943 matches
-
din secolul al XVI-lea și tablouri ce îl reprezintă pe armașul Marcu. De-a lungul timpului Biserica Mărcuța este restaurată de mai multe ori, renovată între anii 1632-1654, 1678-1688 și 1966-1967. Cu un perfect amplasament strategic, într-o zona mlăștinoasă lângă Lacul Fundeni, Mănăstirea Mărcuța, cu trei rânduri de porți, cu fortificații care după renovările din 1632-1654 permiteau și utilizarea armelor de foc, ea reprezenta un loc perfect pentru mai marii vremii să se poată retrage la adăpost în cazul
Biserica Mărcuța () [Corola-website/Science/308371_a_309700]
-
de stat unitar descentralizat. Amsterdamul este cel mai mare centru industrial și administrativ din Olanda. Dezvoltarea lui a început în secolul al XIII-lea în locul unde se vărsa râul Amstel în Zuiderzee. Orașul a început să se extindă pe insulele mlăștinoase învecinate, are peste 800 de poduri, iar multe construcții sunt ridicate pe piloni pentru a fi ferite de inundații. Este și azi oraș portuar. Legătura cu marea este realizată prin Noordzeekanaal (Canalul Mării Nordului), executat între orașele Amsterdam și Ijmuiden. Aceasta
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
metal pur. Aproximativ 87% din materialul monedei era argint!!! Majoritatea oamenilor din Mesopotamia preferau să călătorească pe apă, și nu pe uscat, deoarece era mai convenabil. Ei construiau bărci din stuf, și le era ușor să meargă și prin zone mlăștinoase. Mai târziu, după invenția roții, au fost folosite și carele, în special de către oamenii înstăriți Aceste civilizații au apărut din culturi mai timpurii, printre primele care au utilizat agricultura. Printre primele orașe din regiune se află:
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
husari, să spargă liniile teutone și să se retragă spre liniile poloneze. Cavaleria grea teutonă a început să urmărească în mod dezorganizat lituanienii care se retrăgeau strategic, ceea ce avea să se dovedească o greșeală fatală. Cavalerii au pătruns în zonele mlăștinoase, unde Vytautas își reorganizase trupele și de unde a repornit atacul. În același timp, pe flancul drept polonez au continuat luptele violente. După câteva ore, se părea că teutonii încep să câștige supremația pe câmpul de luptă. Ioannes Longinus relatează că
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
retenție. (După alte surse, are H= 19,00 m și V=18,70 mil. mc) Volumul efectiv pentru atenuarea viiturilor poate fi mărit prin realizarea de pregoliri, în perioadele în care se prognozează apariția unor viituri. Realizarea lacului peste zona mlăștinoasă din Giulești, în apropierea unei zone urbane a necesitat dezafectarea unor folosințe existente, printre care demolarea unei biserici la care se ajungea peste un pod peste mlaștină și dezafectarea unui cimitir. În partea de nord a lacului se află „Insula
Lacul Morii () [Corola-website/Science/303106_a_304435]
-
scară largă, sistematică și plănuită în minime detalii de administrația austriacă. Sate, orașe și străzi au fost desenate pe planșetă, într-o simetrie care reflecta cultura absolutismului în arhitectura și urbanistica epocii. Coloniștii imigrați au găsit în Banat un ținut mlăștinos și aproape pustiu. În primii ani s-au confruntat cu epidemii, febră și foamete. Însă, printr-un un efort enorm, cu numeroase victime și multe obstacole, în două-trei generații, recultivarea regiunii s-a încheiat cu succes. Șvabii bănățeni au găsit
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
dintre Austria și Germania, până la Passau, unde se varsă în Dunăre. Tot la Passau se varsă în Dunăre și Ilz-ul. La confluență, Inn-ul care vine din Alpi are culoarea verde, Dunărea este albastră, iar Ilz-ul care vine dintr-un ținut mlăștinos are culoarea neagră. Este remarcabil modul în care apele verzi ale Inn-ului "împing" apele Dunării, fapt datorat atât debitului mare al Inn-ului cât și diferenței mari de adâncime (Inn: 1,90 m/Dunăre: 6,80 m). În medie, anual, Inn-ul
Râul Inn () [Corola-website/Science/302065_a_303394]
-
teritoriul localității, realizând practic hotarul cu localitățile Slobozia și Șelaru. În afara acestuia, pâraiele Glavacioc și Negrișoara întregesc peisajul hidrografic al apelor curgătoare de pe raza localității. Tot la capitolul hidrografie includem cele două iazuri din partea de est a localității și „zona mlăștinoasă a bălților”, aflată în partea centrală a spațiului aflat în studiu. Cadrul natural se completează cu aspectele climatice, vegetative, faunistice și pedologice. Astfel, sub aspect climatic localitatea se caracterizează prin tipul temperat-continental cu nuanțe de tranziție. Temperatura medie anuală este
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
face obiectul unor valorificări economice multiple, fiind de un real folos sătenilor și altor activități economice. Terenurile degradate ocupă mici porțiuni de-a lungul râului Dâmbovnic, râu ce se găsește situat pe latura de est a localității și în locurile mlăștinoase situate pe vechiul curs al acestuia, cea mai mare parte fiind incluse în suprafețele pentru pășunat. Fiecare dintre proprietarii de pământ încearcă să realizeze producții cât mai bune, atât din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ. Munca lor
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
oastea regală a luat prăzi în animale și oameni din teritoriile prin care a trecut și s-a așezat la Baia, aproape de trecătorile spre Ardeal. Bătălia care s-a dat la Baia, în condiții neprielnice unei desfășurări de forțe - teren mlăștinos dominat de înălțimile din jur, a fost câștigată de Ștefan cel Mare în noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467. Chiar și regele a fost rănit și o parte a oastei a pierit în luptă. Victoria lui Ștefan i-a
Politica externă a lui Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/302618_a_303947]
-
ofițerilor români înființată în 15 decembrie 1876. Fondurile necesare au fost adunate din donații, subscripții și cotizații ale ofițerilor (circa 80%), precum și din subvenții de stat și împrumuturi rambursabile. a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăștinos. • 17 mai 1912. Din cauza solului umed, mlăștinos și nisipos, la recomandarea inginerilor Anghel Saligny și Elie Radu se adoptă soluția unei fundații pe piloni de stejar, înfipți în terenul ferm de sub mlaștină. • 1914. La declanșarea Primului Război Mondial, construcția se prezintă terminată
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
Fondurile necesare au fost adunate din donații, subscripții și cotizații ale ofițerilor (circa 80%), precum și din subvenții de stat și împrumuturi rambursabile. a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăștinos. • 17 mai 1912. Din cauza solului umed, mlăștinos și nisipos, la recomandarea inginerilor Anghel Saligny și Elie Radu se adoptă soluția unei fundații pe piloni de stejar, înfipți în terenul ferm de sub mlaștină. • 1914. La declanșarea Primului Război Mondial, construcția se prezintă terminată „la roșu și învelită". • 2 aprilie 1916
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
Obligeana (Acorus calamus) este o specie de plante erbacee, vivace, cu miros aromatic plăcut, originară din India și care crește în locuri mlăștinoase. Face parte din genul "Acorus", familia Acoraceae (L.). Este cunoscută în limbaj comun, în afară de "obligeană", și ca "trestie mirositoare", "spetează", "pestriță", "calm", "speribană", buciumașă, calamar, calin, calmena, colm, crin de apa, paporontec, papură roșie, spiribana, tartarachi. Rădăcina este sub formă
Obligeană () [Corola-website/Science/303287_a_304616]
-
o hărțuiască și să nu îngăduie cetelor prădalnice să se desprindă de grosul oștirii ca să meargă după hrană și să jefuiască. Locul ales pentru bătălie se afla în preajma târgului Vaslui, pe valea Bârladului, la vărsarea râului Racova, într-o zonă mlăștinoasă prinsă între păduri, care îngreuna desfășurarea forțelor dușmane și manevrările de armată. Există discuții în continuare în privința plasării acestui loc, considerat de cei mai mulți ca plasat în zona actualei comune Băcăoani în sudul orașului Vaslui, loc care a căpătat numele de
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
lui repartizează greutatea pe o suprafața mare, ajungând în unele cazuri ca presiunea pe sol să fie la fel ca aceea pe care o exercită piciorul unui om. Tipurile de teren care ridică probleme sunt în general terenuri moi și mlăștinoase, sau pietroase, cu fragmente mari de roci. Pe un teren normal un tanc poate ajunge la 30 sau 50 km/h. Viteza pe șosea poate ajunge la 75 km/h. Un tanc imobil este un obiectiv ușor pentru mortiere, artilerie
Tanc () [Corola-website/Science/298932_a_300261]
-
formează o rezervație naturală ornitologică care se întinde pe 242 de hectare în hotarul localității Satchinez, din județul Timiș. A fost înființată în anul 1942, la propunerea ornitologului Dionisie Linția, cuprinzând terenuri mlăștinoase în aval de Satchinez (Jurn. Cons. Min. nr. 1166/1942). În prezent, rezervația are suprafața de 1194 ha, iar structura acesteia este următoarea: Este supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
funcțiuni, printre care tranzitarea apelor pluviale care se scurgeau de pe colinele din oraș prin diferite cursuri de apă mici, evacuarea apelor de infiltrație provenind din sistemele de alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate de la băile publice și drenarea zonelor joase, mlăștinoase din lunca râului Tibru Ținând seama de topografia terenului, Roma antică era deservită de trei sisteme de canalizare independente: Fiecare din aceste sisteme consta dintr-un canal colector în care se vărsau diferite canale de ramificație. Sistemul Campus Martius evacua
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
curs de apă mai mare care ducea apele până în vecinătatea forului roman și de acolo în Tibru. Porțiunea de după confluență până în Tibru a căpătat denumirea de Cloaca Maxima. Traseul ei inițial urmărea cursul de apă care se scurgea prin porțiunea mlăștinoasă a luncii Tibrului, și pe care inginerii lui Tarquinius l-au reprofilat și consolidat cu ziduri laterale, menținându-i însă cursul relativ sinuos. Din punct de vedere tehnic, lucrarea inițială nu reprezenta o lucrare de canalizare ci una de reprofilare
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
al Guadalquivirului, însă originea numelui său a fost asociată cu cea mai veche clădire de acolo, un turn maur ridicat în 1325 de inginerul responsabil de alcázarul din Sevilia. Locul unde se afla Tartessos s-a pierdut—îngropat sub terenurile mlăștinoase care au înlocuit fostul estuar în spatele dunelor, la gura de vărsare (unică) a Guadalquivir, unde delta râului a fost blocată treptat de nisip și aluviuni. Zona este astăzi protejată, sub numele de "Parque Nacional de Doñana". (vezi link) Unii consideră
Tartessos () [Corola-website/Science/303784_a_305113]
-
Alb (Nilul Victoriei), care se scurge din lac, din această cauză era considerat (greșit) lacul ca izvor al Nilui. În partea sudică a lacului se află insula cea mai mare Ukerewe cu o suprafață de 560 km². Țărmurile lacului fiind mlăștinoase planta dominată fiind papirusul. Clima este subecuatorială umedă. Temperatura medie este de +26 °C vara și de +24 °C iarna. cantitatea anuală medie de precipitații este de 1.500 mm. Sezonul ploios durează din martie până în mai și din noiembrie
Lacul Victoria () [Corola-website/Science/304051_a_305380]
-
valori între 4.000 mm și 7.000 mm, în timp ce pe dealurile din est precipitațiile sunt sub 800 mm sau chiar 200 mm pe câmpii. Datorită variațiilor mari de temperatură, precipitații și altitudine, există mai multe tipare de vegetație. Zonele mlăștinoase cu tufe pitice domină partea de sub a coastei vestice, unde precipitațiile sunt mai dese. În zonele cu precipitații abundente predomina pădurile subpolare de fag. În zonele cu precipitații mai scăzute se găsesc păduri de foioase. Și pe panta estică a
Patagonia () [Corola-website/Science/304103_a_305432]
-
domină partea de sub a coastei vestice, unde precipitațiile sunt mai dese. În zonele cu precipitații abundente predomina pădurile subpolare de fag. În zonele cu precipitații mai scăzute se găsesc păduri de foioase. Și pe panta estică a munților sunt zone mlăștinoase și păduri de fag în zonele cu precipitații bogate. Dincolo de această zonă, în stepa predomina păiușul și tufe rezistente la ariditate și vânturi puternice. Primăvară și vară, iarbă este întrepătrunsa de plante acoperite cu flori. Berberis buxifolia este considerată simbolul
Patagonia () [Corola-website/Science/304103_a_305432]
-
și bălți și care sunt specifice acestor forme ale apei. De exemplu, unele fenomene, cum ar fi stratificarea termică a apei, care au o influență redusă în gospodărirea apelor curgătoare, pot fi mult mai importante pentru lacuri. Multă vreme zonele mlăștinoase erau considerate improprii pentru activități economice productive și făceau obiectul unor proiecte de desecare și ameliorare, care să asigure aducerea lor în circuitul productiv. În prezent, acest punct de vedere a fost modificat și importanța ecologică deosebită a acestor zone
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
învecinează la vest cu statul Texas, la nord cu Arkansas, la est cu statul Mississippi, iar la sud cu Golful Mexic. Suprafața statului poate fi divizată în două părți, zona de sus și zona aluvială. Regiunea aluvială include terenuri joase, mlăștinoase, mlaștini de coastă și plaje și bariera de insule care acoperă aproximativ 20,000 de mile pătrate (52,000 km²). Această zonă se întinde în principal de-a lungul coastei Golfului Mexic și de-a lungul fluviului Mississippi, care traversează
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
activi ce ating 3000 înălțime. În aceste regiuni muntoase este un sol foarte roditor cu peisaje încântătoare (de ex. Lacul Toba). Partea estică a insulei este joasă având o lățime ce atinge 300 km, aproape jumătate din suprafața ei fiind mlăștinoasă. cu insulele aparținătoare alcătuiesc un lanț de peste 5000 de km, fiind insula cea mai vestică dintre insulele Java, Bali respectiv Flores îce aparțin dentinzându-se până la Insulele Moluce de lângă Noua Guinee. La sud de Sumatra se află strâmtoarea sau canalul Sunda
Sumatra () [Corola-website/Science/303973_a_305302]