1,712 matches
-
Editura Uniunii Scriitorilor, din 1996 redactor-șef la „Moldova”, iar din 1997 secretar al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. I s-au acordat numeroase premii în Republica Moldova și România. Poezia sa nu urmează programatic o anumită orientare (tradiționalistă, modernistă, postmodernistă), deși fragmentarismul este o trăsătură a viziunii moderne asupra lumii. B. scrie un jurnal liric „în fărâme” aforistice, pendulând între haiku și concetti. Glacial-intelectualizată, poezia înclină spre definiții lapidare în stil gnomic („Doar un fir de nisip încape/ Între
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
CALENDARUL „LUCEAFĂRULUI”, publicație apărută la București în 1915, purtând subtitlul „Proză și versuri”; colectivul redacțional nu este menționat. De orientare preponderent modernistă, dar structural eclectic, calendarul reunește o serie de scriitori importanți. Poezie publică Alexandru Macedonski, G. Bacovia, Ion Pillat, Ion Minulescu, Emil Isac, Mihai Codreanu, Cincinat Pavelescu, Al. T. Stamatiad, Elena Farago, O. Densusianu, Mihail Cruceanu, V. Demetrius, Mihai Săulescu, D.
CALENDARUL „LUCEAFARULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286020_a_287349]
-
C. Titus Stoika, Șerban Bascovici; cu proză - Nigrim, Liviu Rebreanu (Mușteriul); cu teatru - M. Sorbul (Poveste banală), Elena Văcărescu (Satana, în traducerea lui D. Nanu). Corneliu Moldovanu traduce un fragment din Polyeucte de Corneille. Versurile sunt în general de factură modernistă. Semnează portrete literare Corneliu Moldovanu. Alți colaboratori: Th. M. Stoenescu, Lia Hârsu, V. Demetrius, I. Chiru-Nanov, D. Karnabatt, D. Iacobescu. I.H.
ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285462_a_286791]
-
B. (1993), Plot, plight and dramatism: Interpretation at three ages. Human Development, 36(6), 327-342. Fielding, N.G. & Lee, R.M. (1991), Using computers in qualitative research. London: Sage. Fisher-Rosenthal, W. (1995), The problem with identity: Biography as solution to some (post)modernist dilemmas. Comenius, Utrecht, 3, 250-265. Fontana, A. & Frey, J.H. (1994), Interviewing: The art of science. In N.K. Denzin & Y.S. Lincoln (Eds.), Handbook of qualitative research (pp. 362-376). Thousand Oaks, CA: Sage. Frankenstein, C. (1970a), Impaired intelligence. New York: Gordon & Reach
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
1993), „Plot, plight and dramatism: Interpretation at three ages”, Human Development, 36(6), pp. 327-342. Fielding, N.G., Lee, R.M. (1991), Using computers in qualitative research, Sage, Londra. Fisher-Rosenthal, W. (1995), „The problem with identity: Biography as solution to some (post)modernist dilemmas”, Comenius, Utrecht, 3, pp. 250-265. Fontana, A., Frey, J.H. (1994), „Interviewing: The art of science”, în N.K. Denzin și Y.S. Lincoln (eds), Handbook of qualitative research (pp. 362-376), Sage, Thousand Oaks, CA. Frankenstein, C. (1970a), Impaired intelligence, Gordon
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cu ceea ce avea să fie lirica htonică, tradiționalistă, decât cu poezia simbolistă și intelectualistă. Până în 1925, A. l. și a. își precizase doar caracterul „mozaicat”, eclectic, recrutându-și colaboratorii oarecum la întâmplare, astfel că alături de „poporanistul” I. Agârbiceanu publică și „modernistul” F. Aderca. Nu avea o cronică literară sistematică, sarcina recenzării cărților fiind lăsată pe seama unor critici ocazionali și didactici (Claudia Millian, G. Baiculescu ș.a.). Venirea lui Sevastos, mai exact intrarea revistei în sfera de influență a „Vieții românești”, schimbă întrucâtva
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
ca și prin puterea de asimilare, reglată în ultimul secol de un excelent spirit critic. Discuția se extinde și în planul artei, sub forma raportului dintre tradiție și inovație, revista adoptând o poziție moderată între prăfuitul tradiționalism (neaoșism) și inovațiile moderniste. Este combătut, neconvingător, E. Lovinescu. Firește, nu se ajunge la o perfectă unitate de vederi. Spiritele „cuminți”, în frunte cu directorul revistei (M. Sevastos), preferă proza de observație socială, în dauna celei de analiză psihologică. Nu era aceasta numai opinia
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
există istorie unitară și deci nu există ceva cum ar fi progresul ș...ț. Postmodernitatea este epoca unei gândiri nu atât a fragmentării, cât a pluralității.” G. Vattimo, Sfârșitul modernității Un punct puternic de sprijin pentru ieșirea din concepția epistemologică modernistă este reprezentat de ideile lui R. Rorty. După ce constrângerile empirismului au fost, rând pe rând, dezavuate sau subminate de către diferiți autori (vezi 1.1), posibilitatea unei epistemologii fundaționaliste în domeniul științelor socioumane a devenit problematică. Autorul menționat vorbește despre un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
democrației liberale și a șanselor egale. Scopul unei astfel de societăți este cel de a oferi oportunități de învățare permanentă adulților, astfel încât aceștia să poată răspunde provocărilor unei societăți în schimbare. Această direcție s-a consolidat ca parte a discursului modernist de tip emancipator de după cel de-al doilea război mondial. b) O societate a învățării este o piață a învățării, ce încurajează instituțiile să ofere servicii de învățare pentru indivizi, ca o condiție a sprijinirii competitivității economice. Scopul este de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Revue thomiste, care s-au simțit vizați de unele remarci. Părintele Garrigou-Lagrange, Într-o replică plină ochi de citate latinești, va merge până acolo Încât Îi califică pe „mușchetarii” de la Fourvière drept susținători ai unei „noi teologii”, purtătoare a virusului modernist. Foarte pe scurt, textul lui Daniélou pleacă de la următoarea constatare: teologia catolică a epocii ar fi o teologie Închisă În ea Însăși, fără nici o legătură cu lumea În care creștinii, totuși, Își petrec viața lor de zi cu zi. Dar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
entre La Revue Thomiste d’une part et les R.R. P.P. de Lubac, Daniélou, Bouillard, Fessard, von Balthasar, d’autre part”. Subtitlul mi se pare extrem de sugestiv, pentru că el citează toate numele iezuiților importanți, socotiți ca făcând parte din „tabăra modernistă”. Inutil să spunem că teologii respectivi nu se reclamau de la nici o mișcare specifică, dotată cu un „șef” sau cu o direcție programatică. Singura scriere cu caracter „programatic” (În realitate, un diagnostic al teologiei contemporane, urmat de câteva soluții) Îl reprezintă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Ceea ce noi regretăm la mulți dintre ei (la acești teologi - n.n.) este că scoaterea la lumină a bogățiilor tradiției patristice sau efortul de a găsi o formulare Întinerită sunt Însoțite de o evidentă depreciere a teologiei scolastice”. Or, după criza „modernistă” de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX, Vaticanul impusese tomismul ca „doctrină oficială”. În Angelicum, octombrie-noiembrie, pp. 126-145. Aceleași reproșuri apar În articolul lui Labourdette: „Misterele subiectivității interesează mai mult decât adevărul impersonal” (ibid., p. 360). Sau
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
treilea volum, Dualismul tragediei lui Sofocle (1936), fundamentat pe ideea artei pure, care dă și perspectiva de apreciere. Respingând tendința premeditată și diferențele dintre genuri, autorul va judeca tragediile sofocleene în funcție de relația binara idei filosofice și religioase - patetism dramatic, criteriu modernist discriminator, pe care il aplică mecanic literaturii antice. Intenționalitatea de orice natură, crede el, împinge Antigona, Ajax, Filoctet și Oedip la Colona în abisurile nonartei. Titlul de capodoperă se cuvine doar tragediilor Oedip rege, Electra și Trachinienele, în care facultățile
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
legionară. Dar, în ciuda acestei poziții ideologice, care, între altele, respingea estetismul și cosmopolitismul în artă, la început revista păstrează totuși un anumit echilibru. Așa se face că, cel puțin în numerele din 1932, printre colaboratori se află câțiva dintre scriitorii moderniști de seamă. Anton Holban publică aici o scurtă povestire intitulată Scatiul și stăpânul său, iar Camil Petrescu un fragment din însemnările sale de călătorie (Rapid Constantinopol-Bioram. Dansul pântecului). Eugen Ionescu scrie, la cronica literară, despre lucrarea Eminescu de Lucian Boz
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
viața pestriță a capitalei bucureștene, o cetate-bâlci pitorească și plină de viață. Următoarele volume publicate în țară, inconsistente valoric, nu anunță evoluția surprinzătoare a poeziei din exil. Poemele poetului pribeag (1963) corespund unei alte vârste poetice, de această dată profund modernistă, și unei experiențe traumatizante: „desțărarea”, tema centrală, obsedantă a liricii lui B., generează viziuni coșmarești, apocaliptice, în care singurătatea și moartea covârșesc sufletul pribeag: „Aici cresc baobabi. Aici cresc șerpi./ Aici cresc țipete care se-neacă-n tăcere, [...] Aici cresc
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
revistă „Simbolul” (1912) îi are ca inițiatori pe S. Samyro (viitorul Tristan Tzara) și pe I. Iovanaki (viitorul Ion Vinea), iar drept colaboratori, printre alții, pe Adrian Maniu și, pentru partea grafică, pe Marcel Iancu, ulterior puternic implicat în mișcarea modernistă. De altfel, mulți dintre viitorii avangardiști debutează sub auspiciile simbolismului. Mai mult decât în alte literaturi europene, în spațiul românesc a existat, cu excepția momentelor de radicalitate doctrinară, o disponibilitate a a. pentru valorizarea literaturii în termenii modernismului. O atestă, bunăoară
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
toleranță culturală. Mai puțin cunoscut este poetul C., autor a trei volume apărute într-un ritm susținut: Semn (1968), Versuri (1970), Umbre de apă (1972). Poezia lui este perfect consubstanțială cu opțiunile sale teoretice, mizând convergent pe o scriitură emfatic modernistă, ca și pe o substanță reflexivă acuzat intelectualistă, excentrică ideologic și tematic în epocă. Un ciclu de poeme, atribuit (în Versuri) autorului imaginar Zacharias Lichter, face publică relația de continuitate a poeziei cu miniromanul eseu Viața și opiniile lui Zacharias
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
descendent al lui D. Popovici, C. este un precursor al lui Ion Negoițescu. Spre deosebire de primul, el citește pe Eminescu într-un mod vizibil situat, la fel ca și cel de-al doilea: din perspectiva unei estetici conservând emfatic memoria experienței moderniste. De aici decurge o altă diferență în raport cu eminescologia antecedentă: interesul pentru plasarea fizionomiei creatoare în orizonturi epistemice ample. Indiferent de obiectul lor imediat, interpretările din carte rămân constant la nivelul relației simptomatice dintre un intelectual (Eminescu) și timpul său. În
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
Încetul, din pricina unei predispoziții spre claustrofobie, a Început să aprecieze pereții de sticlă de pe Middlesex. Lefty spăla geamurile. Făcându-se util, ca Întotdeauna, și-a asumat sarcina sisifică de a menține Într-o stare impecabilă de curățenie toate acele suprafețe moderniste. Cu aceeași concentrare cu care exersa aoristul verbelor din greaca veche - un timp atât de obosit, Încât denumea acțiuni care poate nu aveau să fie Încheiate niciodată -, Lefty curăța acum imensele ferestre cu perspectivă, geamurile aburite ale serei, ușile glisante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la societatea industrială. Epoca însăși este marcată puternic de începutul relațiilor capitaliste și, în scurt timp, de criza de după Primul Război Mondial. De aici tendința de retragere în trecut sau în natură, paseismul ca expresie a inadecvării și respingerii progresului modernist care aducea cu sine un nou set de valori și o nouă morală ce par să marcheze o oarecare degradare, multe schimbări văzute ca excese. În fața acestor schimbări iminente care impun automat un alt ritm existențial, Sadoveanu e ofensiv și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu Martina am fost la tot felul de expoziții. Am fost la o expoziție constructivistă undeva în East. Prăjini tremurătoare de Armindeni, și corturi indiene de bârne, îndoituri spastice de beton și oțel, pisoaruri ciobite. Am fost la o expoziție modernistă nu departe de Park. Cărți de joc sfâșiate, piese de șah, table de la jocul de table, și cioburi de zaruri, rebuturi ale trișatului, ale norocului. Mă simt obligat să-mi manifest entuziasmul față de tot ce văd, dar e mult de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
distribuite cu îndemânare în informația epică, duplicarea alegorică a înțelesurilor, metaforele enigmatice pot, de fapt, să facă lectura unui roman ca Plicul negru cu mult mai bogată și mai captivantă. În ciuda structurii sale atât de complexe - asemănătoare multora dintre romanele moderniste (de la Musil la Mann, de la Kafka la Robbe-Grillet) -, cartea minuțios construită a lui Manea este în esență un mister psihologic, istoria căutării unei organizații oculte, povestea unui anchetator care își pierde mințile și, până la urmă, un foarte ingenios construit puzzle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vreme respectiva formă de protest. Unica imunitate pe care o recunoștea era aceea a legațiilor străine. Pe teritoriul englez, fiecare refugiat Își adusese kalyan-ul și visurile sale. Între un cort și altul, o mare de deosebiri. În jurul lui Fazel, elita modernistă; nu erau doar o mână, ci sute, tineri sau cărunți, organizați În anjuman, societăți mai mult sau mai puțin secrete. Frazele lor reveneau, necontenit, la Japonia, la Rusia, la Franța, mai ales, a cărei limbă o vorbeau, ale cărei cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
într un înainte și un după, că nu avem trei Românii în mai puțin de un secol (interbelică, comunistă și de piață), că Stalin sau Ceaușescu se înscriu, chiar și ei, într-o durată lungă care îi depășește, că visul modernist și cel naționalist (care uneori se confundă) traversează epoci și regimuri ca un fel de Mărie cu altă pălărie ; și, mai presus de toate, că propria mea viață nu este ruptă nici ea în două vieți ce-și întorc reciproc
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Dacă o dogmă moartă poate stăvili o dragoste vie, ce fel de dragoste e aceea? Dacă sunt convins că adevărul e pretutindeni, în toate credințele, de ce nu schimb în fapte convingerea aceasta? E foarte ușor să spun, ca orice misionar modernist, că toate religiile sunt bune. M-am săturat de vorbe. Vreau să-mi dovedesc mie însumi că hinduismul e tot atât de bun ca și creștinismul, dacă cred, într-adevăr, într-un singur Dumnezeu; după cum amândouă legile ar fi inutile, dacă n-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]