4,730 matches
-
dacă nu îl aveam ratam întâlnirea asta. Speranța mea este Atanasie, prietenul și omul meu de încredere. Poate vine cu sania să ne salveze, el anticipează mai bine ca mine faptele mele. Și pe el l-am moștenit de la tata. "Miraculoasă întâlnire !" nu contenește Dora să se mire, ca apoi să insiste : Mă gândesc că obiectivul meu este acest sat sau oraș care începe cu litera X. La Arbore m-am gândit numai ca la un loc unde aș fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
călătorie, capul îi este ușor, mintea mai limpede ca niciodată. Cine știe ce buruieni o fi strecurat Teodora în borș... Cine știe dacă frunzele uscate pe care am văzut că le punea erau frunze de urzică sau de cine știe ce plantă cu efecte miraculoase." Gândul ăsta nu o sperie, ci îi dă un fel de bucurie interioară care mărește senzația de bine. O fi poate o pregătire pentru a se lăsa purtată într-o lume misterioasă ? Mișcările pe care le face cu lentoare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
le face bine, măcar să nu le facă mai rău !" Din păcate, cu toată strădania copiilor, plantele culese erau în cantități și specii foarte limitate, cartea de farmacie naturală subțirică, iar cunoștințele mele încă și mai sărace. Cu toate astea ecoul "miraculoaselor" vindecări făcute de "Vracika"cum începuseră localnicii să mă numească s-a răspândit cu o viteză uimitoare dacă ne gândim la mijloacele de comunicație ce existau pe atunci. În scurt timp m-am trezit cu bolnavi aduși cu sania din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu vreunul din remediile mele devenite "celebre". Dora cugetă "Din nou am privilegiul să ascult mărturia directă a unuia care a fost înlăuntrul "Gulagului"..." Ziua a cincea Nu a trebuit prea mult timp până ce transformările din ținutul Baraba și vindecările "miraculoase" făcute de o deținută să ajungă la urechile comandanților din fruntea lagărelor din preajmă. Era toamnă, cultura de varză mersese bine și ne frământam gândindu-ne la recoltă : Vom dovedi să culegem ? Unde o vom depozita ? Cum o vom proteja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
într-un anume fel la poala pădurii, localitățile de pe acest traseu sunt apărate de vânturile dinspre soare-răsare, de poluarea industriilor marelui oraș ca și de zgomotele gurilor de foc ale acestuia. Izvoarele din zonă țâșnesc cu ape cristaline cu proprietăți miraculoase pentru vigoare și sănătate, încât, pe drept cuvânt, se afirmă că cine va bea o dată apă din izvoarele de sub colinele Căușului călineștean va rămâne legat de zonă pentru tot restul vieții, unde își va afla și ursita. Dar unii s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
riscul de a-mi epuiza toate resursele de actor care mimează somnul... Avem leu aici? Este, cum să nu fie: leoaicele sunt peste tot. Iubesc, sugrumă, lasă, o iau de la capăt, dar au și ceva probleme. Asta-i piatra lor miraculoasă. Costă aproape o juma de o pensioară, dar face: rămâi devoratoare pe viață... Foșnet de parale. O ninetistă și-a deschis calea către fericire. N-o văd. Aud doar foșnetul lovelelor, simt invidia mută a celorlalte. O altă ninetistă, Doamne ferește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vizual. O ia pe gazdă de mână, se așază în genunchi, se apleacă mai mult, alege o piatră, o ridică spre ochii Ninetei și zice triumfătoare: "Ochi de tigru! Vindecă de toate, menține în formă, face minuni la pat, e miraculoasă. Pentru gazdă, gratis și cu dragoste!"... Nineta e emoționată. Și eu. Dacă face bine la pat, înseamnă că ochiul de tigru va repara și sofaua Ninetei, care tot un fel de pat e. Nineta ia ochiul de tigru și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
e. Nineta ia ochiul de tigru și-l ascunde în palma dreaptă, ca pe o comoară... Vreme în care eu mă ghemuiesc de tot pe sofaua care scârțâie, am inima cât un purice pirpiriu, mă tem ca nu cumva pietrele miraculoase să le transforme pe ninetiste în raci, lei, scorpioni sau tauri și, chiar mai rău, mă gândesc dacă nu sunt deja raci, lei, scorpioni, tauri sau alte animale din astea foarte fioroase metamorfozate, de ochii lumii, în niște muieri pătimașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
unchiului Grătărel, dar n-am avut puterea să-l deschid. Am tot luat apoi agheasmă de la nouă biserici, am pus în ea tot felul de ierburi, dar n-am găsit iarba fiarelor. Nu i-am mulțumit niciodată pentru acel dar miraculos. Mi s-a spus că murise într-o crâșmă, cu zâmbetul pe buze. Spusese, în seara aceea, tuturor, că avusese cea mai mare avere din lume, iarba fiarelor, pe care o dăruise celui mai drag copil din lume, care, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
o lacrimă de rouă picură din steluțele albăstrui într-o dimineață mai răcoroasă. La amiază vin razele de soare să țină umbră. Iar seara nu există, întrucât cam atunci Soarele și Luna vin să pășească împreună pe câte un dans miraculos și să ne cânte toate stelele din cer. Iar stelele la rândul lor îngheață un patinoar pentru fulgii de nea. Fluturii zburdă pe câmp, hoinăresc, zboară aiurea care încotro, în zig-zag. Pajiștea multicoloră este o lume aparte, în ea toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
stingă incendiul amarnic. Însă cum nici ele nu se terminau de ars, așa și focul nu se sătura de jucat prin preajma lor. Poate mi s-a părut, dar eu cred că peste toate aceste lucruri s-a așternut un praf miraculos, o pulbere magică ce a netezit locul pentru o coroniță de platină. Care a venit și a preschimbat luna în argint și focul în aur. Încât făcliile ce au ajuns până la ea s-au metamorfozat într-o cale spiralată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pustiit fiind de dorul oglinzii... Și cititorul trebuie să știe acum că atât eroul povestirii, cât și faptele ce s-au țesut în jurul neobișnuitei sale persoane, mi-au parvenit întocmai în forma în care, după umilele mele puteri creatoare, luminate miraculos de o inspirație neașteptată, le-am așternut aici de față, netăgăduind că acestea ar putea fi atinse, totuși, și de un pic de... fantezie. septembrie, 2012 Istorisiri nesănătoase fericirii 21 Metamorfoză divină iecare om se naște orb în sufletul său
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
din această mare încurcătură deloc nu se întrezărea la orizont. Astfel că, în ultima vreme, el ajunsese să se plimbe des și foarte încordat prin odăița lui, tremurând aproape febril, în încercarea sa de a găsi o idee salvatoare, venită miraculos. Făcuse atât de multe drumuri dus întors dintr-un colț în celălalt al acelei încăperi, încât, dacă priveai covorul întins pe jos dintrun anumit unghi în bătaia luminii, puteai vedea mai mult decât limpede că deja se formase o dâră
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nu mai ajunse să simtă nimic altceva, decât pe ea, gheața! Și nu este de mirare, căci, într-adevăr, dacă cititorul a avut prilejul de a încerca pe propria-i piele așa ceva, o spaimă mare are, de cele mai multe ori, forța miraculoasă de a te face să uiți atunci, pe loc, de orice fel de durere trupească sau de apăsare sufletească, încât nu te mai lasă să te concentrezi decât la motivul pentru care a apărut ea, spaima! Exact în starea 192
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
simtă cu adevărat gusturile narcotice ale prosperității materiale și ale libertății individuale, un desideratum fără vreo acoperire în practică. La vreo trei sute de ani după dansul ridicol al astrului lui Carol al II-lea, steaua norocului chiar avea să strălucească, miraculos, deasupra unui arhipelag din est. Redresarea economică a Japoniei postbelice, determinată, primar, de un sistem de educație aproape exemplar, deschidea porțile bunăstării în Extremul-Orient. Între noi fie spus, românii, profitând de aderarea la Uniunea Europeană, se pregătesc (și ei) de o
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Ajunși, în fine, pe plajă, suntem literalmente sufocați de aerul fierbinte (este luna august) și de miile de trupuri care umplu aproape fiecare centimetru pătrat acoperit cu nisip sau cu piatră. În depărtare, șters, se zărește un mic promontoriu care, miraculos, nu este ocupat în întregime nici măcar la această oră înaintată. Iubita mea, înzestrată natural cu un instinct de conservare mai puternic și cu o capacitate de rezistență la stres sporită, începe să-și facă loc, timid și politicos, prin mulțime
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
amestecă frunze de tei și puțină miere pe care o numim cu toții, superior și neglijent, "ceai". Însoțită sau nu de o aspirină, ceașca aburindă nu lipsea aproape niciodată de pe noptiera convalescentului ochelarist și slăbănog. Vingt ans après, mă găsesc în miraculosul arhipelag nipon, unde simpla înghițire a lichidului fierbinte devine o tehnică subîntinsă deopotrivă de estetică și de etică și codificată sub titulatura de sado sau "calea ceaiului". Desigur, metoda de contemplație rituală mai este cunoscută și sub numele, mai tehnic
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a pinilor, închizând, crepuscular, panorama brațului de ocean care despărțea insula cea mică (denumită, antifrastic și repetitiv, cum e obiceiul japonez, Oshima, Insula Mare) de țărm. Apusurile de aici îmi amintesc mereu de candoarea unei fecioare totodată puternice și șovăitoare, miraculos suspendate între promisiune și împlinire. Deși retezată dureros de placenta protectoare a insulei Honshu, Oshima a învățat, treptat, să respire independent. Răsuflă, ce-i drept, cu oarecare greutate, astăzi, când oamenii migrează invariabil spre oraș; totuși, este cu neputință să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
prezența sa. Atingea în treacăt o ramură de flori de prun sub verandă și ploaia de primăvară picurând din ea devenea un parfum pentru ceilalți care treceau". Niou (al cărui nume înseamnă Mireasmă), fratele său care nu posedă acest dar miraculos, caută să-l egaleze prin meșteșug, dedicându-se zile în șir amestecurilor parfumate, astfel că celor doi li se spune "Maiestatea Sa Parfumată" și "Căpitanul Înmiresmat". Se organizează, la curte, și diferite concursuri în timpul cărora juriul comentează, ore în șir
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
toată viața mea !“ Numai miracolul, deci ceva ce ține de haos, poate salva această viață. Și miracolul Își face datoria : „cu mine În seara aceea (pe care n‑am s‑o uit cît voi trăi) s‑a petrecut o Întîmplare miraculoasă. Aceasta, cu toate că este pe deplin explicabilă aritmetic, a rămas, totuși, miraculoasă pentru mine și pînă În ziua de astăzi“. Tentaculele ruletei devin după aceea sufocante. Singura salvare rămîne tot un miracol : „Ce‑s eu acum ? Un zéro. Ce pot fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
poate salva această viață. Și miracolul Își face datoria : „cu mine În seara aceea (pe care n‑am s‑o uit cît voi trăi) s‑a petrecut o Întîmplare miraculoasă. Aceasta, cu toate că este pe deplin explicabilă aritmetic, a rămas, totuși, miraculoasă pentru mine și pînă În ziua de astăzi“. Tentaculele ruletei devin după aceea sufocante. Singura salvare rămîne tot un miracol : „Ce‑s eu acum ? Un zéro. Ce pot fi mîine ? MÎine pot Învia din morți și să Încep din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
lumii. Nefiind dincolo de lume, ci în interiorul ei, în mijlocul suferințelor ce caracterizează progresul său: în, cu și între oameni și lucruri. Dumnezeu însuși este origine, mijloc și scop al procesului cosmic. Pe Dumnezeu ca Spirit nu îl consider nici asemenea unui miraculos substitut, care își manifestă acțiunea doar în anumite puncte deosebit de importante ale procesului cosmic și ale vieții mele. Îl înțeleg mai curând ca pe o forță ce creează și perfecționează, dar și ca pe o susținere originară, care acționează constant
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unde prevalează legile evoluției, mai este justificată credința în miracole? Biblia este plină de ele, de la început până la sfârșit. Iată și o întrebare care mi se impune deja în raportarea la a fi creștin: cum pot fi conciliate aceste istorii miraculoase cu procesul strâns legat de cauzalitatea evoluției, dacă în ele forțele elementare ale naturii sunt încălcate prin "miracolele naturii"? Înțeleg, desigur, că și astăzi unele persoane puțin impresionate de rezultatele științei consideră ad litteram aceste "miracole ale naturii", ce încalcă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sunt fundamentale plăgile Egiptului, ci mărturia lui Dumnezeu care demonstrează puterea sa salvifică. Nu este semnificativă trecerea prin mijlocul Mării Roșii, ci mesajul lui Dumnezeu ca poporul să îl cunoască precum Dumnezeul eliberării. În Biblie, în mod diferit de vindecările miraculoase istorice, așa-zisele "miracole ale naturii" sunt metafore și, precum în poezie, la fel și aceste metafore nu vor să dezechilibreze legile naturii. Dar cum să înțelegem atunci întrebarea este inevitabilă acele relatări biblice care anunță o teribilă escatologie? Desăvârșirea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
regină și pe prințesele tinere În calitate de menina sau domnișoară de onoare, grație poziției unchiului ei, aragonezul Luis de Alquézar, pe atunci unul din cei mai influenți secretari ai regelui. Pentru mine, fata bălaie din caretă era numai o viziune cerească, miraculoasă, tot atât de departe de biata-mi condiție mortală pe cât puteau fi soarele sau cea mai frumoasă stea de colțul acela al străzii Toledo, unde roțile vehiculului și copitele catârcelor stropeau cu noroi, arogante, pe oricine le ieșea În cale. Dar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]