939 matches
-
așa, aici se întrevede sufletul de copist militar: ar vrea s-o ia și razna, și talentul vrea să se manifeste, dar gulerul vestonului e strâns încheiat la copcă, așa că disciplina a pătruns și-n forma literelor, care-i o minunăție! Recent m-a impresionat o astfel de mostră, și unde credeți că am găsit-o din întâmplare? În Elveția! Iar aceasta este o scriere simplă, cea mai obișnuită și pură scriere englezească: mai departe de-atât eleganța nu poate merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și încercau să se prefacă a nu fi observat nimic. Însă Evgheni Pavlovici (prințul era chiar gata să parieze) nu doar că își dăduse seama, dar se și străduia să se remarce faptul că a înțeles: zâmbea prea ironic. — Ce minunăție! exclamă generăleasa, sincer entuziasmată, imediat ce se încheie recitarea. Ale cui sunt versurile? — Ale lui Pușkin, maman, nu ne face de rușine! exclamă Adelaida. — Păi, cu voi, omul poate ajunge și mai prost decât sunt eu! îi răspunse cu amărăciune Lizaveta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întreabă pe furiș dacă nu cumva tocătura asta divină e din pește și raci, sau poate din ficat de porc ori cine știe din ce alte căr nuri? Ridică din umeri amuzată și le îndeamnă să se mai servească din minunățiile în formă de gălușcă învelite în prapur de miel. Înghite în sec. Numai gândindu-se la ele, îi lasă gura apă. Oftează. Ce alte bucurii i-au mai rămas? Brusc, își îndreaptă maiestuoasă bustul. Mâncarea nu e totul în viață
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
funcției la 1 ia nuarie... Clipește vesel din ochi: — O s-o facă un pic mai devreme! Ianuarius aprobă respectuos din cap. Așa e. Sufecții scapă mai ușor. Pe când consulii ordinari sunt ținuți să organizeze spectacole speciale cu gladiatori și alte minunății. Mâhnirea îi dă în continuare târcoale. Oare de ce un principe atât de clarvăzător ca Augustus nu vede că ar fi cazul să mai restrângă asemenea cheltuieli inutile? Luxul de la banchete și înmormântări l-a redus cât de cât. Pe acesta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai satură de ele. Are de toate felurile, mărimile și culorile și tot nu-i ajung. — Este dintr-o singură bucată! spune Caelis cu palma peste gură. Trio Fulcinius face ochii mari. Încearcă să vizualizeze cu ochii minții o asemenea minunăție. — Și are diametrul de patru picioare fără trei pătrimi de deget... Fulcinius înghite în sec. El nu face parte dintre cei care tună și fulgeră împotriva luxului, așa că nu se rușinează cu cele peste 500 de astfel de măsuțe din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a gazelor, de ce să reconstruiești atât de meticulos mica eolipilă, un cioculeț pe o sferă care, Încălzită, se Învârte vomitând aburi, când prima eolipilă fusese construită de Heron, pe timpul Gnozei, ca mecanism pe care se bazau statuile vorbitoare și alte minunății ale preoților egipteni? Și ce era oare aparatul acela pentru studierea fermentației putrede, 1789, frumoasă aluzie la bastarzii rău mirositori ai Demiurgului? Un șir de tuburi de sticlă care, dintr-un uter În formă de bol, trec, prin niște sfere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ca să scap mai ușor de vreo eventuală privire aruncată distrat, apoi m-am abținut, pentru că, rămânând În picioare, dacă m-ar fi descoperit, aș fi putut oricum să mă prefac că sunt un vizitator absorbit, rămas să se bucure de minunăția aceea. Curând se stinseră luminile și sala rămase Învăluită În penumbră, ghereta deveni mai puțin Întunecoasă, luminată slab de ecranul la care continuam să mă uit țintă, pentru că reprezenta ultimnul meu contact cu lumea. Prudența cerea să rămân În picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și eram nepotul lor preferat. Mă văd ei plângând după fantasma aia de trompetă și zic că or să aibă ei grijă, a doua zi aveam să mergem la Upim, la magazin, unde era un raion Întreg de jucării, o minunăție, și aveam să găsesc trompeta pe care o voiam. Am petrecut noaptea treaz și am tropăit din picioare toată dimineața următoare. După-amiază ne ducem noi la Upim, și erau trompete de cel puțin trei feluri, fie că erau ele niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În ochi. Știu că așteptai cu nerăbdare să cumperi lucrurile pentru copil și n-ar fi trebuit să fac asta În locul tău. N-am vrut să te supăr, doar că nu m-am gîndit. Eram atît de entuziasmată de toate minunățiile alea, dar acum Îmi dau seama cît de lipsită de considerație am fost... Nu pot să-mi cred ochilor. Linda Începe să plîngă. Se așază și suspină, respiră precipitat și adînc, iar asta mă derutează complet, pentru că sînt pregătită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
poetic al semnificațiilor, substantivele: masa, vinul, dezvăluie un sensibil univers al copilăriei fericite, apărate de imprevizibilul vieții: ,, Cred că pe masă vinul așteaptăn adormire.” Sub ochii uimiți ai copiilor, stârnindu-le imaginația, Smaranda Creangă desfășoară vechi ritualuri strămoșești: ,, Plină de minunății, mama alunga nourii cei negri de pe deasupra satului și abătea grindina în alte părți, închega apa numai cu două picioare de vacă, bătea pământul sau lemnul de care se lovea copilul pentru a-i lua durerea, buchisea în vatră tăciunele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Decembrie 1877 Bădie Mihai, Ai plecat și mata din Iași, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Această epistolă ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin de minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase... frumoase... Dar coșcogeamite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă. Bădie Mihai, nu pot să uit acele nopți albe, când hoinărisem prin Ciric și Aroneanu, fără pic de gânduri rele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ale nopții. Un cerc, la început incolor, apoi multiplicat în culorile curcubeului sub forma unor stele, deschise porțile către o cale necunoscută, spre o lume a paradisului. Pășeam spre această cale luminoasă, și mă întrebam: ,, Unde (măă va duce această minunăție?” Câteva clipe de uimire făcură trecerea spre o altă lume, răspunzând întrebărilor mele. Acum, mă aflu într-o patrie distinctă într-o lume de legende și miresme tari; o lume încoronată cu piscuri înalte. În lumea aceea învolburată, pășeam încet
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nu jena în mișcări. Era dârză, iar când își punea ceva în gând, nu se lăsa până nu ajungea la țelul dorit. Curtea era curată, plină cu flori de mușețel. Mamei îi plăcea să mă învețe, să-mi arate diferite minunății ale lumii. Îi era drag să mă asculte ... Mama - o ființă mereu vie în sufletul nostru; este cel mai de preț lucru pe care îl avem pe lume. Mamei îi datorăm toată dragostea și tot respectul nostru. Mihaela Pascu, clasa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
păr grădina mea cea minunată. Fluturii cei frumoși, cu aripile lor frumos colorate, se amestecă și ei printre flori. Albinele zboară din floare în floare culegând nectarul. Frumoasa grădină este plină de farmec și mirosuri suave, plină de frumuseți și minunății. Daniela-Ioana Chirica, clasa a VI-a C Tristețea stiloului meu Era o zi frumoasă de vară. Am hotărât să ies afară înainte de a-mi scrie lecțiile de a doua zi. Timpul a trecut pe nesimțite și s-a făcut târziu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
care nu-i aparține. O femeie care n-a consimțit o clipă la jocul de-a moartea și capodopera. Și care scâncește slab în zidul în care a fost imolată cu nenăscutul prunc. Am recitit la maturitate această baladă despre minunăția sacrificiului Anei, care ne-a fermecat cândva mințile încă necoapte, dar atât de modelabile. Nu. Nu este nimc mai mult în acel text decât povestea orgoliului masculin și a celui voievodal. Ana nu participă la aceste orgolii. Ea este doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Buzărin m-am pomenit făcându-mă de cel mai mare râs neștiind că sâmbătă se joa-că ceva pe Bega!), mi-a mers totul uns. Doamna & Mătușa Babeți m-a plimbat câteva ceasuri prin centrul Timișoarei, arătându-mi câte și câte minunății invizibile pentru turistul grăbit - de la fosta rezervație de trandafiri la casele etniei rrome copiate după vilele de pe Coasta de Azur. Am cumpărat toate ziarele împreună de la un tip căruia voia neapărat să-i facă vânzare. Și care mătușă m-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți nu sunt sub flamura cea verde, umblă brambura prin urbe, holbând ochii la minunățiile Orientului. Lângă un colț de casă, înaintea unui grup de gură-cască, un derviș cu fața suptă și frunte înaltă stă turcește pe-o scândură cu cuie și rupe cu dinții bucăți de carne din trupu-i, mestecându-le tacticos; în dreapta lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de corbi, ba chiar, lângă ușă, și un cap stingher, cu o inexplicabilă expresie de cruzime pe chip, de iepure. — E sala Capetelor - le spuse Ximachi, văzându-le privirea. Tot ce vedeți aici a fost vânat de Sima-Vodă. — O adevărată minunăție - bâigui Metodiu, simțind că-l trec sudorile. — Mda - zise Ximachi, obișnuit cu acest gen de flatări. Dincolo - le arătă el o ușă închisă - avem sala Trupurilor, dar încă nu e gata. Știți cum e: unele trupuri se mai rătăcesc, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dar se fereau să observe că turcul nu se-atinge de mâncare, menajându-i susceptibilitatea, și-l întrebau din când în când, pentru a salva aparențele: „Cum a fost borșul?” „Excelent”, răspundea țeapăn păgânul. „Ei, ce ziceți de tocană?” „O minunăție”, mințea fără să clipească otomanul, simțind că urăște tot mai mult acest popor vag aliat care nu se gândea decât la mâncare. Rotofeiul vel-comis Agache Natriul, cel pe care îl înșela nevasta cu taică-său, i se făcu milă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mușchi, ciolănoasa de Fibbia care dormea alături se răsuci în somn și-o lovi cu cotul în cap. Amada se trezi. Palatul, marchizul, pretendenții dispărură ca prin farmec. Sculându-se în capul oaselor și deschizând ochii, Amada văzu în locul acelor minunății șoarecele lihnit care în fiecare noapte ieșea din gaura de lângă ușă și privea cu deznădejde spre spațiul gol al camerei lor unde nu mai căzuse o firimitură de ceva de pe vremea când era pui. Degeaba încercă apoi Amada să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
însuși. Uite, ia-o pe drumeagul ăsta la stânga, mergi tot înainte și nu-ți fie teamă, că aici de cum ai intrat, toți te cunosc. Se știe și ce lapte ai supt de la maică-ta”. Iovănuț păși pe Marea Poartă. O, minunăție a minunățiilor! O, desfătare a desfătărilor! în fața ochilor lui se deschise cea mai frumoasă priveliște pe care o putuse gândi vreodată. Nici nu știu la început spre ce să privească mai mult: spre pajiștea înflorită cu iarbă grasă unde pășteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ia-o pe drumeagul ăsta la stânga, mergi tot înainte și nu-ți fie teamă, că aici de cum ai intrat, toți te cunosc. Se știe și ce lapte ai supt de la maică-ta”. Iovănuț păși pe Marea Poartă. O, minunăție a minunățiilor! O, desfătare a desfătărilor! în fața ochilor lui se deschise cea mai frumoasă priveliște pe care o putuse gândi vreodată. Nici nu știu la început spre ce să privească mai mult: spre pajiștea înflorită cu iarbă grasă unde pășteau turme mișcătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Domnica de Sfânta Măria Mică ș-o dosât-o, da las’ că dăm noi di è... Că doar ne țânem di coada ta - prin cele lunci, cele păduri... Și, Doamne (cum ar zice - și chiar zice; și bine zice Creangă), ce minunății ieșeau din mânurile lui! și nu doar cozile alcătuind șerpi Încolăciți, pești cu gura deschisă (parcă pohtind și ei borșul Mătușii Domnica), vrejuri, funii, păsări, flori, adesea și câte un trup (Însă totdeauna Îmbrăcat, sirenele lui Moș Iacob purtau, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
parte și care poate fi văzută, uneori, în herburile lor. Specie dispărută. Ultima ar fi fost zărită în 1666, în largul insulei Pitrilpitipililitipil, de unde propriu-i nume“. După un asemenea bestiar fabulos, parcă îmi vine și mie să inventez câteva minunății cu lăboanțele de cleștar... VERBA WOLANd Gurmeți și gurmanzi Ruxandra CESEREANU Poate că unii sunt curioși în legătură cu alcoolurile preferate ale scriitorilor celebri ori cu veșmintele și tabieturile lor. Dar ceea ce am dorit eu să știu întotdeauna a fost altceva: ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
nu-l ajuta pe Hauptstein În mod evident, Îi susținea cauza. Declarând că Dora a murit din cauze naturale, Inspectorul a reușit să pună judecata lui Manetti sub semnul Întrebării, astfel Încât să poată prelua cazul - ceea ce Frăției Îi convine de minunăție. Singura chestie nerezolvată era problema cu filmul. Anton n-a putut să spună unde era, așa că Hauptstein l-a omorât. Apoi am apărut eu, al șaselea simț, dar raționalitate, zero, și, dintr-o dată, i se oferise o soluție mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]