1,265 matches
-
aerul luciu și strălucit de razele lunei, prin nourii verzui * ai cerului, prin roiurile de stele, prin ploaia de raze - până ce ajunserăm în lună. Călătoria noastră nu fuse decât o sărutare lungă. O lăsai acolo, în aerul cald de pe malul mirositor a unui lac verde și strălucit, și mă-ntorsei pe pământ și vrăjindu-l, îl băgai într-o nucă, iar nuca o făcui un mărgăritar stropit cu aur și mărgăritariul îl aruncai în fundul unei mări. Mărimea fiind numai relativă, astfel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aur, și ochii albastri se plecau timizi și mari *, și pleoape și gene lungi. Portale cu stâlpi nalți de aur, galerii de marmură albă, stele albastre pe plafondele de aur a salelor mari, toate pline de un aer răcoare și mirositor; numai o poartă închisă n-am putut-o trece neciodată. Deasupra ei, în triunghi, era un ochi de foc, și deasupra ochiului - un proverb în literile strâmbe ale întunecatei Arabii. Era doma lui Dumnezeu - proverbul: o enigmă chiar pentru îngeri
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de - a lungul râului și deodată o panoramă cerească se deschise ochilor ei... "D-zeule, ce rai! gândi, voi sta aici până sara"... Ea merse-nainte prin iarba care-i gâdila, mirositoare și caldă corpul ei, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă caldă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocali, gonită de fluturi și de albine... Era nebună ca un copil rătăcit într-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dorința unei sărutări, cugetarea ei era uscată ca un strat cu florile pe jumatate veștezite de arșița soarelui. Picioarile se vedeau în apa străvezie atingând prundul... și capătul părului ei de aur înota pe apă... Când ajunse în dumbravă, umbra mirositoare a arborilor nalți aruncă un reflect albastru asupra pieliței albe, încît părea o statuă vie de marmură privită pin ochelari albaștri... Deodată ea văzu pin arbori o figură de om... ea gândi că e o închipuire a ei proiectată pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
începu să râdă cu hohot și căzu la pământ. A doua zi el era întins pe un pat moale, într-o casă cu ferestele toate învăscute de iederă și flori, prin care razele soarelui pătrundeau, tăind câte o dungă în mirositorul întuneric, făcea să joace în imperiul razei sale o lume-ntreagă de colburi diamantini... într-un colț ședea pe-un scăuieș Cezara și râdea... - Dzeul meu - ce vis cumplit am avut, zise el... Ea râdea, dar nu spunea nimica. Era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fără vegetație. Dar cum este inima? De jur împrejur stau stâncile urieșești de granit ca niște păzitori negri, pe când valea insulei, adâncă și desigur sub oglinda mărei, e acoperită de snopuri de flori, de vițe sălbatice, de ierburi nalte și mirositoare în care coasa n-a intrat niciodată. Și deasupra păturei de lume vegetală se mișcă o lume întreagă animală. Mii de albine cutremură florile, bondarii îmbrăcați în catifea, fluturii albaștri împlu o regiune anumită de aer deasupra căreia vezi tremurând
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de piatra, ajunse la o peșteră din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul pârâului și deodată o panoramă cerească se deschise ochilor ei... D-zeule! ce rai! gândi ea. Ea merse-nainte prin iarbă, care, mirositoare, îi gâdila corpul, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocale, gonită de fluturi și albine... Era nebună, ca un copil, rătăcind într-o grădină fermecată de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fără viață. Dar cum este inima? De jur împrejur stau stâncile urieșești de granit ca niște păzitori negri, pe când valea insulei, adâncă și desigur sub oglinda mărei, e acoperită de snopuri de flori, de vițe sălbatice, de ierburi nalte și mirositoare în care coasa n-a intrat niciodată. Și deasupra păturei afânate de lume vegetală se mișcă o lume întreagă de animale [animală]. Mii de albine cutremură florile lipindu-se de gura lor, bondarii îmbrăcați în catifea, fluturii albaștri împlu o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul părîului și deodată, o panoramă cerească se deschise ochilor ei... D-zeule! ce rai! gândi ea - voi sta aici puțin. Ea merse-nainte prin iarbă, care, caldă și mirositoare, îi gâdila corpul, s-arunca, în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocale, gonită de fluturi și albine... Era nebună, ca un copil rătăcit [rătăcind] într-o grădină fermecată
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sânul... era atât de însetată de amor ca copilul cel tânăr și fraged, buzele ei erau uscate de dorința unei sărutări, cugetarea ei era împătimită ca un strat cu florile pe jumătate vestezite de arșiță. Când ajunse în dumbravă, umbra mirositoare a arborilor nalți arunca un reflect albastru asupra pieliței ei, încît părea o statuă de marmură în lumina viorie... Deodată ea văzu prin arbori o figură de om... gândea că-i o închipuire a ei, proiectată pe mrejele de frunze
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ochii mei, orbiți de lumina lui caldă, nu mai puteau distinge nimică, ci un caos vânăt - roșu părea că pirotește și mă-nvîrtește mereu, până ce mă trezeam căzut pe iarba câmpului. Eram tâmpit, absurd, idiot. Astfel stam adese înmormîntat în iarba mirositoare, albaștri și mici fluturi de vară roiau prin flori, un soare cald îmi ardea drept în creștet, totul era frumos cum îs frumoase zilele de var... eu singur numai nu cugetam nimica. Zile întregi cutreieram câmpii până ce dădeam de râu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ei și plângi cu dor. Buha bătrâneței potrivește cântecul ei pe sufletul meu. Tu caută în senina grădină a lumei o floare de crin, privește-n ea cu amor și o lacrimă de diamant din ochiul tău să cadă în mirositorul ei suflet. - Eu?... pe floarea veștezită în zădar cade lacrima, ea rămâne veștezită. Notele sfâșiase aerul și răsunetul lor adia încă prin aer. Eu mă sculasem trist și visător și-n aerul cel înserat al casei mi se părea o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și o cupă de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un vin ca chihlimbarul {EminescuOpVII 254} transparent... mirositor curse din bute... El o astupă, își apropie buzele de acel lichid vechi... și bău paharul întreg. 1 se cutremură corpul de plăcere... Părea că chipurile de piatră începeau a se legăna pe piedestalele lor balanțînd cu mînile, apoi el
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și ei pe jumătate goi dormeau strâns îmbrățișați pe sofă, gură-n gură, intră Cezara c-o lampă-n mâni în casă și se uită la ei... Ea era palidă, serioasă, tristă... Ținea în mâna ei un cerșaf alb și mirositor și-l aruncă peste mire și mireasă, apoi se puse-n fața focului și se uită multă vreme în ultimele urme a jăraticului. Ochii ei se împlură de lacrimi... apoi se sculă repede, ridică colțul cerșafului, descoperi capul lui Angelo
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să-și dea acordul etc., întreg aparatul de fuzionare a energiilor și de supunere la voința colectivă creează o atmosferă de dramă și de exaltare. Detașîndu-se de departe pe fundalul acestei maree umane care arde-n cinstea lui rășini plăcut mirositoare și-i aduce omagii, conducătorul fascinează prin imaginea lui, exercită o teroare învăluitoare. În ochii mulțimilor atomizate, ai indivizilor izolați înglobați în masă, el reprezintă masa devenită individ. El îi împrumută numele, chipul și voința sa activă. Napoleon a știut
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un chioșc unde să se poată retrage pentru a visa... Conachi Însuși tună și fulgeră Împotriva femeii care Își unge fața cu ghileală, Își muruiește obrazul cu băcan, Își Încinge grumazul cu pietre strălucitoare și Își umezește zulufii cu ape mirositoare. Punctul lui de vedere e că femeia să ia aminte la natură și să-și Împodobească nu obrazul, ci sufletul: „Dacă vrei să te iubască bărbatul tău cu credință Și de voiești Înțălepțîi să-ți caute cu umilință, Uită-te
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
promulgat legi lustratorii, care curățau "locul social" (funcțiile publice) de persoanele pângărite și pângăritoare ale comunismului: activiști, securiști, intelectuali prostituați, asemeni lui Păunescu și Vădim în vremea lui Ceaușescu. La noi nu a existat așa ceva și de aceea obiectele urât mirositoare continuă să pută în public, put, iată, prin ecranul televizorului. Dar de unde, în fond, îmi vine această încrîncenare? Răspunsul este simplu: pentru mine, cei doi nu sânt persoane, ci maladii, furuncule ale poporului român trecut prin comunism. Unui furuncul nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
iuțeală. Și ce-i înăuntru? Un parfum franțuzesc, unul veritabil, ca să poată mirosi frumos, Mariedl. GRETE: Una ca Grete nu are nevoie de nici un parfum, deși primește tot timpul câte unul, cadou de la admiratori. Dar Grete are un corp frumos mirositor care nu mai are nevoie de nici un parfum străin. Freddy i-a și spus pe loc că miroase precum mâncarea lui preferată, friptură de porc cu cartofi prăjiți. Și asta este o condiție foarte importantă pentru o nevastă, să miroasă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
om harnic să călătorească până la Lourdes, sau Medjigore, și nu într-un autobuz împuțit. Și așa se și întâmplă. Dacă cineva își primește salariul pentru munca lui de-o viață, atunci unele persoane îl împroașcă imediat cu scaunul lor rău mirositor. Și acești indivizi fac asta până când tot ce este nobil și autentic se scufundă în scaun și se sufocă sub urină. MARIEDL (bate din picioare): Juhuu, acum vreau din nou să... GRETE: Din partea mea, termină-ți fanteziile murdare. Erna și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Uriașul corp al omului pâine s-a așezat pe corpul meu de copil și a mirosit al naibii de bine. Și pe urmă mama mea, care a puțit mereu a tata, a luat jos copilăria de pe mine, ceea ce înseamnă o pâine... și mirositorul lucru porcos crucificat. Și Schweindi al meu, care pute și mai tare decât tata, dar care este o împuțiciune foarte slabă, ăsta înfulecă și mai multă pâine ca decedatul meu tată. Schweindi are noroc că este numai un subom de-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
speranță, a fost îngropat. Și nu există nici o istorie, atunci când se îngroapă o porcărie, care încă înainte de a ajunge la pământ pierduse tot. EA: Trebuie să există în regiunea asta o stație de autobuz. Va veni un timp mai bine mirositor, atunci când va vrea să se scoată cineva din chestia asta. Toate urmările chinuie un timp corporal lung cât o administrație corporală. EL: Uitați, nu-i decât o simplă piesă de teatru. Ne cunoaștem mai bine decât orice altceva: ne permitem
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
inclavați pe ureter. Modificări de culoare a urinii: - Hematuria macroscopică cu cheaguri - în caz de afecțiuni urologice; - Hematuria intermitentă - în nefropatii; - Urini de culoare roșie - brună - se întâlnesc în hemoglobinurie (prezența Hb în urină); - Urini tulburi la aspect și urât mirositoare - apar în infecții urinare; - Urini spumoase - în sindrom nefrotic; - Urini decolorate la prima micțiune de dimineață - apar în IRC și diabet insipid. La examenul pe aparate al pacientului renal se pot constata următoarele aspecte: b. Aparatul respirator: pacienții renali fac
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
și rași, de mai multe ori pe zi. DIFTERIE Este o boală infecțioasă acută provocată de o bacterie specifică, care se răspândește prin contac apropiat cu purtătorul afecțiunii, manifestată prin inflamarea gâtului, dureri de cap, dificultăți de Înghițit, respirație urât mirositoare și uneori greață. Vărsăturile și diareea constituie principalele simptome, care pot fi asociate cu migrene, stare de slăbiciune, apatie și puls accelerat. Copii se plîng, la Început, că sunt obosiți și somnoroși. Tratamente populare Gargară cu ceai de smirnă, la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
palinca. De-or simți că vine iară Gripa aviară, Pentr-o biată de găină Toată votca o termină. Fără a fi întrebat, Petruș Andrei, sărbătoritul, ne spune care fel de poezie îi place: nu poezia lipsită de gust, apoetică, rău mirositoare, ci poezia îmbrăcată în strai de sărbătoare, aceea care merge duminica la biserică să se închine și să se spovedească. „Îmi place poezia cu o floare roșie în păr, cu glas melodios și cu trup mlădios ca trestia, de să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la unele blocuri (mai ales la vestitul 32) aruncă toate gunoaiele posibile și uneori oalele de noapte cu totul, aruncă haine pline de păduchi sau boli "sexuale" și realizează o "saltea" plină de mizerii, microbi, paraziți ori gândaci tare urât mirositoare chiar sub ferestrele lor. în alte zone locul de strângere a gunoaielor, e insuportabil pe suprafețe întinse, oamenii apelează la noi să filmăm... activitatea Goscomului. Goscomul are mult, mult de furcă cu vechea conductă de alimentare cu apă. Unde au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]