1,725 matches
-
cioraniene în climatul epocii, prin identificări și delimitări succesive în raport cu sursele politice și filosofice, cu mișcarea legionară, cu ideologia criterionistă ș.a. Sunt evitate atât cazuistica frivolă, cât și tonul justițiar revanșard, procedându-se, în bună tradiție pozitivistă, la o examinare minuțioasă a datelor istorice, filosofice și ideologice, ordonate cu o claritate ireproșabilă, deși uneori cu o pedanterie redundantă. Argumentul-cheie, care susține respingerea (cu nuanțele de rigoare) a concepției cioraniene, se bazează pe o disociere justă a regimurilor discursive practicate de autor
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
și Titu Maiorescu, între pașoptism și junimism. Fără a fi teoretician sau critic literar propriu-zis, O. face de multe ori dovada unui spirit critic apt să țină cumpăna între însuflețire și severitate. În ideile despre limbă, artistul, dar și filologul minuțios și competent, evitând orice tip de exagerare, îndreaptă privirea contemporanilor spre „izvoarele naționale”, spre îmbogățirea cu împrumuturi ce pot fi adaptate firii limbii române. Ca și Maiorescu, respinge „frazeologia nomoloasă și încâlcită”, cerând traducătorului, de pildă, să fie „limpede, corect
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
în războiul din 1870-1871. O. și-a încercat talentul și ca romancier, scriind Răzbunarea lui Anastase (1896) și Fiica lui Sejan (1899), primul cu subiect din lumea Imperiului Bizantin, al doilea - din lumea Imperiului Roman. Scriitorul e un bun și minuțios cunoscător al epocilor descrise, mișcându-se cu ușurință printre personaje, moravuri și intrigi de Curte. Interesul său principal se îndreaptă către viața socială, subiectul dovedindu-se un simplu pretext. Obiceiuri, tradiții, organizare politică, forme de guvernământ - toate sunt urmărite din
OECONOMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
cele de cauză și efect, în fenomenele în studiu și să trateze aceste tipare ca trăsături esențiale ale vieții sociale. În același timp, toate se sprijină pe specificarea riguroasă a unei ipoteze bazate pe teorie și utilizează o testare empirică minuțioasă pe bază de date. Datorită acestor atribute, rezultatele din exemplele care urmează sunt ilustrări ale formatului general adoptat în științele sociale. Secțiunea următoare oferă o mostră a ceea ce s-a făcut până acum și își propune să vă încurajeze să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a procesului de cercetare științifică. Justificarea lor este că o direcționată și structurată căutare de date îl poate adesea determina pe omul de știință să neglijeze unele fenomene importante. Observația de bază este că investigația trebuie făcută fără o specificare minuțioasă prealabilă a proiectului de cercetare. Putem ușor recunoaște această opinie ca reprezentând o poziție pozitivistă și o putem, în consecință, supune aceleași critici pe care o aducem tuturor celorlalte raționamente ale pozitivismului. Este doar o iluzie, foarte răspândită de altfel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
notau King, Keohane și Verba: diferența dintre volumul de complexitate din lume și cele mai detaliate descrieri este mult mai amplă decât diferența dintre cele mai detaliate descrieri și cele mai abstracte analize cantitative sau formale. Nici o descriere, oricât de minuțioasă, și nici o explicație, indiferent de câți factori explicativi ar conține, nu reușește nici măcar să se apropie de capturarea întregului «puls de dezvoltare tumultuoasă reală» specific lumii”.1 Dar oare cum poate cineva să decidă care fenomene merită atenție și care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
atunci când cercetătorul se bazează pe reguli logice solide de inferență și când încearcă mai ales să contrazică, și nu să apere poziția pe care o preferă. Citim uneori despre diverse polemici între avocații statisticii cumulative și avocații studiilor de caz minuțioase. Din perspectiva abordată în aceste cursuri, nu avem aici o problemă care să merite controverse. Scopul testării este pur și simplu examinarea faptelor și stabilirea dovezilor. În general, un test operează prin analizarea impactului suferit de către variabila dependentă într-o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
simplu de întreprins, doar datorită absenței matematicii și a statisticii. O astfel de comparație acordă atenție sporită numelor proprii în selectarea de observații și caracterizarea de date. Aceasta poate constitui un avantaj atunci când variabilele și legăturile lor necesită un tratament minuțios, sau atunci când codificarea este deosebit de complexă sau controversată. Un studiu cu număr mic de cazuri, n, poate asigura o clarificare mai completă decât un studiu mare. Totuși, comparațiile formale au și cerințe speciale pentru că numărul limitat de observații din studiu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
făcut din lucrările sale adevărate depozite de informații, folosite cu abilitate în susținerea unor ipoteze interpretative. Viața lui Vasile Alecsandri, contribuția sa esențială în domeniul istoriei literaturii române, este o „biografie științifică” structural factologică, urmărind drumul vieții scriitorului prin reconstituirea minuțioasă a formației și personalității lui în cadrul frământărilor sociale ale epocilor pe care le străbate. „Noul” Alecsandri, un „om mare”, nu numai un „scriitor mare”, este în bună măsură rezultatul analizei obiective, precise, a unei aglomerări de fapte puțin cunoscute până
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
lui Marx, orientată spre analiza societății globale și a dinamicii sale, caracterizată de construirea unor modele structurale explicative, sociologia românească a fost masiv orientată spre cercetarea empirică a fenomenelor sociale. Ea a fost chiar caracterizată de un empirism excesiv: culegerea minuțioasă a datelor sociale și un deficit de teoretizare a lor. Metodologia culegerii datelor, masiv preluată din sociologia occidentală, a fost centrală. Un asemenea empirism s-a constituit, probabil, și ca mijloc de apărare. Teoretizările creșteau, inevitabil, vulnerabilitatea politică a sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
devenit un adevărat eveniment mediatic și faima lui 56 Einstein s-a răspândit în întreaga lume. Teoria relativități generalizate se diferențiază în multe privințe de toate celelalte teorii științifice. În primul rând, teoria lui Einstein nu este rezultatul unor experimente minuțioase, fiind elaborată mai degrabă din considerente de simetrie și de eleganță matematică, pe baze raționaliste, așa cum au încercat să procedeze filozofii greci și învățații medievali. Teoria lui Einstein a reușit până acum să supraviețuiască testului crucial al experimentului. În general
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de frontieră) și la „metaficțiunea istoriografică”, principiul enciclopedic, absorbția textelor nonliterare în discursul narativ, pastișă, polifonie și transgresările de perspectivă narativă (în al doilea volum, Ochiul bifurcat, limba sașie). Rezistă din această întreprindere mai ales paginile de analiză (unele configurând minuțioase studii de caz) și de cartografiere a macrostructurilor epice. Dar, suspendând raportarea la contextul istorico-literar, O. ratează în mare măsură șansa de a da prima sinteză de anvergură asupra prozei optzeciste. Justă în esență, ideea de a circumscrie proza generației
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
de regulă în respectul opiniilor consacrate și cantonându-se la un nivel descriptiv și didactic. Nu sensibil diferit se procedează în monografia Elena Farago (1975), unde însă comentariul beneficiază și de mărturisirile poetei, de „lungi și emoționante convorbiri”, ce aduc demersului, minuțios și sobru, un plus de implicare afectivă și de autenticitate. Monografiile sunt completate de editarea operei literare și a corespondenței celor doi scriitori. Istoricul literar s-a oprit și asupra jurnalului inedit al lui Alecsandri (episodul Elena Negri), pe care
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
își pierd aromele individuale spre a se topi într-un tot ce propune un „este ce nu există”. Motivele fundamentale ale poeziei lui I. apar „pe marginea lumii”: umbra, somnul, oglinda - marile metafore universale ale aneantizării materialității, prezente în chiar minuțioasa descriere a materialității: „oprit la marginea luminii, aici/ ca la marginea străzii, și ar trebui să cobori/ de pe bordura trotuarului, dacă vrei să treci dincolo/ să cobori ca de pe o treaptă foarte scundă, dar cât/ de mult totuși - oprit aici
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
alte interpretări critice anterioare, de G. Călinescu, Mihail Petroveanu, Gheorghe Grigurcu, Dinu Flamand, Al. Paleologu). Și în eseurile dedicate românului lui Ibrăileanu, Adela, poeziei lui Mircea Ivănescu și celei a lui Marin Sorescu criticul se dovedește a fi un analist minuțios și aplicat, la curent cu conceptele și metodele critice moderne, pe care le utilizează adecvat obiectului cercetărilor sale. Itinerar critic printre poeți, Sub semnul poeziei (1999) reunește o suită de eseuri succinte, axate pe cărți reprezentative ale unor poeți contemporani
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
o dată răuvoitoare. Se poate spune că M. practică o istorie critică sau o critică istorizată. Demersul lui învederează de regulă recursul simultan la două perspective complementare: pe de o parte - privirea de ansamblu, sinteza, situarea istorico-literară, pe de alta - examinarea minuțioasă a textelor avute în vedere, cu accent pe interpretarea acestora și semnalarea calităților estetice. Scriind despre operele unor scriitori contemporani, criticul le raportează - explicit sau implicit - la tabloul de ansamblu al literaturii epocilor anterioare și la contextul ideologiilor culturale și
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Lirica lui Lucian Blaga (1967), G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos (1979) ș.a. Cumva în continuarea demersului din Început de secol se află „Gândirea” și gândirismul (1975), studiu care impresionează nu atât prin dimensiuni, cât prin acuratețea cercetării. E o minuțioasă prezentare a ideologiei gândiriste, urmărită diacronic, pe etape, plasată în contextul epocii, confruntată cu reacțiile pe care le-a determinat, dar este totodată o laborioasă inventariere comentată a literaturii apărute în „Gândirea”, organizată pe genuri literare, iar în cadrul genurilor, pe
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
în monografia Jean Bart (Eugeniu P. Botez). Viața și opera (2001). Monograful, care are „știință și har,” se bazează pe ample cercetări arhivistice, însă nu îi poate fi ignorată, totodată, cum a remarcat critica, inflația de informații colaterale. Analiza, extrem de minuțioasă, este una de tip sociologic, tematistă. Ca folclorist, M. se remarcă prin culegerea Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei (1975), care cuprinde colinde, cântece lirice - pastorale și naturistice -, strigături, texte culese din Țara Loviștei și de pe valea Lotrului, zonă
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
poesisului, înscriindu-se cu promptitudine în tendințele majore ale teatrului european. În ciclul său critic M. își propune să relanseze în circuitul scenic românesc piesele de tinerețe ale lui Blaga - Zamolxe, Tulburarea apelor, Fapta, Învierea, Daria - printr-un examen teatrologic minuțios al textului, care, în lumina evoluției teatrului universal, dezvăluie în timp calități dramatice și scenice nebănuite. Urmărind concomitent ecoul critic al pieselor și al puținelor spectacole realizate pe baza lor, lucrarea vizează demontarea prejudecăților care au blocat viața teatrală firească
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
se transformă în panica din fața neantului. Abulia existenței întru moarte e suspendată; refuzăm să mai plătim costurile inautenticității. Harul suprimă ubicua meschinătate. Amendăm dezbinarea de sine. Trezirea dorinței de Viață fără început și fără sfârșit se păstrează doar prin descrierea minuțioasă a iluziilor spirituale. Orizontul lumii trebuie răsturnat pentru a întrevedea zarea Vieții. Duplicitatea fenomenologică a realității sau, mai precis, tentația obiectivării idolatre suferă sabotajul ascetic al dorinței. Pregustând infernul morții, suntem gata să abandonăm iluzionismul magic al culturii spectacolului. Instinctele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
exemplele. Nu pot acoperi în acest cadru întreaga scenă a publicisticii culturale românești, ci m-am limitat la câteva elemente pentru o viitoare analiză cuprinzătoare. La fel, nu pot examina aici programele și performanțele editurilor românești, care merită o discuție minuțioasă, legată și de evoluția sistemului universitar, precum și de cristalizarea unor noi poziții cultural-ideologice. Încă relativ subțirea producție indigenă și vasta producție de traduceri au început să constituie un imens corpus de texte apropiat de ceea ce ar trebui să avem în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și zonele înconjurătoare continuă: de vreme ce toți castalienii sunt bărbați celibatari și nu au la îndemână altă formă alternativă de a perpetua comunitatea lor ascetică (nemurirea, regenerarea, clonarea etc.), copiii sunt recrutați pe baza performanțelor lor artistice și intelectuale, în urma cercetării minuțioase a școlilor din lumea reală. De asemenea, unii copii din elita lumească vin în Castalia doar pentru a se instrui, reluându-și apoi viața activă, după absolvire, și funcționând, în cele din urmă, ca mediatori între cele două lumi. și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
atrage mereu atenția asupra răspândirii triumfale a relativismului cultural, care, „spre deosebire de relativismul simplu, propovăduiește nevoia de a crede, subminând totodată acea credință”. Pentru a evidenția mai pregnant criza spiritului american, Bloom întreprinde - o spune chiar el în câteva rânduri - o minuțioasă și adesea extrem de profundă analiză a vocabularului intelectual, academic și public american: „un dicționar explicativ al limbajului actual”. O „arheologie”, ar putea sugera un foucauldian, fiindcă Bloom însuși, în ciuda proastei sale păreri despre postmodernism, a folosit noțiunea, ca și pe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pentru alții, pentru a alina durerea și suferința. Reflexologia este cheia sănătății perfecte. Vă rog, luați-o și folosiți-o cu generozitate. Ce a spus un medic despre reflexologietc " Ce a spus un medic despre reflexologie" După cercetări îndelungate și minuțioase, medicul Edwin Bowers, un bine cunoscut critic și scriitor a publicat un articol privitor la activitatea doctorului Fitzgerald, pentru a face cunoscută lumii noua metodă de calmare a durerii. El a numit-o terapie zonală, iar astăzi o numim reflexologie
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]