967 matches
-
pacienți consumatori de droguri intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative - stenoza aortică calcificată, calcificerea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative - stenoza aortică calcificată, calcificerea inelului mitral, sindromul Marfan; 4. proteze valvulare cardiace [10]. TABLOU CLINIC Intervalul între bacteriemie și instalarea simptomelor în endocardita infecțioasă este scurt. Simptomele clinice apar în majoritatea cazurilor în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative - stenoza aortică calcificată, calcificerea inelului mitral, sindromul Marfan; 4. proteze valvulare cardiace [10]. TABLOU CLINIC Intervalul între bacteriemie și instalarea simptomelor în endocardita infecțioasă este scurt. Simptomele clinice apar în majoritatea cazurilor în prima săptămână după evenimentul declanșator [20]. DEBUTUL Poate fi: - brutal cu semne infecțioase
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
endomiocardică) [20]. Simptomele funcționale sunt cardiace și generale: - fatigabilitate, dispnee, palpitații, sincope, dureri precordiale; - febră, mialgii, curbatură, cefalee, simptome respiratorii. Semne obiective: tahicardie sinusală, disproporțională cu febra, bradiaritmie, semne de cardiomegalie, zgomote cardiace asurzite, ritm de galop, suflu de insuficiență mitrală, frecătură pericardică, puls cu amplitudine mică, hipotensiune arterială, semne de insuficiență cardiacă congestivă, șoc cardiogen sau chiar moarte subită. EXAMINĂRI PARACLINICE Explorările paraclinice sunt esențiale pentru diagnostic. În majoritatea cazurilor pentru diagnostic sunt suficiente examenul clinic, electrocardiografic și ecografic. 1
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
șocul apexian deplasat lateral. 2. palpare - confirmă modificările găsite la inspecție; - poate fi palpată o undă „a” presistolică. 3. percuție - matitatea cardiacă mărită. 4. auscultația - zgomot II accentuat sau dedublat; - zgomote de galop presistolic și protodiastolic; - suflu sistolic de insuficiență mitrală și tricuspidiană [10]. Examinări paraclinice - ECG-modificări ST-T, HVS, BRS, unde Q patologice. - Examenul radiologic: cardiomegalie, stază venoasă pulmonară, semne de hipertensiune pulmonară. Figura 9.33. Cardiomiopatie dilatativă - insuficiență ventriculară stângă (incidență P-A) (colecția autorului). Figura 9.34. Cardiomiopatie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dilatativă - insuficiență ventriculară stângă (incidență P-A) (colecția autorului). Figura 9.34. Cardiomiopatie dilatativă, cord bovin (incidență P-A) (colecția autorului). - Ecocardiografie-cardiomegalie globală, lipsa îngroșării sistolice parietale, scăderea fracției de scurtare și ejecție a VS, creșterea distanței E-sept, insuficiența mitrală și tricuspidiană funcționale. - Ventriculografia izotopică, scintigrama de perfuzie și de captare miocardică; - RMN. Cateterismul cardiac și coronarografia - pentru diferențierea CMD idiopatice de cea ischemică - biopsia endomiocardică-pentru confirmarea sau excluderea unor cauze secundare de CMD [10]. Cardiomiopatia dilatativă alcoolică Cea mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
între apex și marginea stângă sternului; - iradiază deseori spre marginea inferioară a sternului, axilă și baza cordului (nu și pe vasele gâtului); - la pacienții cu gradiente intraventriculare mari suflul reflectă atât turbulența din tractul de ejecție ventricular, cât și insuficiența mitrală concomitentă - astfel suflul este holosistolic cu iradiere spre apex și axilă; - se accentuează în timpul manevrei Valsalva (crește gradientul intraventricular) și la ridicarea din poziție ghemuită („pe vine”, „squatting”); - scade în poziție ghemuită și la strângerea puternică a mâinilor („handgrip”), odată cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
miocardice - noninfiltrative - idiopatice, sclerodermie; - infiltrative - amiloidoza, sarcoidoza; - boli prin stocaj - hemocromatoza. 2. Cauze endomiocardice - endomiocardofibroza, sindromul hipereozinofilic. TABLOU CLINIC Simptome subiective: - dispneea, fatigabilitatea; - dureri anginoase la efort. Semne obiective: - distensia jugularelor; - zgomote III și /sau IV patologice; - suflu de insuficiență mitrală/tricuspidiană; - semnul Kussmaul - accentuarea inspiratorie a distensiei jugularelor - în formele cu afectarea VD; - semne de insuficiență cardiacă stângă sau/și dreaptă. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examenul radiologic toracic: - Semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea atriilor; - ECG-microvoltaj, modificări difuze de fază terminală, aritmii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ruptura cuspei aortice, embolia pulmonară masivă. Insuficiența cardiacă, în condițiile unei funcții miocardice normale, poate apărea și în situații cronice în care se produce o reducere a umplerii ventriculare datorată unei anomalii mecanice cum ar fi stenoza tricuspidiană și/sau mitrală, pericardita constrictivă fără interesarea miocardului, fibroza endocardică și unele forme de cardiomiopatie hipertrofică. În special în cazul celor cu valvulopatii sau cu boli cardiace congenitale, există o asociere între alterarea funcției miocardului și anomalii mecanice. Insuficiența cardiacă este un sindrom
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și nu o boală. Acest sindrom este expresia unui stadiu complicat de evoluție a unei boli cardiace propriu-zise. Diagnosticul unui caz dat nu se poate limita la formularea acestui sindrom, ci trebuie precizată și boala cardiacă de bază (exemplu, stenoză mitrală insuficiență cardiacă) [10]. Mecanism de producere: - Orice boală cardiacă evoluează în două faze: 1. o fază compensată: în care inima reacționează la boală prin apariția unor mecanisme compensatorii care permit, pentru o vreme, satisfacerea de către inimă a necesităților curente ale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la nivelul ventriculului stâng și care apar la 0,13-0,16 s după zgomotul II cardiac constituie un semn de insuficență cardiacă, în condițiile în care sunt excluse zgomotul III fiziologic la copiii și adulții tineri sănătoși, pericardita constrictivă, regurgitarea mitrală sau tricuspidiană sau șunturile stânga - dreapta; - pulsul alternant: ritm regulat cu contracții alternative puternice și slabe; apare în insuficiența cardiacă secundară unei rezistențe crescute la ejecția ventriculului stâng (HTA, stenoză aortică, ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază un zgomot
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază un zgomot de galop protodiastolic (S3), semnifică o afectare miocardică avansată; - accentuarea P2 și a suflurilor sistolice: dezvoltarea IVS - presiune crescută în artera pulmonară, se accentuează P2; suflurile sistolice sunt secundare datorită regurgitărilor mitrale și tricuspidiene rezultate dilatării ventriculare; - febra: subfebrilitate datorită vasoconstricției cutanate, care determină implicit reducerea pierderilor de căldură; - cașexia cardiacă: în ICC severă, prelungită, în special de VD - congestie hepatică și gastro-intestinală - anorexie, cașexie, (+/- intoxicație digitalică), pe de altă parte metabolismul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ecocardiografie transesofagiană; - Rezultate tipice: dilatarea cavităților cardiace, hipertrofie miocardică, disfuncție ventriculară globală, cu hipokinezia pereților ventriculari, îngroșarea miocardului în sistolă este diminuată. Eventual tulburări segmentare ale mișcărilor pereților cardiaci, modificări morfologice ale valvelor și disfuncții (boli primare valvulare, insuficiență relativă mitrală), extravazat pleural sau pericardic. E. Cateterism cardiac drept - Se efectuează măsurarea presiunii capilare pulmonare blocate, din artera pulmonară și a presiunii atriale drepte precum și debitul cardiac. F. Cateterism cardiac combinat,drept și stâng Indicații: -boală cardiacă dilatativă de geneză neclară
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cum ar fi creșterea volumului sanguin, a debitului cardiac și a presiunii sanguine [12, 18, 26]. Traumatismul direct al aortei poate să cauzeze, de asemenea, disecția aortică; traume iatrogene (cateterizări arteriale, inserție de balon intraaortic, chirurgie cardiacă, înlocuiri de valvă mitrală etc.) sunt recunoscute ca și cauze rare de disecție aortică [10]. SIMPTOMATOLOGIE Caracterul polimorf al simptomelor și semnelor este generat de variabilitatea sediului inițial și extinderii disecției, de atingerea ramurilor arteriale colaterale și terminale aortice [20, 26]. Simptomul inițial cel
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
slabe. Problemele de comportament și retardul în dezvoltarea vorbirii sunt caracteristici comune sindromului X-fragil. Copii prezintă de asemenea caracteristici fizice speciale cum ar fi: bolta palatină înaltă, strabism, urechi mari, fața prelungă, slabă tonicitate musculară, uneori ușoare anomalii la valvele mitrale. Cei mai mulți prezintă acel aspect caracteristic de față prelungă și urechi mari, existând copii fără această fizionomie. Multe spitale și laboratoare medicale efectuează teste de sânge în vederea punerii diagnosticului de sindrom X-fragil. Sunt recomandate o serie de tratamente, inclusiv medicație pentru
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
cu calcificări importante erau mai vârstnici, prezentau mai frecvent HTA, aveau o vechime mai mare în dializă și niveluri mai ridicate ale PTH. Gradul calcificării s-a corelat pozitiv cu vârsta, prezența hipertensiunii arteriale și cu gradul calcificărilor valvulare (valva mitrală era calcificată la 59%, iar cea aortică la 55% dintre pacienții dializați). b) Prezența la vârste extrem de tinere a calcificărilor coronariene la pacienții renali. Goodman [i col. [2000] au examinat, cu ajutorul CTEE, prevalența leziunilor calcifice coronariene la 39 de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
presiune transvalvulară aortice. Calcificările aortice au fost prezente la 78% dintre pacienții uremici, asociate cu stenoza aortică la 8% și cu insuficiență aortică la 29%. Calcificările mitrale anulare au fost mai puțin exprimate (26%), iar 33% dintre pacienți prezentau regurgitare mitrală. HVS a fost evidențiată la majoritatea pacienților (77%). IMVS crescut, ca măsură a HVS, a fost semnificativ mai frecvent la subiecții cu calcificări aortice, nu și la cei prezentând calcificări mitrale. Pacienții cu calcificări ale valvei aortice aveau viteze mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
puțin exprimate (26%), iar 33% dintre pacienți prezentau regurgitare mitrală. HVS a fost evidențiată la majoritatea pacienților (77%). IMVS crescut, ca măsură a HVS, a fost semnificativ mai frecvent la subiecții cu calcificări aortice, nu și la cei prezentând calcificări mitrale. Pacienții cu calcificări ale valvei aortice aveau viteze mai înalte ale fluxului transmitral și gradiente de presiune transmitrală crescute în comparație cu cei fără calcificări, iar IMVS s-a corelat direct cu ambele variabile. Depunerile calcifice la nivelul valvei aortice se asociază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5 Etiologia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de protezare valvulară aortică prin chirurgie deschisă cu bypass cardio ‑pulmonar rămâne standardul terapeutic actual. Anatomie Orificiul aortic ( ostium aortae) situat anterior și la dreapta formă circulară, privește posterior, superior și la dreapta, simetrice: posterioară, dreaptă și stângă (anterolaterală) orificiului mitral, coplanar, are și prezintă 3 valve semilunare figura 25.1). Marginile convexe ale valvelor sunt aderente, iar marginile libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
în regim de urgență. Concomitent s-a realizat și BAC în 125 de cazuri (14,22%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
s-a realizat și BAC în 125 de cazuri (14,22%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
22%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]