2,071 matches
-
sat căci neam de neamul nostru tot cu râtul în pământ a stat, nimeni nu s-a îmbogățit de pe urma pământului, boierii de ce-l vând ? simt ei ceva, nu se poate, că ei sunt oameni deștepți,mă găsii eu mai cu moț să cumpăr pământ... Cu banii ăștia aș putea să mă duc în lumea mare, unde nu sunt nici războaie, nici lume rea...Auzise și el de America, să se ducă-n America, nu pleacă toți în America și acolo se
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
așa cred că viața-i dar dumnezeiesc! (02.02.2010, Madrid, Polvoranca) Locul tău Murmurul apelor, mă duc în largul mărilor... Prospețimea aerului, în înaltul Cerului... Foșnetul pădurilor, în inima munților... Strigătul pământului, la glasul străbunilor... Semeția munților, la mândria Moților... Iar lanul câmpiilor, la truda țăranului... Mai stai, nu pleca!... Locul tău e-aici, ...unde-i Țara ta.” (Iunie 2010, Madrid, Polvoranca) Sărăcie, sărăcie... Sărăcie, sărăcie: Drag îți e românul ție! Lumea-ntreagă am umblat, dar de tine n-am
ORIZONTURI de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358446_a_359775]
-
mai am de spus Atâta freamăt, poate cu folos! Nu sunt bătrân, așa precum se spune În actele din starea mea civilă, Tot sufletul în palme ți se pune, Precum în vremea când erai copilă Și eu copchil, acolo printre Moți, Cu toată fericirea de pe Munte, Nu e târziu, eu știu că tu mai poți Să faci din el peste prăpăstii, punte. Ți-aduci aminte, ce nebuni eram, Ca două curcubee însetate! 60 de ani ani! Atâția oare am? Iubita mea
DOINĂ REPETATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358016_a_359345]
-
amprenta unei zone turistice de nivel european. TURISM RURAL MONTAN O importantă arie cu potențial turistic rural se află în satele extinse pe pantele, dealurile și podișurile munților Gilău sau Apuseni, de pildă. Am vizitat comuna Beliș, amplasată în ținutul moților, la o altitudine de 1050 de metri, cu 15 pensiuni agroturistice, oferind peisaje montane inundate de păduri de brad și de ozon, cum rar se mai găsesc în Europa. Localitatea extinsă și pe pantele Măgurii Călățele (cu 2 sate de
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
doinea din fluier, lângă Crucea ruptă, Colo sus pe Munte, obosit de luptă... Până hăt departe brazii de pe creste Ascultau cu jale trista lui poveste, Peste văi durute necheza un murg, M-am visat cu Iancu, era Zi de Târg; Moții de la Vidra, frații de pe Crișuri, Toată nemurirea cea din ascunzișuri Se-aduna vrăjită de chemarea lui- Om ca Avram Iancu nu a fost și nu-i! Știu, spre dimineață mi-a șoptit străbunul: Dorul meu din viață mi-a rămas
M-AM VISAT CU IANCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357746_a_359075]
-
la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu. Când a venit cedarea Ardealului de Nord, familia a fost silită să se refugieze și s-au stabilit într-un sat sărac, dar cu oameni bogați sufletește - Poiana Moților. A terminat liceul în orașul Beiuș, un oraș mic dar cu bogat trecut istoric. După cedarea Ardealului aici erau două Episcopii, Prefectură de Județ si apăreau trei ziare. În timpul liceului a fost pedagog la internatul ortodox de baieți. În acest
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
acestor locuri de o terifiantă și stranie frumusețe este de fapt o poveste a aurului. Mai întîi au venit romanii, apoi alții, atrași de mirifica strălucire a bogățiilor din Apuseni. Întotdeauna a existat un imperiu care să râvnească la aurul moților, întotdeauna s-a purtat o luptă. După 50 de ani de comunism, un alt imperiu vine să scormonească în munții brăzdați de galerii, să exploateze ceea ce a mai rămas, dar de data asta, definitiv. Din acest paradis nu va mai
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
aur la suprafață din Europa va fi la Roșia Montană. Localnicii au început, în mică parte ce-i drept, să se obișnuiască cu ideea că Roșia Montană va rămâne în istorie, dar va dispărea de pe harta României. O parte a moților a renunțat să se mai gândească la ceea ce lasă în urmă, și se îndreaptă spre orașe, în speranța unui viitor mai bun, alături de copiii lor din Alba Iulia, Deva sau Cluj Napoca, iar alții vor să plece pur și simplu în
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
încet-încet, lăsând în urmă deșeuri de steril, iar, cu bugete austere, reconstrucția ecologică nu pare a se realiza prea curând. Munții noștri se schimbă pe zi ce trece, dar, deocamdată, la orizont nu se află decât promisiuni. Și, bineînțeles, speranța moților că cineva acolo sus îi iubește și le va purta de grijă, lor și urmașilor lor. Dincolo de tot și de toate, Roșia Montană va rămâne un loc magic ce a atras de mii de ani pofta imperiilor de a lua
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
le aparține, dar și un tărâm al blestemului unde, îm prezent se poartă un adevărat război. „Agresorul” este un nou imperiu venit să ia, cu orice preț, ceea ce a mai rămas din aurul dacilor. De cealaltă parte a baricadei sunt moții Apusenilor, rămași singuri în fața pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de atâtea ori în fața istoriei nemiloase, dar mai
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
mai rămas din aurul dacilor. De cealaltă parte a baricadei sunt moții Apusenilor, rămași singuri în fața pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de atâtea ori în fața istoriei nemiloase, dar mai ales în fața atotputernicului dolar, care poate cumpăra până și sufletele... Fragment din ROMANIE, PLAI DE DOR de Rodica Elena LUPU Referință Bibliografică: MILENARA ABURNUS MAJOR / Rodica Elena Lupu : Confluențe
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
-mi: “Lasă-te purtată de mine!”. Am ascultat-o și am pornit de mână cu “nebuna” într-o călătorie, ce-mi părea din ce în ce mai dragă. Ajunsă în curtea casei părintești, am văzut o mogâldeață blondă cu părul aproape alb, cu un moț legat cu o fundă în vârful capului, cu o rochiță ce lăsa la vedere jumătate din chiloțelul alb, elegantă foc, că, de, era mezina familiei! Un pui de om vorbăreț, cu un strugure în mână, să fi avut vreo patru
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
calitate de a se proiecta în dimensiunea spiritual a inocenței, de a trăi efectiv în lumea atât de expresiv surprinsă de genul poetic arghezian în poemul: “Creon”volumul “Copilărie” fă-te suflete, copil/ și strecoară-te tiptil/ Prin porumbi cu moț și ciucuri/ ca să poți să te mai bucuri.“ Fire imaginativă, autoarea identifică sau ingenious crează disponibilități ale jocului ca stare de grație, ca moment al prezenței datului divin în lumea pură, inocentă, nealterată, în permanentă stare generativă, lumea boabei și-
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
PAS LIEU, ou SCÈNES DE LA VIE DE MAYERHOLD, 2005, Éditions LANSMAN - LA MACHINE TCHEKHOV, 2005, Éditions LANSMAN - LA FEMME CIBLE ET ȘES DIX AMANTS, 2005, Éditions LANSMAN - LE SPECTATEUR CONDAMNÉ À MORT, 2005, Éditions L'ESPACE D'UN INSTANT - LE MOȚ PROGRÈS DANS LA BOUCHE DE MĂ MÈRE SONNAIT TERRIBLEMENT FAUX, 2007, Editions LANSMAN - LEȘ DETOURS CIORAN ou MANSARDE À PARIS AVEC VUE SUR LA MORT, 2007, Editions LANSMAN - ENQUÊTE SUR LA DISPARITION D'UN NAIN DE JARDIN, 2008, Editions LANSMAN
MATEI VISNIEC de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360709_a_362038]
-
Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă gura moaței sărutul de plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu, În pază i-l va da lui bunul Dumnezeu
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă gura moaței sărutul de plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu, În pază i-l va da lui bunul Dumnezeu. Ea va rămâne-acasă fereastră dar și ușă Cu dragostea-i mocnindu-i ca jarul în cenușă. Când vinul dulce ce odihnește-n doage
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
va rămâne-acasă fereastră dar și ușă Cu dragostea-i mocnindu-i ca jarul în cenușă. Când vinul dulce ce odihnește-n doage Se va porni să stingă-n suflete amarul, Un strop va prinde să se roage Și pentru sănătatea moțului cu carul. Adu-ți și tu aminte o clipă cel puțin Și lasă o picătură să coboare Când vei ciocni ulcica cea cu vin Și celui ce-a lăsat în doaga lui sudoare. Și moțului ce-a sângerat cioplind Și
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
se roage Și pentru sănătatea moțului cu carul. Adu-ți și tu aminte o clipă cel puțin Și lasă o picătură să coboare Când vei ciocni ulcica cea cu vin Și celui ce-a lăsat în doaga lui sudoare. Și moțului ce-a sângerat cioplind Și calului ce-a tras plin de suspin Și moaței ce a pus pe masă mămăliga Și Domnului o rugă spre toți s-aplece mila. Iarnă în Apuseni Mi-ai auzit ruga, Doamne, și-ai pornit
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
-n mine ca un iureș Cu toți prefecții lor în libertate! Prin Țara asta când îmi port aleanu' Să mi-l astâmpăr nu-l mai pot deloc, Mi-s martori Iancu, Balint și Buteanu Cu ceilalți doisprezece la un loc. Moți, mocani, crișeni, tot neamul viu De pe pământ și celor duși departe Eu despre Țara Iancului când scriu Poemul meu la toți egal se împarte. Drumeț dacă ți-e sete poți să bei Din doinele de-o seamă cu vecia, Ce
EU DESPRE ŢARA IANCULUI CÂND SCRIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359817_a_361146]
-
cucerea. Douăzeci de stilouri așterneau pe caiet, toată lecția din ziua aceea. Fizic, era o figură impunătoare de bărbat, fața încadrată de barbă arăta ca un cap de efigie, era generos și comunicativ, de aceea era simpatizat de toți. Era moț la rădăcină, de pe valea Crișului Alb, poate că și aceasta i-a dat destinul înalt pe care l-a avut. La manifestări și diferite ocazii, îl invitau unii și alții: „Părinte, cântă-ne ceva din ale Iancului!” Și cânta tărăgănat
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
l-a avut. La manifestări și diferite ocazii, îl invitau unii și alții: „Părinte, cântă-ne ceva din ale Iancului!” Și cânta tărăgănat și duios și te ducea pe meleagurile Iancului și ale lui Horea, în vremile de vrednicie ale moților. Scria cu duh deosebit despre cele vrednice de istorie ale neamului nostru. Eu l-am luat ca mentor duhovnicesc în viața mea de preot și păstor de suflete, pe unde am trecut. De aceea era așa de cunoscut de mulți
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
făcute la adresa cărții Virginia Paraschiv o consideră „o provocare de toată frumusețea, un bestiar al circului politic, cel de toate zilele la români,” ce are ca personaje favorite „Proștii, dar nu orice fel de proști, proștii cu ștaif și cu moț.” Bineînțeles că nu trebuie uitat umorul sănătos, neaoș și inteligent al omului și poetului Vasile Morar prezent atât în relațiile lui de zi cu zi cu cei din jur, cât și în scrierile sale. Aprecierile la adresa lui Vasile Morar au fost
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-un plug mai dincoace (Cică-ar fi mai eficace), De la alt badea
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
inima-n dinți și cu mâinile tremurânde, a reușit să-i scoată mărăcinele, spunând apoi că ursul a plecat mormăind a mulțumire. În timpul liber umblam prin lada de zestre a mamei în care erau grămădite multe amintiri, printre care și moțul meu de copil de la botez, legat cu o fundă roșie, alături de cel al fratelui. De Ziua Eroilor ne punea doamna învățătoare să ne îmbrăcăm frumos, făceam serbări, spuneam poezii, ne scotea în plimbare la pădure, ne explica rostul monumentului cu
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FURNICA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]