5,864 matches
-
sinucidere) cancerul, boli autoimune, unele infecții virale În perioada latentă. Aceeași situație poate fi Întâlnită În moartea celulară În exces, În care autodistrucția celulară capătă proporții. Afecțiuni ca: bolile neurodegenerative, sindroame mielodisplazice, leziunile provocate de ischemie și reperfuzie cu localizare miocardică sau cerebrală, unele infecții virale (SIDA), maladii toxice sau formele fulminante de hepatită virală. Dacă apoptoza În exces poate conduce la suprimarea unor funcții sau moartea organului, insuficiența morții celulare are ca rezultat menținerea În viață a unor celule ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dintre proliferarea și distrugerea populațiilor celulare ale cordului. Prin extensie angiogenoza este supusă acelorași interacțiuni care modulează echilibrul dintre proliferarea și moartea celulară programată. Perturbarea acestui echilibru conduce la apariția malformațiilor. Observații asemănătoare care au zdruncinat concepția privind patologia infarctului miocardic a fost constatarea că În leziunea de infarct predominantă nu este distrugerea miocitelor prin necroză ci prin apoptoză, cu alte cuvinte infarctul ar fi rezultatul morții celulare În exces În care celulele mor ca urmare a semnalului de sinucidere primit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fi: alcoolul, radiațiile gama, hiperglicemia secundară, diabetul matern tip-I, compuși chimioterapici, pot intensifica apoptoza În stadiile tardive ale dezvoltării embrionare renale, conducând la malformații renale. În perioada postnatală, ischemia renală accentuiază apoptoza determinând leziuni asemănătoare cu cele din infarctul miocardic. Mai mult, activarea fenomenului de autodistrucție a celulelor inflamatorii face ca procesele care au loc În faza de vindecare a glomerulonefritei acute să fie asemănătoare celor din astmul bronșic. În timp ce diminuarea apoptozei conduce la cronicizare. În patologia digestivă: Sindromul Barett
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
complexitate mai mică decât cele care apar în condiții de sănătate. Pentru numeroase sisteme, în stări patologice se observă o comportare sinusoidală și nu haotică. De exemplu, aceasta apare pentru ritmul cardiac în cazul unor afecțiuni grave cum este infarctul miocardic. Cand sistemele fiziologice devin mai puțin complexe însă, conținutul informațiilor pe care le dețin se deteriorează. Pentru funcționarea inimii au fost obținute rezultate importante. Astfel pentru subiecții bolnavi se obține o dimensiune fractală ce implică prezența unui atractor straniu și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și boli cardiace nonstructurale (cardiomiopatii primare și secundareă. Tratamentul este imediat în departamentul de urgență, de stabilizare/optimizare în spital și tratament de lungă durată. Obiectivele terapeutice imediate în insuficiența cardiacă la copil sunt: ameliorarea oxigenării, reducerea presarcinii, creșterea contractilității miocardice, reducerea postsarcinii, tratamentul aritmiilor. Tratamentul este medicamentos, intervențional și chirurgical. Medicamentele utilizate și avizate în insuficiența cardiacă la copil sunt: diuretice de ansă (furosemidă, glicozizi cardiaci (digoxină, inhibibitorii enzimei de conversie (captopril, enalaprilă, antialdosteronice (spironolactonaă, betablocante (propranolol, metoprololă, inotrope (catecolamine
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI CARDIACE LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Daniela Mitrofan, Ioana Bența, Dan Nour, Daniela Dreghiciu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1028]
-
sau nou-născut determină în prima fază redistribuirea debitului cardiac, cu creșterea tensiunii arteriale. Ulterior, dacă hipoxia persistă, debitul cardiac, tensiunea arterială și frecvența cardiacă scad, iar nou-născutul este hiporeactiv. Toate aceste modificări sunt reversibile dacă se instituie ventilația adecvată. Disfuncția miocardică din șocul cardiogen are drept etiologii tulburările de ritm și conducere, diverse leziuni survenite în perioada perinatală (asfixia perinatală, infecții bacteriene sau virale, tulburări metaboliceă precum și malformațiile congenitale de cord cu debut neonatal sever. Șocul distributiv prezent în septicemia neonatală
ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
-
Registrele sunt considerate ca fiind legătura dintre trialurile clinice randomizate și activitatea clinică de zi cu zi (1) Datele acumulate de-a lungul timpului referitoare la infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI) pot fi, în acest sens, un bun exemplu. Date provenind din anul 2008 plasau România în grupul țărilor europene cu cea mai mare mortalitate prin boală cardiacă ischemică sau boli cerebrovasculare (2). Analiza
RO-STEMI ÎN CONTEXT EUROPEAN. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Gabriel Tatu-Chițoiu, Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1032]
-
importante. Cu toate acestea, din anumite puncte de vedere România a fost și încă este o „țară uitată”: puține studii care au evaluat factorii de risc pentru bolile cardiovasculare au inclus și România. În acest context, Registrul Român pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (RO-STEMI) încearcă să contureze o imagine a realității cu care s-a confruntat țara noastră în intervalul 1997-2008 referitor la această afecțiune. Prin publicarea sa, registrul RO STEMI, rezultat al eforturilor depuse de aproape
RO-STEMI ÎN CONTEXT EUROPEAN. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Gabriel Tatu-Chițoiu, Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1032]
-
NYHA IV (Copernicusă. Analiza indicatorului mortalitate a demonstrat reduceri de risc pentru loturile tratate cu BB între 23% și 65 %. Administrarea se realizează ,,în trepte” de săptămâni - luni, pentru a se atinge dozele țintă. 2. Boala coronariană ischemică. Post infarct miocardic, BB reduc mortalitatea și incidența tahiaritmiilor cu 26-44%. Studiul PACE-MI (2008) recomandă implantarea de pace maker la cei cu blocuri atrio-ventriculare sau cu bradicardie simptomatică post infarct, pentru a se putea administra BB (!). 3. Hipertensiunea arterială (HTA). Poziția BB
BETA-BLOCANTELE ÎNTRE BENEFICII TERAPEUTICE șI RISCURI TOXICE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Laurențiu Şorodoc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1044]
-
și pot duce de multe ori la deces: a. insuficiența respiratorie acută survine prin: spasm laringian; contractura mușchilor respiratori; deglutiție falsă cu sindrom de aspirație bronșică. b. insuficiență circulatorie acută cu cădere brutală a tensiunii arteriale de obicei prin accident miocardic embolic (sincopa tetanică). c. hiperpirexia prin suprainfecția plăgii sau reacție serică. Poate fi însă și urmarea infecțiilor urinare sau/și pulmonare supraadăugate. d. complicații intercurente datorate unui teren tarat preexistent. 9.1.7. FORME CLINICE a. Tetanosul acut descris anterior
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
rezistenței vasculare, prin acțiunea mediatorilor vasoactivi. Hipertensiunea a fost raportată la aproximativ în 10% din cazuri -dar numai în faza acută, imediat după accident că și scăderea contractilității cardiace, prin intervenția unui factor depresor al circulației neidentificat încă, alături de edemul miocardic în cazul pacienților cu arsuri profunde grad III-IV mai mult de 40%,. Hemoliza constituie o manifestare frecvență a modificărilor hematologice survenite (anemie hemolitica, citotoxica), mai ales in arsurile profunde de grad IIIIV, cu creșterea hemoglobinei plasmatice și a hemoglobinuriei. Distrugerea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
suprafață de arsură și necesitând în consecință cantități crescute de fluide perfuzate. Tulburările cardio-circulatorii: alterarea regimului circulator la nivel lezional (sectotul al IIIlea); hipovolemie cu centralizarea circulației și scăderea întoarcerii venoase; insuficiență cardiacă cu debit crescut; eliberarea unui factor depresor miocardic și circulator. Tulburările hematologice: hemoliza (termică directă, toxică, enzimatica, acidozică și mecanică); anemie (citotoxica, hemolitica și mielotoxică) cu hemoconcentrație; creșterea Hb libere în urmă hemolizei; pierderea hematiilor prin:hemoliza, microtromboze și la nivelul suprafeței arse; hipoxia arsului este: hipoxică, respiratorie
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
diureza crescută pt evitarea precipitării pigmenților în tubulii renali (risc major de insuficiență renală); 5. monitorizare continuă EKG și examinare cardiacă prin (mușchii scheletici lezați eliberează cantități mari de CPK-MB care nu mai este un marker de diagnostic pentru leziunile miocardice); 6. evaluarea extinderii în profunzime a leziunilor se poate face și prin procedee non-sau minim invazive precum perfuzia cu Xenon-133, scintigrafia cu technețiu sau arteriografie; cea mai bună evaluare este însă cea intraoperatorie. Tratamentul chirurgical trebuie să fie precoce
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
presiunea venoasă centrală este o unitate de măsură a volumului circulant efectiv, corelat cu abilitatea cordului de a manevra acest volum (normal 8-12 cm apă); ea depinde de volumul circulant efectiv, presiunea intratoracică care influențează returul venos la cord, contractilitatea miocardică și nu reprezintă deci un indicator fidel al volumului intravascular. Mai importante sunt urmărirea sa în dinamică, mai ales sub proba terapeutică a repleției volemice, precum și modificările sale în ortostatism (când nu se modifică, volumul circulant este adecvat). e. evaluarea
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
la pacienții cu funcție renală normală. Cauze mai frecvente: * administrare în exces de antiacide sau laxative care conțin magneziu, * tratamentul eclampsiei, * insuficiența adreno corticală, * hipotiroidia, * hipotermia. Manifestări: deprimarea reflexelor tendinoase, slăbiciune musculară până la tetraplegie flască și insuficiență respiratorie, hipotensiune, depresie miocardică până la stop cardiac. Tratament: * în caz de urgență se administrează injectabil 5 10 mEq de calciu gluconic; în rest va stimula diureza cu furosemid și ser fiziologic, iar în caz de insuficiență renală hemodializa sau dializa peritoneală sunt singurele care
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
induce acidemie dacă nu este compensată. Similar, alcalemia este reprezentată de scăderea concentrației H+ iar alcaloza, acea condiție patologică care induce alcalemie dacă nu este compensată [8]. Variațiile în concentrația H+ au importante efecte fiziologice [9]. Astfel, acidemia scade contractilitatea miocardică și diafragmatică, reduce pragul pentru fibrilația ventriculară, modifică tonusul musculaturii netede vasculare, crește fluxul sangvin cerebral. Alcalemia scade pragul pentru convulsii, scade tranzitor fluxul sangvin cerebral, are efecte variabile asupra contractilității miocardice și tonusului vascular. Sunt de asemeni cunoscute efectele
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
importante efecte fiziologice [9]. Astfel, acidemia scade contractilitatea miocardică și diafragmatică, reduce pragul pentru fibrilația ventriculară, modifică tonusul musculaturii netede vasculare, crește fluxul sangvin cerebral. Alcalemia scade pragul pentru convulsii, scade tranzitor fluxul sangvin cerebral, are efecte variabile asupra contractilității miocardice și tonusului vascular. Sunt de asemeni cunoscute efectele modificărilor concentrației H+ asupraechilibrului hidro-electrolitic (deplasarea ionilor de potasiu între mediul intrași extracelular, scăderea fracției ionizate a calciului în alcaloză) și asupra capacității hemoglobinei de a lega oxigenul (deviere la stânga a curbei
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
decât atunci când este vorba de o creștere a H+ [10]. Acidoza are efecte multiple, evidențiabile la nivelul a numeroase organe și sisteme: tonus vascular: vasodilatație, cu excepția patului vascular pulmonar; inițial acest efect este mascat de eliberarea de cateholamine; cord: depresie miocardică; până la pH 7,20 acest efect este de asemenea mascat de eliberarea de cateholamine; atât acidoza, cât și catecholaminele induc tahicardie și favorizează apariția disritmiilor; plămân: bronhodilatație; vasoconstricție minimală dar care este exagerată în cazul când acidoza coexistă cu hipoxemia
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
la 72 ore și la externare. Ideal ar fi ca cele 4 diagnostice să coincidă. În cazul decesului bolnavului, diagnosticul se completează astfel: a. cauza directă a decesului (ex.: stop cardio-respirator); b. boala care a determinat starea a. (ex.: infarct miocardic acut); c. afecțiuni asociate care au contribuit la b. (ex.: cancer de stomac stadiul IIIoperat); d. stări morbide asociate (ex.: cașexie). 4.2. RISCUL ANESTEZICO-CHIRURGICAL În urma examenului clinic și al explorărilor paraclinice vom avea o imagine globală asupra pacientului, afecțiunii
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
cardio vasculari; bolnavul poate fi cunoscut cu afecțiune cardiacă sau diagnosticat în momentul internării pentru boala chirurgicală. După American College of Cardiology (ACC) și American Heart Association (AHA), identificăm [21,23]: 1. Factori de risc major: Sdr. coronariene instabile; Infarct miocardic recent; Angină pectorală severă/ instabilă; Insuficiență cardiacă cronică decompensată; Aritmie (BAV grd II-III, TDR simptomatice, TDR supraventriculare); Valvulopatii severe. 2. Factori de risc mediu: Angină pectorală stabilă; Infarct miocardic în antecedentele patologice personale la distanță; Diabet zaharat; Insuficiență cardiacă cronică
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
21,23]: 1. Factori de risc major: Sdr. coronariene instabile; Infarct miocardic recent; Angină pectorală severă/ instabilă; Insuficiență cardiacă cronică decompensată; Aritmie (BAV grd II-III, TDR simptomatice, TDR supraventriculare); Valvulopatii severe. 2. Factori de risc mediu: Angină pectorală stabilă; Infarct miocardic în antecedentele patologice personale la distanță; Diabet zaharat; Insuficiență cardiacă cronică compensată; 3. Factori de risc minori: vârstă înaintată; EKG anormală; Ritm non-sinusal; AVC la distanță; HTA. După identificarea factorilor de risc este importantă determinarea capacității funcționale a bolnavului și
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
teste de efort și/sau farmacologice, echocardiografie sau/și ECHO Doppler, angiografie, etc. Angiografia are indicații limitate, fiind absolut necesară doar în: angina pectorală non-responsivă la tratamentul medical, angina pectorală instabilă, intervenție în urgență amânatăla pacienții în recuperare după infarct miocardic acut. Nu este necesară la bolnavii cu angină pectorală stabilă, pacienții asimptomatici după revascularizare coronariană (cu capacitate de efort mare), angiografie normală cu cel mult 5 ani în urmă, insuficiență ventriculară stângă severă. Conduita în diverse boli cardio-vasculare: 1. Coronaropatii
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
coronariană (cu capacitate de efort mare), angiografie normală cu cel mult 5 ani în urmă, insuficiență ventriculară stângă severă. Conduita în diverse boli cardio-vasculare: 1. Coronaropatii: Studiul clinic al pacienților permite clasificarea acestora în bolnavi cunoscuți cu afecțiune cardiacă (infarct miocardic, by pass, angor) și bolnavi cu factori majori de risc coronarian. Tratamentul preoperator cu reevaluarea și compensarea funcției cardiace se va efectua în strânsă legătură cu un cardiolog; se vor administra nitrați și βblocante. 2. Hipertensiunea arterială esențială: La bolnavii
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
operator și favorizează infecțiile bronhopulmonare; compensarea funcției cardiace se va realiza prin diuretice și tonice cardiace astfel încât toleranța la efort să fie cât mai mare. Tratamentul à la long cu inhibitori ai enzimei de conversie determină o remodelare a fibrelor miocardice cu îmbunătățirea funcției cardiace. 4. Cardiomiopatiile sunt asociate cu un risc mare anestezico-chirurgical; cea dilatativă, virală sau etanolică, are un prognostic sever. 5. Bolile valvulare Pacienții cu boli valvulare operate și protezate mecanic sunt sub tratament cronic cu anticoagulante (antivitamine
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
TEP) Profilaxia bolii trombo-embolice se face după următoarea schemă (ACC): Factorii de risc implicați în patogenia TEP sunt: vârsta înaintată, imobilizare prelungită, TEP în antecedente, cancere, chirurgie mare abdominală, pelvină sau a membrelor inferioare, obezitate, varice, insuficiența cardiacă congestivă, infarct miocardic acut, accidente vasculare cerebrale, fracturi, hiperestrogenism, stări de hipercoagulabilitate. 4.3.2.3. Bolnavul cu tară a aparatului reno-ureteral Bolile aparatului excretor încep ca o afecțiune de organ dar în scurt timp determină tulburări importante în echilibrul întregului organism. Mecanismele
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]