873 matches
-
al istoriei țărilor în care evreii au poposit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, dar și într-o perspectivă care să valorifice o “istorie paralelă și particulară” a tradiției evreiești. În aceste condiții, evoluțiile politico-sociale ale societății moldave influențează și viața comunității evreiești. Anterior secolului al XIX-lea, evreii au găsit în Moldova un climat mai pașnic, ce le-a permis așezarea permanentă. În „spațiul românesc, evreii nu au cunoscut realitatea gheto-ului”. Ei se bucurau de o
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
noastre - 1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfața de Iorgu Burghelea. Bârladul În presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, 274 p., cu „Mărturisiri” de Constantin Hușanu Personalități moldave, Iași, 2008, Editura PIM, 591 p., cu un „Cuvânt Înainte” al autorului. Mari personalități ale culturii române Într-o istorie a presei bârlădene -1870-2008, Ediția a II-a revăzuta și adăugita. Editură PIM Iași, 471 p. Bucovina În presa vremii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
li se ofere drept premii ,,cărțile trebuincioase pe anul viitor”. În situația în care acești elevi provin din categoria părinților săraci și ,,scăpătați”, domnitorul dispune să li se ofere ,,o cuviincioasă leafă” (bursă), având în vedere situația lor materială. Domnitorul moldav atrăgea atenția epitropilor ca nici ei, nici profesorii ,,să nu facă știre” elevilor temele de examen sau ,,tâlcuiala lor”, pentru ca procesul de examinare să stabilească ierarhia corectă a situației la învățătură. Odată cu anul 1814, Vodă Caragea decidea ca evaluarea cunoștințelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școli bine organizate (1653), care a exercitat o mare influență asupra organizării activității instructiv-educative în școlile din spațiul principatului ardelean. Gramata (ordin domnesc) din anul 1707, valabilă pentru școala de la Sf. Sava din București, precum și hrisoavele pentru școlile din teritoriul moldav (primul din anul 1728, iar cel de-al doilea din 14 ianuarie 1814) reprezintă baza documentară ce ilustrează funcționarea orarului. Documentul din 1707 prevedea activitate didactică dimineața și după-amiaza, precizându-se astfel că primul dascăl ,,dimineața să tălmăcească 2 cărți
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
tinerilor din păturile mai sărace. Un alt document domnesc, de data aceasta în Moldova lui Grigore al II-lea Ghica, decide reorganizarea Academiei Domnești din Iași, instituție înființată inițial la 1717 sub patronajul lui Constantin Mavrocordat. Tot în același stat moldav, același domn fanariot dispunea înființarea a numeroase școli elementare, dintre care 26 erau românești. Cele două instituții de învățământ superior, academiile domnești de la Sf. Sava din București și cea similară din Iași, instituții de învățământ de rang înalt, au răspuns
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și străini, și care ar fi trebuit să fie asamblate în volume ulterioare (scurtele sale monografii se referă la următorii autori: Vasile Conta, Ion Găvănescul, Imm. Kant, Tolstoi, Helvetius, John Locke, Basedow, Georg Kirschensteiner, S. Freud). Opțiunea pedagogică a pedagogului moldav a fost catalogată deseori drept una personalistă, el însuși declarându-se pedagog social. Dinamica pedagogiei timpului său de la herbartianism spre pedagogia socială sau pedagogia culturii a fost amplu dezbătută în scrierile sale: ,,După pedagogia predominant individuală și cu repercusiuni individualiste
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la 50 ani de activitate didactico - științifică și culturală se declară mulțumit că „ajuns cu bine” la vârsta de 75 ani de viață. Profesorul Ion Gugiuman face parte din pleiada intelectualilor hușeni din ținutul Fălciului, purtând amprenta psihică a plaiurilor moldave: blând, sfătos, înțelegător, modest și iubitor de oameni. Pentru copii a avut o sensibilitate aparte, cărora le-a dedicat câteva povestioare în stilul humuleșteanului Nică. Totuși, a fost pe deplin conștient că toate au o limită „Pentru că așa-i viața
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
exaltare. Potrivit puținelor dicționare care îl menționează, începu el pe un ton pedagogic, bugaz este, la origine, un substantiv comun care ar însemna, în turcă, gură de fluviu, strâmtoare, gât, pas, canal. De ce un nume turcesc pe acest străvechi pământ moldav? Pentru că, știi foarte bine, după ce turcii au terminat cu Constantinopole, n-au încetat să caute pricină principatelor române, Țara Românească și Moldova. În ciuda vitejiei lui Ștefan cel Mare și după mai multe înfrângeri, au izbutit, sprijiniți de tătari, să pună
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de secole, ieșenii se simt ca-ntr-o lume de basm, fermecătoare, feerică. Nu sunt acestea doar vorbe într-o comunicare între "sordid și princiar", sunt trăiri ale acelora care pot pătrunde nu în formule superlative, ci în tainele orașului moldav. Pelerini ai frumosului, veniți să redescoperiți Iașul! Grupuri de tineri vioi, exuberanți urcă panta lină a Copoului spre Universitate, conversând în ritmul pașilor elastici. Vesele și elegante, studentele urcă dezinvolt spre izvoarele înțelepciunii, neștiind că fac parte din arta vie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Iașul cultural fără a ne opri la principalele sale instituții, mai ales la cele care se remarcă prin activități ieșite nu de sub pulpanele lipsite de original și insolit? Cu fidelitate creatoare, ele se inspiră din comoara nesecată a tradițiilor orașului moldav și în același timp reînnoiesc cu intensitate semnificațiile tematicilor actuale, neputând ocoli firmamentul mijloacelor moderne de comunicare. Se cuvine a constata, cu prilejul diverselor manifestări, că există cu adevărat un univers de gândire la nivelul programelor culturale, altfel misiunile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe care intră dar și iese lumina... Deschizând-o, crede că ceva se înveșnicește undeva, acolo Sus, un ceva transmisibil pe pământ, un ceva care revigorează binele, adevărul, frumosul. Dincolo de cuvinte, principii și concepte credem că sufletul ieșean, și cel moldav în general, vibrează metafizic, se umple de densitate existențială, astfel renasc iluziile, speranțele, devenirile culturale. Și mai credem că răbojul 15 (cele 15 ediții) e ca un portal de trecere spre tărâmul celei de a doua tinerețe și tot așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
înflăcărată, ci ca o prietenă fidelă, statornică. (Mihaela WERNER) Să-mi fie îngăduit să redau câteva versuri dintr-o veche "declarație de dragoste" făcută Iașului. Și, chiar dacă sună declamatoriu și vetust, ele reprezintă totuși dragostea mea neștirbită pentru bătrâna cetate moldavă: "Mă-nchin, bătrâne, zidurilor tale/ crescute din legende și din stei,/ cu-atâtea străluciri voievodale/ încremenite-n veșnicii de zei./ De-aici străbate Ștefan peste vremi/ întinerind mereu în bronz și fier,/ de strajă crezului străbun din steme/ și blândului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
-nchin, bătrâne, zidurilor tale/ crescute din legende și din stei,/ cu-atâtea străluciri voievodale/ încremenite-n veșnicii de zei./ De-aici străbate Ștefan peste vremi/ întinerind mereu în bronz și fier,/ de strajă crezului străbun din steme/ și blândului urcuș moldav spre cer./ Mi-s dragi, bătrâne, zidurile tale/ cu lumea lor de umbre și măriri,/ cu zările răsfrânte în cristale/ și-n dăinuirea vechilor zidiri..." (Dumitru VACARIU) Pentru un nemțean, stabilit în dulcele târg, nu există decât un loc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
răspundere și ce șansă imensă avem!”. A simțit instinctiv această mare șansă și imensă răspundere, dedicându-i-se afectiv și fără rezerve. Rezultatele acestui crez sunt măsura exigențelor sale. Teodor Pracsiu înscriindu-și numele în panoplia marilor personalități ale spațiului moldav. Pentru noi, bibliotecarii, cu care a colaborat atât de strâns dovedind o permanență benefică a fost un mare privilegiu, pentru că actul de cultură cere și acea emulație intelectuală și trăire spirituală pe care profesorul Teodor Pracsiu ni le-a oferit
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
fie o punte de trecere pentru o colaborare și mai fructuoasă pentru viitorul culturii vasluiene. SPIRITUL CUMPĂNIT AL INTELECTUALULUI Născut la început de cireșar pe meleaguri vâlcene, i-a fost scris să-și poarte pașii spre această parte de țară moldavă primitoare și dornică de fii destoinici ce judecă în liniște și responsabil. A fost norocul elevilor de la Școala generală din Fălciu, mai întâi, pentru ca, începând din 1990, să profite din plin de calitățile de dascăl fin și rafinat, favorizat de
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
va da a doua zi! Vasile Vlad te îmbrățișează cu toată prețuirea pentru carte după ce același lucru mi-a făcut mie (nu mă văzuse de la P. Neamț, 1981 cînd plecase sincer emoționat de dragostea pe care i-o arătaseră toți moldavii). Cărțile pentru Carolina și Alex. Ștefănescu de negăsit le-am lăsat lui Cristoiu (greșeală?!) care a promis că li le va da. Cristoiu-Stanca-A.T. Dumitrescu mi-au propus colaborare la "Supliment...", inclusiv cu o tabletă despre împărat, spunîndu-mi la ureche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Alexandru, Ana Blandiana, Ion Gheorghe, Petre Stoica, Marin Sorescu, Grigore Hagiu, Adrian Păunescu, Cezar Baltag. Cu mult prea popularul Nichita Stănescu, cel cunoscut prin Traian T. Coșovei și Elena Ștefoi, am și băut cîteva vodci. Să adaug apoi majestuoșii poeți moldavi, cu care am devenit prieten, Ioanid Romanescu, Mihai Ursachi, Adi Cusin, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu. Pe urmă, criticii Eugen Simion, Al. Piru, Nicolae Manolescu (mi-au fost și profesori la Filologia bucureșteană), Gheorghe Grigurcu, Marin Mincu. Păstrez mai multe scrisori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
locație mai potrivită decât Iașiul pentru Sahasrara Puja! Subliniez aceasta nu din complezență pentru gazde, ci mânat de imaginile ce mi se derulează pe ecranul minții: revăd saturația de verde crud al parcurilor și pădurilor ce împodobesc atât vestitul oraș moldav, cât și împrejurimile sale, cerul senin, liber de orice nor numai al acelor unice zile, revăd Lacul Ciric din care săltau vioi peștii, în ciuda pescarilor de pe malul celălalt, tânjesc după baia de aer pur în care m-am afundat. Suficiente
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nici urmă de îngrijorare sau iritare, conform stării zilei. Ne-am îmbarcat, în fine, și am demarat. Și de această dată ne-am minunat de frumusețile pe care natura ni le etala cu dărnicie, în timp ce lăsam în urmă bătrânele meleaguri moldave. Păduri, dealuri împodobite cu pășuni sau livezi, sate frumoase ne întâmpinau la tot pasul. De data aceasta am folosit cealaltă variantă de drum, drum ce s-a dovedit a fi unul asfaltat. Pe traseu ne-am delectat cu prasad din
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Suceava la Iași (1564), zidirea Mănăstirii Sucevița prin Mitropolitul Moldovei George Movilă cu fratele său Iremia (1578), introducerea calendarului grigorian (nou latin) prin papa Grigoriu XIII (1582), aducerea barabulelor la Europa prin Franz Drake (1585), zidirea mănăstirii Dragomirna prin mitropolitul Moldav Anastasiu Crimca (1602), desrobirea limbei române de cea rusească în biserică prin întâia carte bisericească scrisă românește (1631), răpirea moaștelor S. Ioan cel Nou prin Ioan Sobieski, regele Polonilor și aducerea lor la Zolkwa în Galiția, dimpreună cu odoarele Mitropoliei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cursă nocturnă, În atmosfera „economiei de energie” a vehicolului, a fost o revelație emoționantă pentru mine; cu atât mai mult cu cât În filoanele memoriei mele dăinuiesc vorbe de mare apreciere la adresa dvs. Rădăcinile mele rămân În acel dens pământ moldav udat de Moldova și de Șomuz, de o rară concentrare de valori românești. Am plecat din acel straniu și Îndepărtat târg cu veleități de municipiu (după câte am auzit), copleșit de impresii, imagini, oameni și atmosferă; atât de copleșit Încât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
urcă în tren câteva grupuri de studenți, care ne fac cunoscut programul de la Kaliningrad. În compartimentul nostru se instalează rusoaica pe care am întâlnit-o la Malbork. E la fel de entuziastă și curioasă cum o știam, se bucură că suntem iz Moldavii (din Moldova) și vorbește neîntrerupt. Mă obosește... Știe tot, merge des în Polonia, în țările baltice, în Germania, are pașaport cu vize multiple și e îngrijorată de extinderea Uniunii Europene, care va pune problema vizelor pentru cei din Kaliningrad. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Scriitorilor și care a făcut-o pe față. A și plătit-o iute, Ceaușescu l-a scos din funcție - după un congres al scriitorilor unde „era voie” să fie atacat autorul Mărului de lângă drum și înlocuit cu mai ștersul poet moldav Demostene Botez. De altfel, foarte, foarte puțini dintre vechii ideologi literari staliniști și-au făcut mea culpa, S. Damian e unul din exemplele onorabile. Dar un Crohmălniceanu, figură mai decisivă, mai autoritară în noroiul și crimele culturale ale anilor ’50
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dificultățile cu care s-a confruntat. Având în vedere penuria de izvoare scrise de contemporani despre societatea tradițională românească de la cumpăna celor două veacuri, cu excepția celor literare, considerăm aducerea la lumina tiparului a manuscrisului memorialistic al unui intelectual al satului moldav un demers pe deplin justificat. Autorul acestor memorii învățătorul Gheorghe Rădășanu se prezintă prin microcosmosul reprezentat de casa copilăriei, trecând, conform propriei percepții, prin marea lume a familiei Iftime, din care provenea mama sa, la macrocosmosul satului Bogata (comuna Sasca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din satul Bogata, comuna Baia, reprezentativ pentru mediul școlar rural din primele decenii ale secolului XX se editează după manuscrisul original al autorului. Scrise la sfârșitul vieții, între ianuarie 1971 și iunie 1974, amintirile sunt o frescă a lumii satului moldav de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Cele mai multe pagini au fost scrise în 1971, cu intenția vădită de a-și memora întreaga viață. Din păcate, vârsta înaintată (87 de ani în 1971) și distanța mare în timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]