL-Gheorghe Brătianu un număr de 96 de persoane dintre care mulți erau, potrivit numelui, minoritari: A. Zilberman, I. Reisel, Heinrich Kalman, M.D. Bernstein, Strul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dintre organizațiile județene ale georgiștilor preocuparea de a atrage minoritari, în rândul propriilor aderenți. Astfel, în iunie 1932 au fost cuprinse în organizația orășeneacă Focșani a PNL-Gheorghe Brătianu un număr de 96 de persoane dintre care mulți erau, potrivit numelui, minoritari: A. Zilberman, I. Reisel, Heinrich Kalman, M.D. Bernstein, Strul Ilovici, Carol Grümberg, Beniamin Spitzer, Aizic Goldenberg, Fisher Hein, Smil Weis, Moise Davidsohn, Isac Feldman etc676. În timpul unei întruniri desfășurate la Iași în ianuarie 1933, C.C. Giurescu preciza că noul ideal
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Gheorghe Brătianu, în discursul susținut la congresul din Tighina, când aprecia că recâștigarea independenței economice a statului național impunea ca, pe teritoriul țării, românul să fie deplin stăpân pe munca și pe avuția lui. Prezența unui număr important de minoritari la congresele județene din Târnava-Mare și Caliacra demonstra că, totuși, georgiștii transpuseseră în practică ideea de conlucrare cu populația de altă etnie decât cea majoritară. La Sighișoara, președintele organizației județene, Ion Sân-Georgiu, aprecia că această conlucrare era posibilă deoarece partidul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din octombrie 1933, Gheorghe Brătianu sublinia ideea că programul partidului înregistrase o modificare, care ar fi trebuit să imprime un caracter național acțiunii politice a georgiștilor. După ce reamintea că partidul său nu lupta împotriva limbii sau a credinței împărtășite de minoritari, el adăuga că formațiunea sa politică respingea posibilitatea ca "de peste hotare, străinii să curgă zeci de mii prin orașele noastre" sau să conducă și să controleze economia țării 680. Apreciem că declarația poate fi pusă în legătură cu evenimentele petrecute în vara
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
etnicilor români din afara granițelor naționale. Manifestul către țară al Partidului Național Liberal, publicat în timpul campaniei electorale care a precedat alegerile generale din decembrie 1933 a acordat un spațiu însemnat problemei naționale. În acest manifest, georgiștii sugearu o tratare diferențiată a minoritarilor, în funcție de momentul așezării lor pe pământ românesc. Declarând că nu erau împotriva locuitorilor de altă limbă și credință, care trăiau de multă vreme pe teritoriul țării și a căror credință față de statul român era statornică, georgiștii protestau numai împotriva străinilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
afirmarea rolului preponderent al românilor în economie și în domeniul apărării naționale. Astfel, el arăta că Uzinele Reșița erau implicate în industria producătoare de armament, având datoria de a garanta secretul de fabricație a acestuia. Deoarece personalul lor era preponderent minoritar sau avea cetățenie străină, Gheorghe Brătianu afirma că Uzinele Reșița erau nevoite să accepte schimbările prevăzute în proiectul de lege, pentru a asigura preponderența numerică a angajaților de origine română 694. Preocupat de soarta românilor aflați în afara granițelor țării, deputatul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pp. 5-6. Bulei, Ion, Sistemul politic al României moderne, Editura Politică, București, 1987. Bulei, Ion, "Liberalismul în lume și la noi", în Cadran Politic (I, II), 2003, 2004; nr. 9,10; pp. 80-81, 66-67. Buruiană, Ovidiu, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, pp. 103-116. Buruiană Ovidiu, "Despre nevoia studierii Partidului Național Liberal și despre mistica
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
5, 6, 7, pp. 6869. 73 D. Drăghicescu, Partide politice și clase sociale, București, 1922, p. 71. 74 Gheorghe Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX" Universitaria, Iași, 1996, pp. 158, 175-185. 75 Ovidiu, Buruiană, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, pp. 108-109. 76 Ion Bitoleanu, Din istoria României moderne 19221926, Editura Științifică și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
363 Idem, nr. 837, 945; 6 octombrie 1933, 16 martie 1934; pp. 1, 2. 364 Idem, nr. 930, 27 februarie 1934, p. 1; "Mișcarea Mehedințiului", Turnu Severin, nr. 5, 15 martie 1937, p. 1; Ovidiu Buruiană, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 110. 365 "Mișcarea", nr. 1807, 1919; 20 iunie, 2 decembrie 1937; pp.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ședinta din 27 iunie 1931, p. 194; "Mișcarea", nr. 175, 27 iunie 1931, p.1. 673 "Mișcarea", nr. 178, 1 iulie 1931, p. 1. 674 Idem, nr. 290, 10 noiembrie 1931, p. 4. 675 Ovidu, Buruiană, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 113. 676 "Mișcarea", nr. 454, 515; 5 iunie, 18 august 1932; pp.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
român și Biserica Catolică din România (cu respectarea reciprocă a drepturilor cuvenite celor două părți) și consolidarea relațiilor dintre România și Statul Papal. În plus, s-a sperat ca prin acest act să se mai tempereze acțiunile antiromânești ale unor minoritari catolici aflați în slujba revizionismului maghiar și să-i determine să accepte realitatea politico-teritorială consfințită prin tratatul de la Paris- Versailles"292. Consensul partidelor politice în vederea semnării Concordatului subliniază faptul că a existat o necesitate clară pentru adoptarea lui și nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
condițiile în care conjuctura din țara noastră a fost una particulară și complicată, datorită existenței mai multor rituri, etnii și ordine misionare. La acestea se adaugă crearea (relativ târzie) unui cler și a unei ierarhii ecleziastice românești, a statutului confesional minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria României) a fost una delicată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
împuternicirea Papei de a acționa pentru "buna organizare și desfășurare a acestei manifestații, unice"850 până în acel moment. În unele țări (printre care și România), statutul catolicilor (prin urmare, și al presei catolice) era mult mai complicat, din cauza condiției de minoritari într-un stat majoritar ortodox, a diversității entice sau de rit, dar și a existenței unui număr semnificativ de ordinine misionare. În consecință, Comitetul organizator a acordat o atenție sporită acestor cazuri, inclusiv României, cerând nunților apostolici să se implice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]