11,461 matches
-
Fruntești și mai departe, din Obârșia, Uncești și din alte părți și partea de jos, începând, se spune fără o documentare adecvată, de la gura Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci, pe teritoriul actual al comunei UnceștiLozinca. Delimitarea între cele două moșii - Filipeni și Frunteni - s-a făcut în urma unor îndelungate procese între răzeși și boierii din familia lui Filipaș Dunavățu, apoi cu cei din familia Rosetti, stabilindu-se, în final, un hotar despărțitor care pornește din zarea Oțeleștilor, la gura Știubienei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cele două sate,Filipeni și Oțelești și a dat câștig de cauză urmașilor lui Filipaș Dunavăț, ca unii care moșteneau pe urice jumătate din poiana lui Coste Călugărul. în secolul al XVII-lea, când începe asaltul unor boieri mari asupra moșiilor răzășești, multe părți din moșia Fruntești ajung în stăpânirea logofătului Pătrașcu, apoi a boierilor din familia Rosetti, cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat zeci de ani, procesele încheindu-se la jumătatea secolului al XIX-lea. Un șir de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oțelești și a dat câștig de cauză urmașilor lui Filipaș Dunavăț, ca unii care moșteneau pe urice jumătate din poiana lui Coste Călugărul. în secolul al XVII-lea, când începe asaltul unor boieri mari asupra moșiilor răzășești, multe părți din moșia Fruntești ajung în stăpânirea logofătului Pătrașcu, apoi a boierilor din familia Rosetti, cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat zeci de ani, procesele încheindu-se la jumătatea secolului al XIX-lea. Un șir de procese s-a încheiat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierilor din familia Rosetti, cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat zeci de ani, procesele încheindu-se la jumătatea secolului al XIX-lea. Un șir de procese s-a încheiat în 1797, când Costache Conachi întocmește o hartă a moșiei Filipeni, în care sunt figurate satele Mărăști la nord și Fruntești la sud, cu o linie despărțitoare care are ca punct de plecare valea și gura Știubianei. Mulți răzeși din Fruntești din cauza greutăților, a imposibilității de a-și plăti birurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele Mărăști la nord și Fruntești la sud, cu o linie despărțitoare care are ca punct de plecare valea și gura Știubianei. Mulți răzeși din Fruntești din cauza greutăților, a imposibilității de a-și plăti birurile, și-au vândut părțile de moșie, ajungând în situația țăranilor clăcași. Asaltul boierilor Rosetti asupra Frunteștilor s-a putut face și datorită faptului că răzeșii, având stăpânire devălmașă, nu aveau act de proprietate de la domnii vechi ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Frunteștii să fie înscris ca sat al banului Ștefan Roset, sat de clăcași, așa cum se arată și în harta publicată tot atunci. Toate încercările boierilor Rosetti de a-i supune pe răzeși la clacă și a le lua părțile de moșie, s-au lovit de împotrivirea răzeșilor care, sărăciți, împovărați de datorii, își mai păstrează statutul social, vechea mândrie și demnitate răzășească, de om liber și proprietar. Vechile familii răzășești aflate în actele de vânzare-cumpărare nu s-au supus vremurilor, și-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, sărăciți, împovărați de datorii, își mai păstrează statutul social, vechea mândrie și demnitate răzășească, de om liber și proprietar. Vechile familii răzășești aflate în actele de vânzare-cumpărare nu s-au supus vremurilor, și-au apărat cu îndârjire părțile de moșie și, cu toate întâmplările și evenimentele care de multe ori le-au fost potrivnice, au dăinuit până astăzi. Spre deosebire de vechile familii răzășești din Filipeni care s-au pierdut, ajungând în starea de dependență, obștea Frunteștilor s-a ținut tare, ajungând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lățit” prin căsătorii și încuscriri, urmașii lor păstrând conștiința că se trag din neam nare, boieresc. în lista vadurilor de iaz din 4 ianuarie 1817, distribuite grupurilor (cete) de răzeși pe de apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă în moșie, îi nominalizează pe „capii” cetelor de răzeși (o comunitate de rude), familii întâlnite și în alte documente și mărturii. Chiar între familiile răzășești se produsese o diferențiere: unele familii acaparaseră, prin cumpărare de la alți răzeși din sat, părți de moșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie, îi nominalizează pe „capii” cetelor de răzeși (o comunitate de rude), familii întâlnite și în alte documente și mărturii. Chiar între familiile răzășești se produsese o diferențiere: unele familii acaparaseră, prin cumpărare de la alți răzeși din sat, părți de moșie, măsurate în stânjeni, își rotunjiseră averea prin cumpărarea unor părți din moșia Filipeni, dobândiseră mici titluri de căpitan, agă, postelnicel, vorbeau în numele comunității în relațiile cu autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins Ion Ciuchi, cel care i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familii întâlnite și în alte documente și mărturii. Chiar între familiile răzășești se produsese o diferențiere: unele familii acaparaseră, prin cumpărare de la alți răzeși din sat, părți de moșie, măsurate în stânjeni, își rotunjiseră averea prin cumpărarea unor părți din moșia Filipeni, dobândiseră mici titluri de căpitan, agă, postelnicel, vorbeau în numele comunității în relațiile cu autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins Ion Ciuchi, cel care i-a dus pe bejenarii bucovineni pe moșia lui Ștefan Rosetti și care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin cumpărarea unor părți din moșia Filipeni, dobândiseră mici titluri de căpitan, agă, postelnicel, vorbeau în numele comunității în relațiile cu autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins Ion Ciuchi, cel care i-a dus pe bejenarii bucovineni pe moșia lui Ștefan Rosetti și care lasă mărturie despre aceasta într-o carte bisericească, Dumitru Corniță care lasă însemnări despre bejenarii veniți în 1784 și despre stabilirea lor în lunca Dunavățului. Procesul de sărăcire a unor familii răzășești s-a accentuat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dă casa din Fruntești spre vânzare în preț de 60 lei, pe care o cumpără socrul său, Neculai Bârgul din cotul Bârgesc al Frunteștilor. Un alt document, din februarie 1842, arată cum Ion Anastei vinde lui Toader Perju patru palme moșie din hotarul Fruntești, partea Căplească cu 30 de bani „carele le am și eu cumpărate de la urmașii Ancuții Rumânica din anul 1841.” Afirmația făcută anterior despre originea numelui Fruntești din oameni de frunte, nu oameni de la Frunteș, se sprijină chiar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprie, asemenea boierilor. Un document din 18 aprilie 1648, de la domnitorul Vasile Vodă Lupu îl arată pe popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la mai mulți răzeși din Filipeni,pe 20 taleri de argint, părțile de moșie alese „din câmp, din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu loc de fânaț și cu tot venitul.” Nu avem nicio mărturie documentară prin care să se ateste că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cu arături și cu loc de fânaț și cu tot venitul.” Nu avem nicio mărturie documentară prin care să se ateste că în satul Fruntești s-ar fi așezat oameni străini de sat care să fi cumpărat părți de moșie și s se facă răzeși, așa cum era practica socială și juridică, nici că pe moșia răzeșeasc s-ar fi așezat țărani fără de moșie, vecini sau clăcași. Știm numai că atunci când Alexandru Ioan Cuza a dat Legea rurală, de eliberare și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărturie documentară prin care să se ateste că în satul Fruntești s-ar fi așezat oameni străini de sat care să fi cumpărat părți de moșie și s se facă răzeși, așa cum era practica socială și juridică, nici că pe moșia răzeșeasc s-ar fi așezat țărani fără de moșie, vecini sau clăcași. Știm numai că atunci când Alexandru Ioan Cuza a dat Legea rurală, de eliberare și împroprietărire a clăcașilor, în 1864, în Fruntești, la fel ca în alte sate răzășești, erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în satul Fruntești s-ar fi așezat oameni străini de sat care să fi cumpărat părți de moșie și s se facă răzeși, așa cum era practica socială și juridică, nici că pe moșia răzeșeasc s-ar fi așezat țărani fără de moșie, vecini sau clăcași. Știm numai că atunci când Alexandru Ioan Cuza a dat Legea rurală, de eliberare și împroprietărire a clăcașilor, în 1864, în Fruntești, la fel ca în alte sate răzășești, erau țărani făr pământ. Creșterea naturală a populației a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trage numele, așa cum s-ar crede, de la prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numeroase familii românești din Ardeal și așezarea lor în 80 de sate din Bucovina și apoi o trecere a unei părți din această populație peste „Cordon”, peste granița dintre Bucovina și Moldova, care și-a găsit loc de așezare pe moșiile boierești din centrul Moldovei, în județul Bacău, punând bazele satului Lunca și Slobozia Domniței. Cauzele migrării românilor la sud și la est de Carpați, atât în șara Românească Muntenia, cât și în țara Românească Moldova au făcut obiectul a numeroase însemnări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Unio trium nationum”, Unirea celor trei națiuni, românii au fost excluși, fiind declarați venetici, tolerați și lipsiți de „națio”, de origine nobilă. în baza acestei înțelegeri, românii au fost marginalizați, excluși de la funcții, umiliți și batjocoriți, transformați în robi pe moșiile nobililor. în secolul al XVIII-lea când începe să se dezvolte conștiința națională românească, mișcarea pentru recunoașterea națiunii politice românești este susținută de intelectualitatea românească grupată în „Școala Ardeleană”. Politica „despotismului luminat” aplicată de împăratul Iosif al II-lea, numită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urmarea a fost pierderea limbii și naționalității, devenind nobili maghiari. Mari familii nobiliare ungurești din Ardeal sunt de origine română: Banffi din Ban, Kendeffi din Cândea, Dragffi din Dragoș etc. Nobilii români care și-au păstrat credința ortodoxă au pierdut moșiile și, treptat, au intrat în rândurile țărănimii aservite. Religia ortodoxă n-a fost recunoscută cu drepturi egale, alături de religia catolică, calvină, luterană și evanghelică. Preoții ortodocși erau în stare de iobăgie, trăiau aidoma comunității sătești, nu se bucurau de niciun
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldova avea un caracter organizat, erau conduși pe potecile munților de oameni cunoscători, erau înarmați cu puști, lănci și unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în șările Române erau așteptați, așezați pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ruteni-ucraineni care, până la urmă, au schimbat compoziția etnică a provinciei, românii reprezentând în 1910 doar 34% din întreaga populație, iar în partea de nord, care acum aparține Ucrainei, românii erau și mai puțini. Mulți dintre proprietarii români și-au vândut moșiile la străini, trecând în Moldova, la fel și o parte dintre preoți și călugări, îndeosebi după ce averile mănăstirilor și schiturilor au fost inventariate și din întinsele moșii, peste jumătate din suprafața Bucovinei, s-a format în 1786, Fondul bisericesc grecoortodox
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ucrainei, românii erau și mai puțini. Mulți dintre proprietarii români și-au vândut moșiile la străini, trecând în Moldova, la fel și o parte dintre preoți și călugări, îndeosebi după ce averile mănăstirilor și schiturilor au fost inventariate și din întinsele moșii, peste jumătate din suprafața Bucovinei, s-a format în 1786, Fondul bisericesc grecoortodox. Școlile întemeiate de noua stăpânire aveau ca limbă de predare limba germană sau polonă, așa că au fost ocolite de români, îndeosebi după ce toate școlile din Bucovina au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
populației și a acordat un termen de 30 de ani (17751805) de scutire de armată, așa că invocarea acestei cauze pentru bejenarii plecați spre Moldova nu are un suport real, cel puțin pentru cei care s-au stabilit în satele și moșiile din Moldova până în 1805. Creșterea obligațiilor, înregistrarea populației și a averii personale, introducerea unor măsuri și regulamente cu care românii nu erau obișnuiți, între care reducerea dreptului de a folosi liber lemnul pădurilor, apele sărate și sarea, introducerea prestației pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu tot ce-au putut lua. Bejenarii au ținut în principal valea Siretului, plecând din Udești spre Liteni, Pașcani, Roman și ajungând în ziua de 6 noiembrie 1784 la Bacău. întrebând de unul și de altul, au aflat că pe moșiile din stânga Siretului ar putea găsi loc de așezare pe moșii boierești. în ziua de 7 noiembrie 1784 au trecut Siretul, urmând drumul prin satul de astăzi numit Traian și prin vechiul sat Secuieni (sat colonizat de locuitori veniți din actualele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]