1,705 matches
-
la care se adaugă și cauze individuale precum alcoolismul, fumatul, mizeria și lipsă de igienă. Impresia generală este că oamenii de vârstă activă nu au obișnuința de a veni la medic pentru prevenție. Dotarea cu aparatură medicală este apreciată drept „mizerabilă”, minimă, datând de dinainte de revoluție. Nu există electrocardiograf, ecograf. Tot ceea ce s-a mai adus s-a achiziționat din venitul personalului medical. Încălzirea pe timpul iernii a fost asigurată cu lemne de la primărie, altfel nu ar fi existat resurse pentru încălzire
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un mediu care aprofundează zilnic taina pocăinței și misterul iertării. În fața acestor așteptări, decepțiile au fost legiune. Riscul ipocrizieitc "Riscul ipocriziei" În același timp, discursul purgativ al societății civile s-a dovedit adesea vulnerabil la ranchiună și ipocrizie. În decorul mizerabil al dezbaterii noastre publice, acolo unde călăii se amestecă vesel cu victimele, acuzațiile insistente de colaboraționism - nu întodeauna făcute pe baza unor probe irefutabile (vezi alegația lui Mircea Dinescu despre „arderea dosarelor” în decembrie 1989) - au putut să pară niște
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
În acest climat, duelurile verbale cu informatorii Securității s-au întețit, iar suspiciunile și angoasa au crescut de ambele părți. Tristețile solitare ale adolescentului - blocat între instinctul de conservare și disprețul total față de sistem - s-au adâncit în anonimat din cauza mizerabilului decor urban al supraviețuirii. Viața de cartier în anii „construcției socialismului”, când terenul viran dintre blocuri era plantat cu imense macarale rivalizând în urâțenie doar nemiloasele buldozere, devine mediul perfect al delațiunii și gregarizării. Frica românilor unul de altul, suspiciunea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
facă și le mulțumea cu emoție că au apărat ferm acel punct de vedere care li s-a părut corect 31. În aceeași măsură idolatrizarea unor persoane, ca și nesocotirea celei mai slabe pâlpâiri a conștiinței morale în cei mai mizerabili dintre semenii noștri, nu se bucurau de consimțământul lui Kant. * * * A trăit Kant în acord cu acel ideal moral căruia îi dau profil scrierile sale? Răspunsul la o asemenea întrebare pare important pentru aprecierea caracterului realist al învățăturii sale morale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
însă de-a face nici cu justiția și nici cu căutarea neabătută a adevărului. În discuția cu locotenentul Randall, Marlowe întoarce pe toate fețele istoria sordidă a unei femei care n-a vrut, de fapt, decât să scape din lumea mizerabilă în care se născuse. Accentele melodramatice nu alterează fondul dramei, nu diminuează culpele și nu scapă vinovații de justiție. Helen Grayle decide să-și fie propriul judecător, conștientă că visul ei secret (Graalul simbolic din propriul nume) nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
maeștrii criminali ai acestuia? Redus la câteva linii schematice, scenariul romanului este o întrețesere de planuri și întâmplări, mai mult sau mai puțin conectate logic: Orfamay Quest îl angajează pe Marlowe pentru a-l găsi pe Orrin, fratele eșuat în mizerabila lume a șantajiștilor. Aflând de legătura surorii lor vitrege, Leila (cunoscută sub numele de actriță, Mavis Weld), cu un faimos criminal din Cleveland, Steelgrave, și de faptul că un fost partener al acestuia, Stein, fusese ucis în perioada când Steelgrave
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
m-am obișnuit cu ea”, îi replică, pe un ton mușcător, Lindei Loring, ușor dezamăgită de sărăcia în care trăia bărbatul pe care deja începuse să-l iubească. Dar, cum ar zice un poet-filozof, există sordid și sordid. Pentru Marlowe, mizerabilă nu e sărăcia, ci starea de nepăsare, aroganță, abrutizare și violență la care conduce automat posesia marilor sume de bani. Este o viziune, firește, limitativ-resentimentară - dar e singura la care un personaj cu datele sale caracteriale poate avea acces. În
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lui Marlowe n-ar trebui să se însoare, pentru că este un om singuratic, un om sărac, un om primejdios și totuși plin de compasiune, iar nici una din aceste însușiri nu merge cu căsnicia. Cred că va avea întotdeauna un birou mizerabil, o casă pustie, câteva aventuri cu femeile, dar nici o legătură constantă. Cred că va fi mereu trezit la ore nepotrivite de persoane nepotrivite pentru a face anumite lucruri nepotrivite. Mi se pare că asta înseamnă destin - poate nu cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
e greață de predicile tale, de morala pe care mi-o faci, de comportamentul tău, de parc-ai fi mai bun decât mine, când de fapt nu ești decât o stârpitură de doi bani, cu un birou scârbos în partea mizerabilă a orașului și cu două costume de haine. Aș putea oricând să cumpăr cincizeci de indivizi ca tine și să-i întind prin casă în chip de rafturi de cărți. Percepția lui Marlowe asupra evenimentelor nu e străină de senzația
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lui Carmen nu suscită nici pe departe spaima stârnită de intervenția lui Marlowe ca posibil salvator al ei. Vivian Sternwood își calcă pe mândrie și, la doar câteva ore după ce-și exprimase disprețul față de „biroul scârbos”, descinde în „partea mizerabilă” a orașului („Anul acela îmi aveam încă biroul în Cahuenga Building”, ne reamintește eroul-narator) și nu ezită să-i facă avansuri agresive lui Marlowe. De ce? Pur și simplu pentru a-l împiedica s-o caute pe Carmen. Și de data
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
primit. A fost, într-un fel, victima absolută a Piteștiului, pentru că, prin torturi îngrozitoare, a fost transformat în agresor doar pentru a fi acuzat că este unul dintre responsabilii crimelor din Pitești și Gherla și pentru a muri în condiții mizerabile în închisoare, fără a-și reveni vreodată sufletește. Gheorghe Popescu 1tc " Gheorghe Popescu 1" Student la Facultatea de Chimie din Timișoara, Gheorghe Popescu s-a născut la Chișinău pe 13 august 1929 și a făcut parte din filiala timișoreană a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai scump pe lume. Te simți frustrat și nedreptățit. Mergând pe stradă, totul ți se pare urât, mizer, respingător. Nu vezi decât gunoaie, oameni încruntați și goliți de sentimente, oameni îmbrăcați în haine ieftine și ponosite, pensionari resemnați și tineri mizerabili, agresivi și inculți. Te așezi meditativ și posac pe o bancă, strecurând printre gene câteva lacrimi, în indiferența oamenilor care trec pe lângă tine, când, deodată, cineva se oprește în dreptul tău și te întreabă ce ai pățit, dacă te poate ajuta
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
așa că până și eu mă pot preface. ― Ciorapi care miros urât aruncați pe toate caloriferele. ― Reviste porno îngrămădite pe coridor, spune Geraldine râzând. ― Cearșafuri care n-au văzut o mașină de spălat de șase luni de zile. ― Mormane de vase mizerabile dând pe-afară în chiuvetă. Ne ținem amândouă de burtă, iar Geraldine scoate niște sunete ca de râgâit. Râd, dar deodată îl văd pe Ben ieșind în fugă pe ușa din față, și atunci râsul încetează, iar eu am crampe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cu încă două prietene. Acum mi-a venit rândul. ― A, în regulă. Ce mai faci, Ben? ―Bine, mulțumesc. Dar întrebarea arzătoare este ce faci tu cu Tim@Londra, care evident că n-are nici un ban, pentru că trăiește într-o zonă mizerabilă, când ai putea fi cu mine. ― Ben! râd eu. De parcă tu ai trăi într-un palat! ― Ssst, spune el. Care-i diferența? ― Deci ești bogat, Ben? ― Mai bogat decât Tim@London, și arăt mai bine. ― LOL. ― ; - ) ― De unde știi cum arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la cantină la o ceașcă de ceai? Orice, numai să rup cu monotonia acestei slujbe, și cu durerea că Ben nu mă vrea. Desigur că vreau o ceașcă de ceai, numai să plec departe de biroul ăsta, din acest birou mizerabil. ― Ai slăbit? E primul lucru pe care mi-l spune Geraldine când mă apropii de ea, la fierbător și torn apă peste pliculețele de ceai puse în două cești de plastic. Pentru prima oară pe ziua de azi, mă înviorez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ei să nu uite să-și refacă machiajul după prânz. Întreabă de mine la recepție și vin să te iau. ― Trebuie să aduc ceva? întreabă Ben. ― Nu, râde ea. Doar pe tine. Ben închide telefonul și se uită în jur. Mizerabil, își zice. Camera asta e plină de mese mizerabile, computere mizerabile și oameni în costume mizerabile. Curând, se gândește el, am să lucrez în televiziune, unde toată lumea e inteligentă și stilată, unde n-o să mă mai lovesc vreodată de zgura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
prânz. Întreabă de mine la recepție și vin să te iau. ― Trebuie să aduc ceva? întreabă Ben. ― Nu, râde ea. Doar pe tine. Ben închide telefonul și se uită în jur. Mizerabil, își zice. Camera asta e plină de mese mizerabile, computere mizerabile și oameni în costume mizerabile. Curând, se gândește el, am să lucrez în televiziune, unde toată lumea e inteligentă și stilată, unde n-o să mă mai lovesc vreodată de zgura zilnică de la Kilburn Herald. Ai grijă, Ben, adu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de mine la recepție și vin să te iau. ― Trebuie să aduc ceva? întreabă Ben. ― Nu, râde ea. Doar pe tine. Ben închide telefonul și se uită în jur. Mizerabil, își zice. Camera asta e plină de mese mizerabile, computere mizerabile și oameni în costume mizerabile. Curând, se gândește el, am să lucrez în televiziune, unde toată lumea e inteligentă și stilată, unde n-o să mă mai lovesc vreodată de zgura zilnică de la Kilburn Herald. Ai grijă, Ben, adu-ți aminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
vin să te iau. ― Trebuie să aduc ceva? întreabă Ben. ― Nu, râde ea. Doar pe tine. Ben închide telefonul și se uită în jur. Mizerabil, își zice. Camera asta e plină de mese mizerabile, computere mizerabile și oameni în costume mizerabile. Curând, se gândește el, am să lucrez în televiziune, unde toată lumea e inteligentă și stilată, unde n-o să mă mai lovesc vreodată de zgura zilnică de la Kilburn Herald. Ai grijă, Ben, adu-ți aminte de vechea vorbă, nu vinde pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
rar pe-acasă. Au trecut trei luni și e bine să fim preveniți, numai ca s-o putem recunoaște, să nu cumva să ne gândim că Jemima Jones e de negăsit. A fost la serviciu, unde s-a simțit absolut mizerabil fără Ben Williams, și a fost la sală. A făcut tot posibilul să-și evite cele două colege de apartament după eșecul de la petrecerea de adio a lui Ben, și și-a ascuns durerea provocată de faptul că Ben n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cu un tip, dar totul a mers îngrozitor de rău, și acum nu pot să mă duc înapoi acasă, pentru că le-am zis tuturor că de data asta e vorba de alesul meu, așa că am rămas aici. Am un mic apartament mizerabil, și în fiecare noapte visez să mă întind pe una din canapelele de la Groucho, să beau ceva la Westbourne sau să iau cina la Cobden și mi-e tare dor de casă, dar trebuie pur și simplu să mă lupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și pare extraordinar de încântată să mă audă. Tocmai mă gândeam la tine. ― Asta e bine, spun eu, pentru că și eu mă gândeam la tine. ― Deci care e planul? întreabă ea. ― Ce faci diseară? ― Mă pregăteam să mănânc din noua mizerabila și nenorocita mea mâncare la pachet de la deli-ul local și să mă refugiez în fața televizorului. ― Asta înseamnă că nu te pot ispiti cu o ieșire ca-ntre fete pentru diseară? ― Ispitește-mă, ispitește-mă, râde ea. ― Chestia e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de aterizare. ― Unde stăm, încă o dată? întreabă Ben. ― A, spune Simon, întinzându-se spre geanta lui. Ei bine aici chiar că trebuie să fim mândri de mine. London Daytime Television a vrut să ne cazeze la un hotel ieftin și mizerabil, dar eu am venit cu locul ăsta numit Shutters on the Beach, spune Simon, după care scoate din geantă o broșură și i-o dă lui Ben. Drăguț, nu-i așa? ― Drăguț? spune Ben, în timp ce avionul începe să coboare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Dobrogea. Satul Erkesek era situat pe dealul cu același nume, la 8 km S de satul de reședință al comunei Șiriu. După încheierea războiului din 1877-1878, satul Erkesek era "o grămadă de ruine printre care abia se zăresc câteva locuințe mizerabile"1138. Satul Muslu era așezat la izvoarele pârâului Tichilești, la 4 km N-V de satul Șiriu. Fiind "așezat într-o regiune fertilă", acest sat "a început să renască", astfel că, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, avea "case bune
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se află în rea stare"1421. De altfel, după 1878 începe un proces de reconstrucție, fapt ce determină apariția câtorva case mari și a unor străzi bine amenajate. Cu toate acestea, "orașului îi mai trebuie mult ca să iasă din starea mizerabilă"1422. În anul 1890 vechiul sediu al administrației otomane din Mangalia (Konak) a fost reconstruit fiind transformat "într-o măreață clădire"1423. Aici a fost stabilit sediul administrației plășii Mangalia, precum și cel al judecătoriei. De administrația orașului Mangalia depindea și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]