11,805 matches
-
Securității îi sugeraseră ce are de făcut. Am așteptat, ca mulți alți români, să se facă dreptate în acest caz limpede ca lumina zilei. Că nu s-a făcut pe vremea lui Iliescu, nu m-a mirat și nu mă miră: tartorele comunist avea pe agendă, între prioritățile cele mai presante, salvarea cu orice preț a Securității. Misiune de care s-a achitat, să recunoaștem, strălucit. Atât de curată e basmaua securistă în România de azi, încât se confundă cu puritatea
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
Adriana Bittel OTV, cel mai nou post de televiziune vîrît pe cablu, seamănă cu alcoolurile contrafăcute din te miri ce găinaț. Profesional, e la nivelul Palatul Pionierilor - cercul micilor teleaști, iar dotarea, din toate punctele de vedere, sărăcuță rău. Personal, nu cred că va reuși să intoxice pe cineva, fiindcă emisiunile sînt atît de plicticoase și de urîte încît
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
sau profesori, chiar și buni prozatori, unul procuror, altul notar, și atâtea capete luminate, începând cu primarul împătimit de cultură, sponsorizând revista locală și cu profesorul Al. Buleandră, redactor-șef la Magazinul de Urziceni. Dar ce stau eu și mă mir... Urziceniul, față de atâtea orășele mai mici, avea pe vremuri o faimă a lui de muzicanți de forță, - vestiții lăutari nelipsiți la chefuri, nunți, ca și înmormântări, când legau de gâtul viorilor năframe albe. Orice urzicenean în vârstă nu poate să
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
fistichii straie, dar că totul depinde de imaginația noastră... Luminița Marcu și-a ales, cu bună știință, toate riscurile. Care nu se abătură asupra ei cu "țârlâita", ca-n alte împrejurări, ci torențial, având în vedere contextul. Nu m-aș mira deloc dacă, într-o bună zi, Fănuș Neagu, pe care-l îndrăgesc de atât timp, ar întâlni-o, întâmplător, pe Luminița Marcu, tânăra de o franchețe și de o inteligență acute, hiper-cultivată, bine educată și care, în anii următori, cine
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
de atât timp, ar întâlni-o, întâmplător, pe Luminița Marcu, tânăra de o franchețe și de o inteligență acute, hiper-cultivată, bine educată și care, în anii următori, cine știe, ar ajunge une grande dame de salon littéraire; nu m-aș mira, repet, dacă "bubuitorul" prozator al Brăilei, cu bărbăția și cavalerismul lui, o clipă uitat, nu se va apleca asupra teribilei, intratabilei Domnișoare de la R.l. (că așa ne trebuie!) și îi va săruta mâna cu respect. Non decet, spuneau presupușii noștri
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
de așa-numita "scriitură feminină". Toată latură suavă, liniștită nu este decît o liniște nevrotică. Pauzele din violența imagistică nu reprezintă nici o renunțare la "sine". Versuri care nu mai suportă "placheta": "Fără să-i invidiezi, privești fascinată oamenii echilibrați; / te miri la nesfîrșit cum de mai pot surîde (deși surîs să fie?), / cum de mai pot da sfaturi, rețete de rezistență, / cît de civilizat îmbină ei ziua cu noaptea, / halucinant de civilizat. / Nu, nu-i invidiezi, / doar că nu prea mai
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
Al. Ciocâlteu lîngă Al. Mironov? Dar Alex. Mihai Stoenescu lîngă Hajdu Gyözö? Cronicarul se întreabă, Cronicarul răspunde. "Impricinații" vor tăcea în veșnicie. După ce în numărul precedent, Dan Zamfirescu socotea epoca lui Ceaușescu un apogeu al istoriei românești, să ne mai mirăm că Romulus Vulpescu declară aberantă ideea manualelor alternative? Sau că, în imediată vecinătate, Ion Rotaru scrie o tabletă despre cum i-a lămurit d-sa unei "franțuzoaice get-beget", măritată în România, sensul expresiei "a beli p."? (Prescurtarea pudică aparține autorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
sunt în N.A.T.O. și cu un picior în Uniunea Europeană, iar noi, vorba unui banc ardelenesc, �pe nicăieri, precum Vida Geza"! Sau te pomenești că pentru antrenorul-intelectual Hagi �a băga în criză" înseamnă �a băga în Uniunea Europeană"?! Nu m-ar mira, având în vedere că fostul fotbalist Hagi a ajuns coleg de rubrică în revista păunesciană cu românul pur-sânge Alexandru Mironov. Sunt surprins doar cât de corect gramatical scrie un ex-fotbalist care vorbește în rușinoasă sfidare a aceleiași gramatici! Sau poate
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
Mare". Ar avea avantajul c-ar spune adevărul și n-ar abuza de-o titulatură împărtășită doar de lider și de acoliții săi. Că Vadim Tudor nu-și recunoaște nici propria semnătură pe-un act oficial, nu trebuie să ne mire. Prins cu mâța-n sac, el a reacționat de fiecare dată la fel: a parat injuriind porcos și a contra-atacat folosind arma sconcsului: duhoarea. în aceste condiții, oamenii de bun simț au considerat că e decent să se retragă, înainte
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
Mama i-a rugat să stea cu fața la perete pînă se îmbracă. în mod curios, s-au executat. îl văd și acum pe unul din securiști privind fotografiile de familie de pe unul din pereți. După mișcarea capului, îmi dădeam seama că, mirat de numărul lor, căuta să le "citească". Altul răsfoia o carte de pe noptiera bunicului. După ce s-a îmbrăcat, cu gesturi care-i trădau spaima, mama a cerut voie să meargă la toaletă. Era forma familiei de a trăi emoțiile. Toaleta
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
Un alt volum de poezie meritând a fi citit filă cu filă adună poeme sub forma unui mozaic al sensibilității solare, deschise, îndrăgostite de lume și de lumină, evocând episoade ale copilăriei și muzicii. E o poezie care se citește mirându-te de greutatea clipei, a esențelor, de pacea pe care forma merelor sau biserica de lemn din crucea amiezii o pot induce. Simbolurile sunt tradiționale, imaginile evanescente și rafinate, mișcarea sufletească e ascendentă, religiozitatea are parfum de icoane vechi, totul
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
a factorilor instituționali și a "structurilor de sensibilitate" în geneza operelor. D. Caracostea e contemporan cu Noua critică, dovedindu-se un investigator, ca și E. Lovinescu, al genezei textuale și al intertextului, precum și un precursor al "analizei discursului". Ceea ce ne miră însă e adeziunea cercetătoarei la o datare "recentă" a modernismului, care ar acoperi exclusiv perioada 1890-1940. Ce urmează după această dată? Controversatul, oricum fluidul, dificil delimitabilul postmodernism? Luînd cunoștință de trăsăturile acestuia, enumerate de Frederic Jameson (în 1986), nu putem
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
bun și mai voinic, mai fierbinte și mai înțelept, după vorbirea sa și cu acesta se împreuna în mijlocul nopții adânci, viscolite, a țării lor de la miazănoapte. Albii de prin alte locuri ale pământului, ce-i vizitau cu corăbiile lor, se mirau de acest obicei, pe care-l socoteau înapoiat, cu toate că despre aceștia unii eschimoși mai umblați povesteau cele mai urâte lucruri. Întâmplarea a făcut ca în acea noapte din Alaska, tatăl viitorului băiețel să fi fost un cărturar tânăr, englez, pripășit
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
și interes. Asta deopotrivă datorită faptului că avem, totuși, de-a face cu o scriere postumă a marelui critic, dar și pentru interesul temei pe care o abordează și o dezvoltă magistral. Pe mine unul tema abordată nu m-a mirat deloc. Știam mai demult, din a doua jumătate a anilor șaptezeci, că autorul nostru nu-și ascunde evreitatea, ba chiar o cultivă, preocupat fiind de înfățișările ei totdeauna tragice. Colabora, deci, de aceea, la "Revista Cultului Mozaic" și, deși nu
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
editorialist entuziast, profețea de curînd, că privatizarea Sidexului e semnul că România s-a îndreptat către adevăratul capitalism. Editorialistic asta sună bine, dar potrivit unor informații lăturalnice, cu acest prilej, la Sidex a început marea prăduială finală. Nu m-aș mira dacă aceste magazine pentru săraci vor mai umple cîteva buzunare, din diferențele de prețuri subvenționate, în timp ce amărîții care nu-și merită soarta le vor da buimaci tîrcoale.
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
urma urmei, măcar din politețe au acceptat întîlnirea. După aceea, probabil că și-au dat seama că se poate într-adevăr discuta cu mine și dialogurile au decurs așa cum au fost înregistrate, foarte fidel, în carte. I-am întîlnit te miri unde pe acești autori: pe unii la Universitatea din Geneva, pe alții într-un hol de hotel, cum s-a întîmplat cu Georges Poulet, care era în trecere prin Paris, el locuind la Nisa, pe alții într-o cafenea, pe
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
la capătul firului. Vocea suavă se asprește ("Domnul... este într-o ședință"), după ce cîntărise atent numele solicitantului. În pauzele scurtei conversații dorința de a-i vorbi Domnului... se transformă într-o îndrăzneală ce frizează tupeul. "Doreați să-i vorbiți?" se miră cea care devine purtătoarea capitalului simbolic al șefului ei. Urmarea nu se lasă așteptată, modestul solicitant se îndoiește de necesitatea apelului său, oare ce-l apucase, chiar așa?, pînă la urmă nu era ceva foarte important. Un transfer de putere
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
Uitați, în orice caz. Mi se pare admirabil Sonetul 24, scris cu penița muiată în amărăciune: " De la o vreme nimeni nu te-ntreabă Ori ce-ai putea să faci și tu de treabă. Că mai trăiești, cei tineri se și miră Pândind, când îi place să-ți iee locul. Și-această proză, vai, o spui din Lyră?" "Proză", e-adevărat - dar ea există. G. Călinescu scria în a sa magnifică Istorie a literaturii despre "Un egoism de generație monstruos. Fiecare tânăr
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
privise în ochi,... pot să spun exact, și cum n-am uitat de atunci: timid. Era, dacă vreți, privirea unui bărbat de soi, cu mult farmec, simțind că viața se dusese și că trebuia cedat locul altor generații... Nu mă miră deloc virulența pamfletului poetului Ion Vinea. Acest ton ordinar caracteristic scriitorilor lirici, fără orizonturi adânci. Ca stil, pamfletul atât de colorat seamănă cu scrierile cronicarilor munteni, răi de gură și al cărui lexic otrăvit e în stare să potopească adversarul
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
să facă film istoric adevărat. "Meritul" său, pe vremea lui Ceaușescu, e de a fi transformat filmul de propagandă în film comercial, copiind și uneori chiar trăgînd la indigo filme americane cu succes verificat. Nu intru în detalii, dar mă mir că nici pînă astăzi comentatorii de film, alții decît Ecaterina Oproiu, n-au dezvăluit similitudinile jenante dintre filmele lui Sergiu Nicolaescu și diverse producții ale filmului american întrebuințate pentru a îndulci pilula comenzii ideologice a Partidului. O pilulă la a
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
se putea funcționa normal în contextul mizerabil de atunci, înseamnă că, indirect, legitimam acel context, calificîndu-l drept respirabil. E ca și cum ai spune: de vreme ce ai supraviețuit unui taifun, înseamnă că taifunul are și părți buneș...ț Nu poți să nu te miri cum de au ieșit din această populație nefericită, dar precaut resemnată, atîția îngeri exterminatori". Sechele și lichele Tot la începutul lui decembrie trecut (nr. din 1-2) apărea, în Curierul Național un amplu articol polemic al dlui Valeriu Râpeanu despre situația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
un bărbat păros, sugerând ideea unui antropoid superior. O cunoștință comună, pe timpuri, îmi mărturisise că Liviu nu avea o părere prea plăcută despre mine, deoarece frecventam mediile dubioase, niște intelectuali vicioși notorii, deși de o mare capacitate. Lucrul mă mirase, la un artist ca el. Semn că, din prudență, purta o mască. Altfel, ar fi fost inadmisibil. În rest, un om plin de farmec și de personalitate. Un bucureștean tipic, mă rog, un aristocrat de București jucând un rol de
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
nu știu ce alt ziar. Pe prima n-am reușit s-o citesc (dar i-am dedus ideile din comentariile altora), iar a doua e o ciudățenie despre care-aș vrea să spun cîte ceva, pentru că e singura recenzie care m-a mirat, m-a tulburat și m-a rănit cu adevărat. Autorul ei mi-a fost un prieten bun și unul dintre cei mai fervenți susținători ai prozei mele. Cu doar cîțiva ani în urmă mi-a dedicat numere-ntregi din revista
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
sînt, vai, atît de rare! Ce părere ai despre tinerii scriitori români? Foarte bună în măsura în care se iau în serios ca scriitori. Dar unii dintre ei încearcă-n ultimul timp cele mai ilicite feluri de-a ajunge notorii. Mulți ar fi mirați să știe cît de sătui sînt cititorii germani, de exemplu, de violență și obscenitate doar de dragul scandalului. Nu mai merge, sînt lucruri care nu pot duce undeva. Bineînțeles, lumea românească de-acum e violentă și obscenă, iar arta legată de
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
această paranteză care-mi stătea cam de mult în vârful peniței, ce mă surprinde în textul neo-memorandiștilor e amatorismul și imprecizia formulărilor. Nu se înțelege prea clar ce vor, de fapt. O fi o simplă carență stilistică (ceea ce m-ar mira, având în vedere talentul literar indiscutabil al câtorva dintre ei) sau teama de-a duce demersul până la ultima consecință. în forma tipărită în presă, "memorandum"-ul e un simplu reproș adresat guvernanților că nu pun în practică decizii economice și
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]