1,501 matches
-
Vorbind despre înțelegerea Realității Ultime, trebuie să facem referire la mistica comparată, dar și la elemente de filosofie. Astfel, disciplina care se ocupă cu schițarea unor contururi ale hărților teritoriilor subtile dezvăluite misticilor în incursiunile lor dincolo de vălul aparențelor, numită mistică comparată William James, citat de, arată că astfel de percepții lărgesc sfera experienței umane. Din descrierile diverselor experiențe de acest gen răzbat unele trăsături generale, care au fost furnizate de oameni aparținând tuturor raselor și cultelor deși, în marea lor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
11. Corbett L., Funcția religioasă a psihicului, Ed. IRI, București, 2001 12. Grigorescu D., Civilizații enigmatice din Nordul Americii, Ed. Saeculum I.O., București, 2001 13. Knott K., Hinduismul - foarte scurtă introducere, Ed. Allfa, București, 2002 14. de Marquette J., Mistica. Hinduism-Budism- Grecia-Israel- Creștinism-Islam, Ed. Herald, București, 2003 15. Steiner R., Evanghelia după Luca, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1997 16. Dürkheim É., Formele elementare ale vieții religioase, Ed. Polirom, Iași, 1995 17. Weiss B. L., O mărturie a reîncarnării, Ed. Lotus
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
lăsată de zadruga. În timp ce zadruga a fost o sursă a mândriei naționaliste și a fost cercetată de ceva vreme, satul devălmaș românesc nu a fost studiat până relativ de curând, când Stahl l-a redescoperit. Românii nu au dezvoltat o mistică naționalistă despre el și puțini sunt cei interesați să îl studieze" (Chirot, 1976: 154). Citându-l pe Nicolae Iorga, Drăghicescu arată că alcătuirea satelor la noi era un proces simplu, satul aparținând mai întâi unei singure familii, rude de sânge
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
percepția că sfera ei nu este atât de cuprinzătoare ca în realitate. În capitolul de față, vom dezbate cele șase obstacole și în timpul analizei vom lua în considerare șase abordări sau paradigme care au contribuit la înțelegerea conceptului de creativitate: mistică, psihanalitică, pragmatică, psihometrică, cognitivă și socială/de personalitate. Desigur că aceste abordări nu acoperă toate teoriile formulate pe tema fenomenului creativ, iar un scurt capitol este incapabil să acorde atenția cuvenită tuturor celor șase paradigme menționate, dar credem că succinta
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care o cheamă, o solicită și de care are nevoie. Colectivitatea se reduce la suma indivizilor care o compun. Nu există nicio transcendență făurită prin intermediul legăturii ori al relației și care s-ar naște din agregarea subiectivităților. Nu găsim nicio mistică comunitară la Antiphon, ci doar o imanență care recuză toate fabulele grecești bazate pe nomos: indexarea gândirii dominante asupra legii civile permite o diferențiere între cetățeni și sclavi, între ființe de prima categorie și indivizi de mâna a doua, într-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poeziei, CNT, 1992, 8; Gheorghe Grigurcu în dialog cu Alexandru Lungu, RL, 1994, 16; Negoițescu, Scriitori contemporani, 250-254; Ion Deaconescu, Alexandru Lungu, ST, 1994, 6; Poetul Alexandru Lungu în dialog cu Titu Popescu, ST, 1995, 4-5; Gheorghe Grigurcu, O poetică mistică, RL, 1996, 44; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 302-307; Dicț. scriit. rom., II, 785-789; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 34-41; Cistelecan, Top ten, 70-72, 129-131; Grigurcu, Poezie, II, 5-28; Marin Mincu, Poeticitatea românească postbelică, Constanța, 2000, 75-78; Micu, Ist.
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
și politicianism”, de pe poziții declarat antitradiționaliste: „Atitudinea aceasta nu se caracterizează prin arbitrar; un întreg determinism istoric o impune. Și mai ales ortodoxismul de emisiune postbelică ce tinde a obstrua europenizarea conștiinței și de a ne readuce cultura, printr-o mistică paseistă, la faza ei de posomorâtă copilărie - neliniștește și incită la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
românesc) de inferioritate“. Revolta împotriva destinului românesc și atmosfera de „decrepitudine și inerție“ • Ibidem, p. 22-23. l-au condus pe tânărul Cioran, în mod paradoxal, la fascinația revoluției bolșevice, în care descoperea semnele unui destin major, caracterizat prin „frenezia industrializării“, mistica lumii urbane, măreția absolută a unui salt istoric și „discontinuitatea ca o manifestare vitală“11. Adică exact ingredientele istorice care, în viziunea lui Cioran, lipseau românilor din epoca sa. Peste doar câțiva ani, ne întrebăm cum va fi evoluat Emil
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sava” din București (1890-1898), unde îi are colegi pe Ion Theodorescu (Tudor Arghezi), N.D. Cocea și I.G. Duca. Avid de lectură, citește enorm, mai ales din literaturile română și franceză, fiind cucerit de precursorii simboliștilor și de proza artistă și mistică. Scoate, împreună cu alți colegi de liceu, revista poligrafiată „Zig-Zag”. Frecventează cenaclul lui Al. Macedonski. Debutează în 1896, cu schița Pe terasă, publicată în „Adevărul ilustrat”, colaborând și la „Liga ortodoxă”, iar cu versuri la „Aurora” din Roșiori de Vede. În
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
nu toată lumea vibrează la aceleași nuclee de numinosum. Unii au poate o bună relație cu visurile și coșmarurile lor, alții pot fi obsedați de OBE (out of body experience) sau de o Întâmplare letală (NDE - Near Death Experience), alții de mistica creștină sau de meditația yoga, alții de citirea aurei și de medicina taoistă. Asupra tuturor acestor discipline plutește, este adevărat, un voal de jenă, o acuză de neseriozitate, o culpabilitate nemărturisită, un sentiment al pericolului (cum ar fi cel de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și școli, există În Los Angeles o școală de „Tensegritate”, de pase magice descrise de Castaneda, au existat și există fani În care putem vedea niște creduli În sensul cel mai rău al cuvântului. Ei practică o religie sau o mistică mai degrabă kitsch, fiind așadar induși În eroare de un personaj care, după academicieni, ar fi un șarlatan, care nu a trăit cu adevărat toate experiențele, ci le-a inventat prelucrând literatura etnografică. Însă cu aceasta cădem În cealaltă variantă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rămân” (Aurel Dumitrașcu citit de o zână). Deopotrivă liric și lucid, colocvial și ceremonios, vizionar și livresc, D. este actor, regizor și spectator al propriei drame: „într-o viață umblam într-o alta scriam” (Oraș cu Maria). Relevant pentru această mistică ambiguă a poemului (fără să excludă autoironia, ludicul și, din nou, livrescul) este poemul Tânărul artist face mici precizări: „Am scris și poeme în care am fost fericit. Grecii perșii/ latinii au spus: glorie acestui bărbat glorie lui./ Mama mea
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
Augustin, sau dacă viziunea de la Ostia ar fi de tip filosofic. Marrou obiectează însă pe bună dreptate că „dilema... dintre meditație filosofică și contemplație mistică e foarte probabil una falsă: dacă există (și eu aș admite bucuros acest lucru) o mistică augustiniană autentică, aceasta n-a putut fi decât o mistică de filosof; experiența sa depășește și trece dincolo de aportul activității propriu-zis filosofice, dar o presupune și și-o asumă”. Bibliografie. Firește, textul fundamental este chiar biografia lui Augustin, Confesiunile adică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
filosofic. Marrou obiectează însă pe bună dreptate că „dilema... dintre meditație filosofică și contemplație mistică e foarte probabil una falsă: dacă există (și eu aș admite bucuros acest lucru) o mistică augustiniană autentică, aceasta n-a putut fi decât o mistică de filosof; experiența sa depășește și trece dincolo de aportul activității propriu-zis filosofice, dar o presupune și și-o asumă”. Bibliografie. Firește, textul fundamental este chiar biografia lui Augustin, Confesiunile adică, fie și cu toate precauțiile pe care această lectură le
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
L. Navarra, A proposito del „De navigio suo” di Venanzio Fortunato..., în Studi storico-religiosi nr.3 (1979), 79-131; F.E. Consolino, Ascesi e mondanità nella Gallia tardoantica, D’Auria, Napoli 1979; M.I. Campanale, Il „De virginitate” di Venanzio Fortunato: un epitalamio mistico, Invigilata Lucernis nr.2 (1980), 75-128; A. Quacquarelli, Poesia e retorica in Venanzio Fortunato, în vol. col. La poesia tardoantica: tra retorica, teologia e politica, Atti... Erice (6-12 decembrie 1981), Centro di studi umanistici, Messina 1984, pp. 431-465. 4. Grigorie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a articolului consacrat lui Dionisie în Dictionnaire de spiritualité, vol. III (cf. mai jos, în Bibliografie). Dacă e să spunem adevărul, mai limitată a fost influența lui în Orient unde existau deja izvoare clasice privitoare la viața spirituală și la mistică - să ne gândim, de exemplu, la Evagrie Ponticul - și unde trebuie amintită oricum influența exercitată de corpusul dionisian asupra lui Maxim Mărturisitorul (mort în 662), însă nu e deloc sigur că îi pot fi atribuite tot lui Maxim scoliile în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un comentariu la Ierarhia cerească, descoperit într-o formă incompletă, sau a lui Dionisie Eremitul (mort în 1471), el însuși un mare scriitor mistic, apoi a lui Nicolaus Cusanus și a multor altora; iar pentru secolul al XVI-lea marea mistică spaniolă culminând cu Ioan al Crucii și în secolele ce au urmat, spiritualitatea carmeliților. Ca scriitor, Pseudo Dionisie Areopagitul este puțin atrăgător, dar rezonanța sa spirituală a lăsat o urmă de neșters de-a lungul secolelor. Bibliografie. Ediția acestui corpus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Paris, 1933; Essai sur le rythme, Paris, 1938; The Geometry of Art and Life, New York, 1946; Tour d’horizon philosophique, Paris, 1946; Sortilèges du verbe, pref. Léon-Paul Fargue, Paris, 1947; Philosophie et mystique du nombre, Paris, 1952 ; ed. (Filosofia și mistica numărului), tr. Dumitru Purnichescu, pref. Cornel Mihai Ionescu, București, 1998; Couleur du monde, I-II, Paris, 1955-1956; ed. (The World Mine Oyster, Londra, 1961), ed. (Curcubeie), I-II, tr. Georgeta Filitti, pref. Patrick Leigh Fermor, București, 2003; Estetica și teoria
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
Jurnal, I-II, pref. edit., București, 1993, Morfologia religiilor. Prolegomene, pref. edit., București, 1993, Mircea Eliade și corespondenții săi, I-III, pref. edit., București, 1993-2003, Isabel și apele diavolului, București, 1993, Maitreyi. La țigănci, pref. Eugen Simion, București, 1994, Erotica mistică în Bengal, pref.edit., cuvânt înainte Mircea Vulcănescu, București, 1994, Opere, I-II, pref. Ion Bălu, București, 1994-1997 (în colaborare cu Mihai Dascal), Jurnal de vacanță, București, 1995, Maddalena, postfață Nicolae Florescu, București, 1996 (în colaborare cu Nicolae Florescu), Coloana
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
în acord cu aceste deziderate novatoare. À la manière de... e o culegere de parodii și pastișe agreabile, dovedind buna cunoaștere a poeziei românești și universale. A doua carte, Bolta bizantină, încearcă - în vis și legendă, senzualitate și culoare, în mistica luminii și a apei - să recompună un „vechi suflet din Răsărit”: „bolta bizantină” este metafora acelui orizont spiritual. Dincolo de tușe ce trimit la modernism (fluidizarea senzațiilor, dominanta muzicală), tonalitatea generală a ciclului se înscrie în linia unui romantism minor, discret
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
arată preocupat de trecut și de mit, adică de o tematică ostentativ romantică. Teatrul lui nu stă sub semnul unei idei, singurul element stabil de legătură între cele mai reprezentative creații dramatice ale sale fiind componenta mistică declarată sau implicită. Mistica devine și mijloc de vehiculare a unor considerații filosofic existențialiste cultivate în epocă. Conflictul este, de regulă, dispersat într-o atmosferă poematică, structurată potrivit cerințelor genului dramatic, iar arhitectonica lucrărilor este concepută cu rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul vădește
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
ciclul liric Contingent 1916. Prieten cu Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Petru Comarnescu, căsătorit o vreme cu pictorița și poeta Margareta Sterian, S. participă la întemeierea grupării Criterion, în cadrul căreia ține mai multe conferințe, dintre care trei despre „mistica nouă” (Léon Bloy, Jacques Maritain și Paul Tilich), conferințe rostind și la microfonul Societății Române de Radiodifuziune. Tot acum mai participă la campaniile sociologice ale lui Dimitrie Gusti, fiind, împreună cu N. Argintescu-Amza, regizor al filmului Drăguș (1929). În 1931 obține
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Augustin sau dacă viziunea de la Ostia ar fi de tip filozofic. Marrou obiectează însă pe bună dreptate că „dilema... între meditația filozofică și contemplația mistică e foarte probabil una falsă: dacă există (și eu aș admite bucuros acest lucru) o mistică augustiniană autentică, aceasta n-a putut fi decît o mistică de filozof; experiența sa depășește aportul activității propriu-zis filozofice, dar o presupune și și-o asumă”. Bibliografie. Desigur, textul fundamental este chiar biografia lui Augustin, Confesiunile adică, fie și cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
filozofic. Marrou obiectează însă pe bună dreptate că „dilema... între meditația filozofică și contemplația mistică e foarte probabil una falsă: dacă există (și eu aș admite bucuros acest lucru) o mistică augustiniană autentică, aceasta n-a putut fi decît o mistică de filozof; experiența sa depășește aportul activității propriu-zis filozofice, dar o presupune și și-o asumă”. Bibliografie. Desigur, textul fundamental este chiar biografia lui Augustin, Confesiunile adică, fie și cu toate precauțiile pe care această lectură le impune și despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
L. Navarra, „A proposito del De navigio suo di Venanzio Fortunato...”, în Studi storico-religiosi 3 (1979), pp. 79-131; F.E. Consolino, Ascesi e mondanità nella Gallia tardoantica, D’Auria, Napoli, 1979; M.I. Campanale, „Il De virginitate di Venanzio Fortunato: un epitalamio mistico”, în Invigilata Lucernis 2 (1980), pp. 75-128; A. Quacquarelli, „Poesia e retorica in Venanzio Fortunato”, în ***, La poesia tardoantica: tra retorica, teologia e politica, Actele... Erice (6-12 decembrie 1981), Centro di studi umanistici, Messina 1984, pp. 431-465. 4. Grigorie de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]