883 matches
-
orbit de reflecția ei în el, și să pierzi astfel din vedere mai ternul, dar și mai veridicul, peisaj ce ți l-ar fi revelat o iluminare întrucâtva înfrânată. Un exces de sofisticare intelectuală te face să zugrăvești pe pânza mizeră a unui cort mâncat de molii scenarii complexe, încleștări de forțe eluzive după stratageme greu imaginabile, măreție mitică devorată de apetitul romantic al autodepășirii; investești, astfel, nebunește de egalitarist atrocea banalitate cu mister și truculență numai spre a ți-o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pasiune, măcar ulterior umilita-i ureche de artist să se împărtășească din neomeneștile armonii astfel stârnite. Căuta el inspirație, sau vindicație? O prelungire, sau un sfârșit patimii sale? Căci pretinsa-i dorință de perfecțiune artistică nu era decât un expedient mizer pentru a-și înșela disperarea adâncă. În forul lui interior - nu mai puțin labirintic decât proaspăta-i creație arhitecturală - îi venea greu să admită că nu mai putea trai fără tremurul trupului reginei adus la incandescență. Morbiditatea fetișismului nu apare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cultivate social e o vacă de muls cum nu se poate mai folositoare. V-am mai zis eu că ni se pun coarne... Zâmbi, amintindu-și de voiajul din martie în România și de ospitalitatea bătătoare la ochi a corturilor mizere. Îl impresionase puternic efortul acelor oameni nevoiași de-a oferi o primire mai demnă decât le permitea condiția. Simțise că foamea lor de miracole o depășea cu mult pe cea gastrică și, mai ales, că era greu ca, în aceste
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ancheta judiciară inițiată la scurt timp de autorități. E drept că un reprezentant al lor solicită telefonic ajutorul, interesându-se de orice detalii suspecte sesizate, eventual, de Ian la întrevederea cu nomazii. Dar acesta admise că nu remarcase în corturile mizere nimic ce anchetatorii n-ar fi știut deja, și că dealtfel trecuseră luni de zile între vizita lui și dispariția materialelor. Mai adăugă, deși nu foarte sigur pe sine, că, de vreme ce proiectul le era oricum destinat, nu vedea deloc mobilul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
întreagă, sorbitură cu sorbitură, strecurându-se astfel neobservată în făptura ei; așa că nici ruperea zăgazului sedimentat pe furiș n-avea cum să survină altfel decât surprinzător. Pe fundul fiecărei ființe umane se găsește un contor scufundat, ce însumează lipsa în jurul mizerei virgule aritmetice, menite să intimideze infinitul afară din firavele capilare ale trăirilor noastre; dar contorul poate fi citit de ambele părți, și cu rezultate foarte diferite. De partea limitaților, pierderile sunt declarate neglijabile pentru ca ei să rămână funcționali la nesfârșit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
că toți aceștia sunt în mine, că eu însumi am nevoie de pomana propriei mele bunătăți - că eu însumi sunt dușmanul ce trebuie iubit - ce s-ar întâmpla atunci?" Și eventualitatea era urmată de speculația autorului că nevoiașul cel mai mizer dinlăuntrul nostru ar fi respins mai nemilos decât orice aproape și ascuns sistematic privirii publice din rușine; după Jung, am tăgădui vehement până și simpla întâlnire cu el. Astfel, Ian începuse să rătăcească întrebător prin cotloanele întortocheate ale propriei conștiințe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vertical, se descoperea chircit la marginea umbroasă a femeii, cu ochii în pământ, cerșind cu nerușinare pietrăria ei prețioasă. În curbura întinsă implorator către ea bălteau străveziu toate lucrurile jinduite rămase lui deocamdată neatinse. Îl neliniști până la panică acea apariție mizeră în formă de mână provenind din lăuntru-i, căreia el, Ian Rechner, arhitectul reușitei personale și cetățean de vază al unui regat respectabil, nu-i era decât marionetă zâmbită țeapăn. Sau - cine știe? - brățară, dacă nu cumva cătușă... Ajunseră într-un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
leneșe nu iese la suprafață”. Oamenii din aceste sate s-au salvat, au evadat și se Îndreaptă spre civilizație. Dar sunt puțini. „Îmi place”, Îmi mai scrie, „mă Încurajează că vezi transmiterea micimii umane din generație În generație - prin schimbări mizere psihice -, faci bine că scrii despre stricăciunea umană de la țară”. Este Într-adevăr ceva cu satul, admite colega mea, s-au petrecut aici schimbări dezastruoase, s-au Întâmplat rupturi irecuperabile, iar „problema principală este lenea, faptul că sătenii au uitat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lipsește ceva: trecutul, bunicii păstrători ai memoriei grupului; n-au obiecte vechi, icoane, semne ale stabilității, nici măcar o pisică. Interlocutorii se disprețuiesc, n-au demnitate, se complac Într-un trai promiscuu. Muncesc unde li se spune sau pentru un câștig mizer - la tăierea pădurilor, asanarea bălților, la secerat, la pescuit, la Încărcarea vaselor -, pentru a supraviețui. Sau devin animale de povară pentru exploratorii care-și transportă astfel, prin taiga, uneltele și hrana. Fiecare localitate vizitată este prezentată monografic. Alexandrovskul număra 298
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și albia Prutului, Bahluiului sau a Bașeului. Dar deocamdată inițiativa e a jijienilor! (16.11.2009) București, București... Membru În mai multe comisii, comitete, grupuri de discuții etc., am fost nevoit, mulți ani, să fac dese călătorii la București. trenurile mizere, orașul murdar, restaurantele proaste și scumpe, câinii, hoții, agresivitatea miticească Începuseră să mă exaspereze. Ajunsesem să nu mai suport deloc capitala și-o declaram ritos cui mă Întreba sau nu. Apoi drumurile oficiale mi s-au rărit, iar faptul nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
concurența noului factory system, iar pentru muncitori ea înseamnă lungi zile de lucru deosebit de grele, sub o supraveghere atentă. Salariile sînt reduse de practica folosirii copiilor și a femeilor, plătiți foarte prost, iar condițiile de alimentație și de locuit sînt mizere. Condițiile de viață ale acestui proletariat sînt propice nemulțumirii și revoltei. Fără îndoială, condițiile create muncitorilor din industrie nu sînt mai grele decît cele în care trăiesc muncitorii agricoli sau chiar micii țărani proprietari. Aceștia din urmă însă erau incluși
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
primit mângâierile ei. Omul ca și calul... Împrejurările triste în care trăiau minerii în România le-am cunoscut și membrii familiei noastre, că după cum s a înțeles, nu numai rude ale noastre, ci și tata e ra miner. Cu salarii mizere, care nu acopereau niciodată trebuințele sale ori ale gospodăriei, tata, ca și toți ca el, se descurcau foarte greu, ținând seama de cheltuielile famil iei destul de numeroase, majoritatea cu 6-12 sau mai mulți copii în subzistență. Și făceau săracii economii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
înnebunit?.." "Nu, domnule locotenent. Veniți repede, s-au suspendat permisiile!" Și așa s-a făcut că o forță necunoscută îl ejectase, încă amețit de dragoste, din brațele Isidorei în răsuflarea grea, urâtă a unui tren arhiplin, care își croia tunelul mizer prin noaptea sufocantă de august. După tensiunea care domnea în București, după călătoria penibilă, se întorcea să-și regăsească liniștea într-o margine de țară, în locul cel mai expus. Dacă ar fi survenit un conflict. Oboseala drumului îi curgea încă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
serios, dar în fundul lui țopăia o lucire care o făcu să pălească și mai tare pe Gabriela: Când, ruinată și părăsită, ceea ce înseamnă poate același lucru, doamna Dunin a fost obligată să plece din Paris ca să vină în ținuturile astea mizere, ce-a făcut? A luat cu ea tot ce-a putut sau tot ce-i rămăsese. De ce? Pentru că, neputând să mai trăiască la Paris, înțelegea să facă să trăiască în ea Parisul. În acest sens, continuă să se așeze în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
putea să ne reprezinte cu cinste oriunde, în limbi străine vorbite aproape de perfecțiune, care sunt atăt de delicați încât nu ar putea jigni nici să vrea, ocupă pretutindeni în țară posturi mult sub nivelul lor de pregătire, trăiesc din salarii mizere și sunt adesea examinați pentru competență, de șefi care nu au nici a zecea parte din cunoștințele lor. Oamenii Aceștia, specialiștii noștri, își poartă rodul de cultură și profesionalism, pe care nu îl mai vrea nimeni, cu simplitate, tristețe și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
după felul și gravitatea bolii, fiecare dintre pacienți. * * * Cei care merg pe picioarele lor sunt trimiși în corpul nou-construit al spitalului, încă neterminat; cei în fază gravă sunt opriți în clădirea veche fosta cazarmă militară, ce-i drept călduroasă dar mizeră, sub stricta supraveghere a medicilor și a personalului asistent. Prin aceste ,,săli de așteptare’’ și prin coridoarele labirintice care le unesc, printre pacienți molcomi și asistente grăbite, mai mereu umblă unul sau mai mulți câini ,,eșuați’’ din haitele de afară
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
terenul fraternității, pentru dreapta împărțire a patrimoniului lăsat tuturor de Dumnezeu, și pentru soluționarea eventualelor neînțelegeri, cu mijloacele rațiunii și nu ale forței? Lumea știe că există un Papă, îl aude și îi apreciază glasul, unica autoritate morală pe acest mizer pământ; dar de ce să nu dăm de înțeles lumii că alături de acea voce există o solidaritate, nu a vorbăriei, ci una reală și faptică a unei armate de preoți și călugări și, prin urmare, a unei forțe neînvinse de conștiințe
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
degetele pe buze, cerându-i astfel tăcere, și-și deschisese brațele. Fata se pomenise la pieptul lui, covârșită de un sentiment de fericire fără seamăn. Niciodată nu se simțise mai ocrotită. Niciodată lumea nu-i păruse atât de frumoasă. Cămăruța mizeră cu pereții coșcoviți și acoperiți de pânze de păianjen dispăruse ca prin farmec și simți dintr-odată parfumul dulce al crinilor din grădina de la castel. Nici o clipă nu se Întrebase cum de se petrecuse o asemenea minune. Când Bodo era
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
biserica etc. unde politica ar trebui să stea cu pălăria în mână, respectuoasă, la porțile instituției. În viziunea mea, poetul care pune o frunză de viță în fața adevărului (cum cei vechi puneau în fața sexului), poetul care întoarce privirea de la cruda, mizera realitate, bălăcindu-se în imaginar ca porcii lui Epicur, nu e în măsură să-mi inspire încredere. Detest falșii visători, pe ipocriți și oportuniști, pe cei ce fac frumos în fața puterii, sperând într-o medalie sau în laurii otrăviți, acordați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe viață, pentru a putea fi folosit ca martor în cel de-al doilea proces. Închis apoi în Casimca Jilavei și supus unui regim de exterminare, alterna momentele de luciditate cu cele de decădere. A murit la Jilava din cauza condițiilor mizere. Lucian Plapșa Născut la 7 noiembrie 1927 în Bucovăț, județul Timiș, în 1948 a format o organizație anticomunistă, afiliată celei înființate de Titus Leonida la Iași. Respins la Medicina din Cluj din cauza dosarului, a fost repartizat la Chimie, secția de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
declarație privind faptele lor, de la ocupația sovietică pînă în decembrie '89. Procesul comunismului a devenit o iluzie, sînt tot mai puțini cei care îl mai cred posibil. Între timp martorii, victimele vechiului regim dispar, de bătrînețe, de boli, cu pensii mizere, în schimb călăii prosperă, primesc pensii de invidiat, ori sînt (și) prosperi oameni de afaceri, fără a fi bîntuiți de coșmaruri, în care să-și viseze victimele nevinovate strivite, prin tortură, de mîna lor. Ei au primit niște ordine pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
planuri mari cu teatrul, dar cum se apropia de succes, un activist de partid era trimis să-i strice socotelile. Impunându-i-se să aibă în repertoriu piese închinate lui Stalin și noii puteri și bolnav din nou, din cauza condițiilor mizere în care lucra, va abandona și acest proiect. Va fi nevoit să lucreze pe șantier, la Gaz Metan, în Mediaș. Peste ani buni se va întoarce în capitală, unde se va angaja la Circ, fiind prezentator. Iar de aici, va
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
din apartamentul cumpărat de Tata În strada Luterană, unde locuiesc și azi, pe colonelul de securitate care ocupase casa „cu japca”, cum se făcea atunci, după ce vechii ocupanți, o pereche de artiști evrei, emigraseră!Ă, pe scurt, În această lungă, mizeră, dar și splendidă, prolifică și orgolioasă perioadă a mea - orgolioasă, deoarece, afirmându-mi voința, liberul arbitru, mi-am regăsit echilibrul moral și demnitatea! -, Raicu s-a depărtat de mine, abia dacă ne mai salutam pe stradă. După mulți ani, la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
liric, el, insul „umed” - Geo, insul „uscat”! Îmi plăcea și omul, statura sa medie, „seacă”, plin de umor, de-o spiritualitate jucată, foarte „franțuzească” și ea, o „spiritualitate sportivă”, neostentativă, ocolind cu un tact ieșit din comun situațiile inflamate, vulgare, mizere intelectual și grandomane, atât de curente pe malurile Dâmboviței... Eram mândru că el, mai în vârstă și făcând net parte dintr-o altă generație literară, mă acceptă ca prieten; și cred că și el avea o bună părere despre literatura
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca și azi! - îmi displace și refuz orice obligație jurnalieră de a mă așeza în spatele unui birou, oricare ar fi el și, mai ales, în cazul despre care vorbim, aveam oroare și chiar scârbă de a sta la târguieli, adesea mizere, cu „tovarășii de la secție”! La reproșul lui Geo, ce luase subit aerul și tonul de „șef”, cum că Dimi (Dimisianu!Ă făcuse „treaba” în locul meu, am replicat, poate un pic cam iritat sau arogant, că-i mulțumesc și că sper
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]