961 matches
-
coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză. Gunoiu împrăștiat cu scumpete pe ogoare. Buchete de molizi. Livezi. O pădurice de mesteceni. În sfârșit, iată un om care râde! Galiție țară pustie, țară tristă! La ora 9 Chedorow. La 10 și ceva ajungem la Lemberg gară de mare capitală, acoperită și cu mai multe peroane. Stăm o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în rând cu coadă la stațiunile de tramvai. Academia de științe a U.R.S.S. președinte: Vladimir Leontievici Komarov. Discuții privitoare la problema agrară. Împământenirea nu soluționează. Socializarea e singura cale. 13.VI.1945 Vizităm grădina. Plante de Predeal și Sinaia. Molizi, plopi tremurători, jugastri. 14.VI Vremea urmează a fi deosebit de agreabilă. Vizităm Moscova. Cremlinul îți face o mare impresie prin grandoarea și noutatea lui arhitectonică. (stil italian) O curiozitate, marea biserică a sfântului Vasile, din latura cetății Cremlinului. Străzi foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mari de apă, inginerii au înghețat-o și au săpat în stâncă. Sara plecăm la Leningrad, ora 6. Tren domol, vagoane cu paturi, ceaiu. 25 Iunie, luni Ajungem la amiază. Am străbătut o întinsă regiune de mlaștini și păduri: sălcii, molid și pin, mesteacăn și plop. Sate foarte rare. Distrugeri de război. Am vizitat cu automobilul și pe jos Leningradul Nevschi Prospect Cheiurile Nevei Palatul de iarnă Grădina de vară Ermitajul Palatul lui Petru cel Mare (casă modestă) cu grădină în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a scăpat poate pentru totdeauna de bestia războinică. * Syringa Josica un fel de liliac care crește și în munții apuseni. Floarea mai bogată. 1. Călătorie cu avionul. Moscova. Uzkoe și parcul, liliacul, cucul și privighetorile, flora de munte, mesteacăn și molid. Delegațiile poloneză și ucrainiană. Serată la Uzkoe. 2. Priveliști din Moscova. Biblioteca Lenin. Voks. Editura în limbi străine. Muzeul. Cremlinul și Metropolitanul. 3. Colhozul. 4. Institutul lui Nicolai Vasilievici Țâțân. 5. Petrogradul. Leningrad. joi, 28.VI Satul unde s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asimilări normale. Fascinat de detalii și subtilități, mi-am forțat, nu o dată, inutil, metabolismul intelectual. Am sărit peste etapa „rumegării” cunoștințelor, a reflecției, mai ales în epoca „buletinelor informative”, numeroase la începutul anilor ’70. Eram încărcat de amănunte ca un molid de ace și, pe deasupra, euforic. Credeam că nu se vor scutura niciodată. Eroarea am resimțit o nu în fața unor erudiți, ci în a unor interlocutori de o relativă simplitate. Cîte un „cum?” și cîte un „de ce?” (naiv, fără intenție de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tulpină dreaptă pe toată înălțimea sa, are frunze aciculare, persistente, flori și semințe în conuri erecte. Lemnul lui moale și elastic e mult folosit în industria de construcții și pentru lucrările de tâmplărie. O foarte apropiată rudă a sa este Molidul, cunoscut și sub numele de molift (Picea abies), este tot un pinaceu rășinos ca și bradul, are o coroană piramidală înaltă până la 35 de metri, uneori chiar mai mult, lemnul său e folosit în construcții dar și mai ales în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tot un pinaceu rășinos ca și bradul, are o coroană piramidală înaltă până la 35 de metri, uneori chiar mai mult, lemnul său e folosit în construcții dar și mai ales în producția de celuloză, și de instrumente muzicale. Din scoarța molidului se extrage taninul, mult folosit în industria încălțămintei, de fapt la tăbăcitul pieilor necesare acesteia. Ienupărul (Juniperus communis) este un arbust din familia cupresaceelor , mult ramificat, având frunze aciculare, persistente, conuri (pseudobace), sferice, negre albăstrui, conținând ulei ce le face
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un echilibru secular cu mediul, deci pot fi considerate reprezentative. Concret, poalele muntelui, altitudinile mici deci, care nu se deosebesc cu nimic de orice deal, sunt populate de stejar. Mai sus, e prezent fagul. Înălțimile sunt dominate de brad și molid, iar creasta muntelui de jnepeni și ienuperi. Iar dacă muntele e Încă mai Înalt, mai e loc doar pentru licheni care, deși nu sunt plante lemnoase, trăiesc cu secolele. Dar să vedem ce ne spun toate acestea, procedând invers. E
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a fi oameni, adică - pe atunci - stăpânii lumii. E vorba de ceea ce tăiem, “Împodobim” - de parcă natura n’a pus În el destulă frumusețe - și-i cântăm “o, brad frumos”, deși agonia nu-i deloc frumoasă... Iar pe urmă, dacă e molid, Îl Înjurăm măturând ácele scuturate, ce sfârșesc, laolaltă cu scheletul, undeva la marginea orașului, Între sticle, oase și coji de cartofi. “Frumoasă” soartă pentru unul dintre cele mai pure exemple de negentropie... Poate el n’ar avea nimic Împotriva jertfirii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
verde!/ Da de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită la nivel cosmic este echivalentă morții inițiatice care stabilește teritoriul spiritual defrișat de semne ale trecerii, teritoriu „pe care vor fi înscrise revelațiile succesive destinate formării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și până pe la jumătatea lui septembrie, munc eam pe unde găseam, dar mai ales la... canton. La plivit buruiene în pepinieră, de exemplu. Acolo, cât era ziua de lungă, vara, smulgeam buruienele de pe straturile plantate cu semințe de brad alb, molid sau pin, pentru a preveni sufocarea dezvoltării puieților care aveau deja o înălțime de 10 25 cm. Muncă de loc lesnicioasă pentru că tot timpul eram supra vegheați de către pădurarii care ne însoțeau pas cu pas și ne îndemnau să nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Astra Bănățeană” din Timișoara cu tema: „Formarea poporului român și a limbii române” 17.X. Un grup de 6 membri ai filialei de la Sângeorz Băi, au mers la filiala din Nisporeni, Rep. Moldova, unde au plantat 500 de puieți de molid În jurul cimitirului eroilor români. Sau distribuit, de asemenea, 500 exemplare carte școlară pentru liceul din Nisporeni, cadouri și material didactic pentru Grădinița nr. 5 din Nisporeni. 18.X. Transport de cărți cu caracter didactic la Pivniceni, Raion Dondușeni, Rep. Moldova
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
al țării noastre dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și simt, și-aud partidul În toate frumusețile pe culmi.“ („Splendoarea patriei“, Noblețea plaiului natal, Editura Litera, 1976) BANCIU Paul Eugen „Astăzi, în zi de Ianuarie, 26, când primul om al celor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din populația Finlandei de la acea vreme trăia din agricultură, în condițiile în care doar 9% din suprafața pământului e folosită pentru culturi. Bogăția principală a Finlandei o reprezintă însă pădurile, 61% din suprafața țării fiind acoperită cu păduri de brad, molid și mesteacăn. S-au construit și multe școli agricole, facultăți de economie rurală, institute agricole, totul pentru a spori cercetarea în acest domeniu și pentru a ajuta dezvoltarea economică. Dar Finlanda nu e doar o țară agrară, industria ocupând și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
educația tehnologică; el; elastic; eternitate; face; fără viață; ferm; fin; formal; formă; frumoasă; frumos; frunză; frunze; fum; galben; geam; gorun; greutate; hotă; incapabil; inele; inocent; izolator; început; leagăn; lingură; lucios; luncă; mahogany; mahon; masa; masiv; materie; măslină; de mesteacăn; metal; molid; mult; muncă; munte; natural; naturalețe; negru; nemișcat; nou; obiect; oxigen; pal; parte a copacilor; pat; pentru foc; picior; plastic; plop; poartă; popa; prețuit; proaspăt; prost; puritate; pustiu; ramură; răsuflare; rupt; salcie; salcîm; scris; scrum; secetă; semn; de sicriu; silvică; slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de ore. • Este foarte important să citiți eticheta de pe recipientul cu ulei horticol. Acest produs este natural și nu prezintă nici un pericol; totuși nu este recomandat pentru toți arborii și arbuștii. Astfel, e mai bine să nu-l aplicați pe molid argintiu (Picea pungensă, paltin argintiu (Acer saccharumă, arțar roșu (Acer rubrumă, duglas verde (Pseudotsuga menziesiiă și meri sălbatici. Umiditatea • Pentru ca pământul grădinii dumneavoastră să se păstreze umed, folosiți rumeguș de cacao în locul scoarței de copac. Nu va trebui să udați
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 7. Etajul alpin Pădurea Vorona aparține zonei pădurilor de stejar, care are o răspândire mai redusă în Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei, la o altitudine 180 - 300 m. Substratul geologic este reprezentat prin marno - calcare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Hăuzești, Baraj Fârdea, Zona de agrement Lac Surduc, Folea (p), Petroman (p), Becicherecu Mic (p), Carani (p), Comloșu Mare (p), Dudeștii Vechi (p), Cenad (p), Gelu (p). MARȚI: Timișoara (Spl. N. Titulescu (p), străzile Nufărul, Olănescu, C. Davila (p), Velceanu, Molidului (p), Spl. Ț. Vladimirescu (p), Bd. I. Maniu (p), Preyer (p), Fârdea, Hăuzești, Baraj Fârdea, Zona de agrement Lac Surduc, Folea (p), Becicherecu Mic (p), Carani (p), Lungă, Vama Lungă, Comloșu Mare (p), Checea (p), Sânnicolau Mare (parțial), străzile Popa
Agenda2003-50-03-util () [Corola-journal/Journalistic/281839_a_283168]
-
de cult, de astă dată, de piatră. Să reziste măcar incendiilor vrăjmașe. La răstimpuri, bisericuța a suportat și firești reparații, ba, și adaosuri trebuincioase, la bârnele din lemn de stejar (talpă, pereți, tâmplărie, grinzi, căpriori etc.), adăgându-se și lemnărie din molid, ceva mai perisabilă. "Biserica de lemn din Putna, așa cum se prezintă ea în partea cea mai veche, a fost ridicată în chiar primii ani ai secolului XV, împlinind astăzi venerabila vârstă de 600 de ani. Dacă probele ŤAAť într-adevăr
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
str. Crișan nr. 1-3; Bulza, Pustiniș (p), Cenad (p), Fibiș (p), Uliuc (p), Satchinez (p) + Școală, Deta - străzile Victoriei, Eminescu, M. Viteazul, Pizzeria „Santa Lucia”; Moravița (p), Ivanda (p). MARȚI: Timișoara (Revizia de Vagoane, străzile Lidia nr. 77, C. Davila, Molidului, Velceanu, Ion Roată, Pomiculturii (p), C. Buziașului (p), Spătarul Milescu (p), Piața Palade), Lugoj - Micro V - blocurile 48-55, 50 bis; Bulza, Pustiniș (p), Cărpiniș (p), Cheglevici (p), Gelu, Sânpetru Mic, Tomnatic (p), Fibiș (p), Uliuc (p), Satchinez (p) + Școală, Livezile
Agenda2005-07-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283397_a_284726]
-
electrice în perioada 1-5 martie LUNI: Timișoara (str. Mircea cel Bătrân (p), Macilor (p), Dropiei nr. 4 și 6, Amforei nr. 5, Mendeleev, Madrid, Suceava, Hamlet, P. Laurențiu, Pop de Bășești (p), Pomiculturii (p), I. Roată (p), C. Davila (p), Molidului, Velceanu), Lugoj - Uzina de Apă, S.C. „HUSER“, S.C. „ALBIX“, Coop. Lugojana, Foraj 27 și 28, str. Lalelelor, Rodnei, Barițiu, Oituzului, C. Brâncoveanu, Honoriciului, Smârdan, Oloșagului, Margaretelor, Bocșei, Rozelor, Zona Cotul Mic bl. 9 sc. A+B, bl. 8 sc. A
Agenda2004-9-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282137_a_283466]
-
Tabăra, Dudeștii Noi (p), Calacea (p), Breștea (p), Macedonia (p), Comloșu Mare - case (p), Primăria, Poliția și Căminul de Bătrâni -, Teremia Mică (p). VINERI: Timișoara (str. M. Basarab, P. Ștefu, Mehedinți (p), Pomiculturii (p), I. Roată (p), C. Davila (p), Molidului, Velceanu, Timiș nr. 3 și 8, Dropiei nr. 10, Fagului, B. Iscovescu (p), Daliei (p), Ofcea (p), Al. Lazăr (p), Mehadia (p), Iosif Attila, Petöfi, Bobâlna, Gh. Doja, Ț. Vladimirescu (p), S. Arpad), Lugoj - Brâncoveanu, Oituz (p), Honoriciului -, Fădimac, Secaș
Agenda2004-9-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282137_a_283466]
-
buxux și aveniu pentru garduri vii costă între 28 888 de lei și 37 000 de lei firul. Arbori (mesteacăn, tei, prunus pissardi, albiția) se vând la prețuri între 106 000 și 450 000 de lei bucata; conifere (brad argintiu, molid, douglas, tisa, tuia), de la 450 000 de lei la 1,5 milioane de lei bucata. Informații, strada Avram Imbroane (fostă Aleea CFR) nr. 66, tel. 220 109, 220 121. O. NICA Structura șomajului l În județul Timiș Situația pe grupe
Agenda2004-9-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282124_a_283453]
-
cu o viteză in crescendo: ,mi-am ales poteca din dreapta, el pe cea din stînga. eram doi cai înhămați la o droșcă. aveam stații speciale unde ne opream, cum își marchează catolicii drumul calvarului, al nostru era frumos presărat cu molizi tineri, cu margarete și cărăbuși de mai. cînd am ajuns la ferigi m-a cuprins o pioșenie mare de tot că abia mă țineam să nu rîd - așa m-apucă pe mine în biserică, parcă lătra cățelul pămîntului sub crucea
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]