846 matches
-
pună în funcțiune, la 15 decembrie 1884, "un serviciu municipal pentru ridicarea gunoaielor din proprietățile particulare prin abonament", precum și autorizația de cumpărare a 40 de kilometri de cale ferată îngustă, pentru transportul gunoaielor în afara orașului 476. Tot sub impresia unei molime ce nu se putea lăsa prea mult așteptată, un anume Ioan Ciurileanu s-a simțit dator să tipărească o broșură în care, printre altele, făcea sugestii în privința "dezinfectării odăilor în timp de holeră". Autorul amintea că, în 1873, când familia
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în folclorul românesc Și la noi în țară, panica stârnită de izbucnirile holerei a lăsat, de-a lungul vremii, urme adânci în memoria colectivă. Într-o conferință ținută în 1893, la Ateneul din Bârlad, doctorul Teodor V. Cerchez remarca, în legătură cu molima din 1831, că mulți bătrâni continuau să-și calculeze vârsta în funcție de acest eveniment. Astfel, dacă-l întrebai pe un moșneag: "de câți ani ești?, el îți răspundea: sunt născut în timpul sau cu câțiva ani înainte de holera cea mare"478. La
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
noastră". Iată însă că un brăilean o considera de origine locală, fiind, spre deosebire de ciumă, care-i "boala turcilor", o boală "ce se poate numi a romînilor". Holera provine "din climă", mai cu seamă din căldurile mari, din arșița verii, deși molima se ivește uneori și după o iarnă ușoară. Alții cred că boala se trage "din aer", purtată de vântul cald. Despre un asemenea vânt rău, părerile sunt împărțite: el se ridică de pe ape, din bălți și lacuri, îndeosebi de acolo
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lacuri, îndeosebi de acolo de unde se topește cânepa, de pe stârvurile lăsate să putrezească afară sau chiar de pe câmpurile de război. Un informator din județul Rîmnicu Sărat dă vina pe muștele ce ies din cadavrele omenești dezgropate, aceste muște fiind purtătoarele molimei. Alte pricini ale bolii ar fi necurățenia ori locuințele umede și murdare. Se mai spunea că holera s-ar trage din răceală sau ar fi urmarea frigurilor. Mulți din acei anchetați pun boala pe seama alimentației. Unii consideră că holera s-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în epoca de dinainte de instituirea diagnosticului bacteriologic, confundarea, chiar de către medicii cu experiență, a holerei incipiente cu dizenteria, febra tifoidă și alte entități morbide, în care domină perturbarea funcției digestive, mai ales prin înmulțirea scaunelor. De fapt, despre toate marile molime se credea că au prin excelență o obârșie supranaturală. Holera este și ea "de la Dumnezeu", "cu știrea lui Dumnezeu", "din porunca lui Dumnezeu", constituind o pedeapsă dumnezeiască asupra răilor și necredincioșilor. Holera îi bate pe păcătoși, ca să-i facă să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
obârșie supranaturală. Holera este și ea "de la Dumnezeu", "cu știrea lui Dumnezeu", "din porunca lui Dumnezeu", constituind o pedeapsă dumnezeiască asupra răilor și necredincioșilor. Holera îi bate pe păcătoși, ca să-i facă să se pocăiască. Un tulcean este convins că molima îi lovește pe oameni "fiindcă nu țin duminicile și sărbătorile lăsate de la sfinții părinți, că lucrează [atunci] mai rău decât păgînii". Ca și ciuma, arată alții, holera este "biciul lui Dumnezeu", bici care nu mai alege, ci "îi ia laolaltă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și din ursită". Un hunedorean crede că treaba răufăcătoare a holerei se datorește intervenției strigoilor, care ies din morminte și "mănîncă inima omului", prin "inimă" înțelegîndu-se, eventual, și aici burta sau pântecele. Se știe despre holeră că, asemenea purtătoarelor altor molime, este "o ființă" peste măsură de rea. Cum aflăm dintr-un răspuns primit din județul Fălciu, ea se înfățișează "ca ceva încorporat, dară văzut numai de cel care moare". Alții afirmă că îndeobște bătrânii sunt în stare să vadă această
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se dă "să mănânce lapte dulce pe vatră, și ea mănâncă, nu moare din acea casă nime", ne încredințează alt vasluian. Pentru îmbunarea holerei, se recurgea la ritualuri magice preluate direct din tradiția conjurării ciumei. La apariția în vecinătate a molimei, câteva femei confecționau, într-o singură seară, o cămașă sau o ie, începînd cu torsul firelor și terminând cu cusutul, pe care o duceau la marginea satului, de unde urma ca holera să o ia și să plece mai departe, cruțând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
asemenea scăișuri ca să scape de holeră. În Buzău se credea că, la întîmplare de holeră, trebuie băută zeama rezultată din pisarea rădăcinii plantei. De folos erau și spinii de holeră fierți cu cârcei de bostan. În Bucovina, pe timp de molimă, femeile smulgeau buruiana cu rădăcină cu tot și o fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată se și vindecau. Holericii mai erau scăldați într-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mai semnalează și opinia că, "în timp de holeră, e bine să afumi casele cu acest spin, căci astfel tot răul se depărtează de dânsele și holera nici nu se poate apropia". De holeră se mai afuma cu iarbă-mare. Altminteri, molima era alungată, informează Artur Gorovei, și înfigînd în parii gardului tidve de cai albi. Când izbucnea holera se afuma cu fălci de cal alb. În județul Suceava, la coleră (diareea gravă) se ungea tot trupul cu usturoi pisat și se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Izbucnind holera, oamenii obișnuiau, în județul Dolj, să caute doi boi negri, fătați într-o sâmbătă de aceeași vacă, pe care-i înjugau la o tânjală, cu care doi-trei gospodari dădeau, într-o zi de sâmbătă, ocol satului bântuit de molimă, "cu credința că, astfel făcând, holera fuge din sat în alte părți"484. Am insistat asupra viziunii folclorice despre holeră, așa cum se înfățișa această viziune în pragul secolului nostru, pentru a pune în lumină ambianța psihosociologică în care au trebuit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
instituirea carantinelor, carantine terestre și carantine maritime, ca principal mijloc de a bara contagiunea. Încă din vremurile în care făcea ravagii neîndurătoarea ciumă, întreruperea totală a circulației persoanelor și mărfurilor păruse a fi soluția fără greș a problemei înlăturării marilor molime. Dar de vreun sfert de secol, prestigiul care păruse de nezdruncinat al instituției carantinale începea să fie obiect de discuție în cele mai înalte foruri ale administrației medico-sanitare. Iacob Felix constata în 1889: "În vreme ce la conferința sanitară internațională din Constantinopole
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
flagelul ne asediase iarăși. În acest an, holera se dezlănțuise în Afganistan și în Persia, de unde a și pătruns în Rusia, ca în iulie să bântuie la Nijni-Novgorod, Moscova și Sankt-Petersburg și să-și continue marșul spre apus. În august, molima a căpătat proporții alarmante la Hamburg-Altona, principalul port al Germaniei, și s-a extins în Olanda. În septembrie a fost invadată Galiția (fără însă ca în cursul lui 1892 holera să ajungă și în Bucovina). În octombrie, flagelul a fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la Constantinopol. Curând, alte cazuri s-au ivit la Sulina și apoi la Galați, dar infecția avîndu-și, eventual, originea la Brăila, de unde a provenit neândoios marele focar de la Cernavodă - Fetești, cu afectarea mai ales a lucrătorilor de la podul de peste Dunăre. Molima s-a extins la Călărași și în câteva sate din Ialomița, apoi la Giurgiu, ca, în august, să invadeze Herța și comunele din jur, însă de data aceasta prin contaminare din Bucovina. Autoritățile sanitare au ajuns la concluzia că au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în evidență uneori rolul apei de băut, ca vehicul al germenilor, dar totodată s-a putut stabili că transportul infecției s-a produs prin alimente, încălțăminte, veșminte sau rufe contaminate și chiar prin mâinile murdare. Până la sfârșitul lui octombrie, când molima s-a stins cu desăvârșire, au fost înregistrate în cele 15 județe afectate 1 494 de îmbolnăviri, cu 872 de decese, letalitatea fiind deci de 58,3%. Aproape o treime din totalul cazurilor pe țară s-a ivit în orașul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
asemenea baie506. Menționăm și faptul că, în literatura noastră medicală de popularizare, întîlnim luări de poziție împotriva metodelor "haiducești" de tratare a holerei. Într-o broșură mai veche, medicul craiovean E. Antonini își sfătuia cititorii să nu uzeze, când amenință molima, de renumitele "hapuri purgative" ale lui Morrison sau de cele ale lui Dehaut: "În timpi normali, nu obțineți în schimb decât un bine iluzoriu, iar real [în realitate] o slăbire, o deteriorare a organelor mistuirii; în timpi anormali, nu sunt
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
timpi anormali, nu sunt numai vătămătoare, ci chiar periculoase"507. * Un insolit ecou târziu al epidemiei de holeră din 1893 l-a constituit publicarea, la Paris, în 1925, a povestirii Codin, a lui Panait Istrati; acesta evocă aici aspecte ale molimei ce bântuise în Brăila copilăriei sale: instalarea atmosferei de panică, intervenția sistematică a autorităților sanitare, leacurile folosite atunci, printre care înghițirea regulată de usturoi, purtatul la gât a unei sticluțe cu camfor și fricționarea cu oțet a celor contaminați 508
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
autorităților sanitare, leacurile folosite atunci, printre care înghițirea regulată de usturoi, purtatul la gât a unei sticluțe cu camfor și fricționarea cu oțet a celor contaminați 508. Dătătoare de seamă, pentru atmosfera de panică instalată odată cu izbucnirea în 1893 a molimei, este o "anecdotă istorică", figurând într-un volum memorialistic al ziaristului G. Rădulescu (care-și semna producțiile cu pseudonimul Archibald): "Timpul", organul conservatorilor, aflați atunci la guvernare, a semnalat primele cazuri înregistrate la Brăila și la Călărași, "cînd ne pomenim
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în alte zone ale Europei centrale și occidentale, pentru a atinge, în 1910, punctul cel mai îndepărtat al difuzării sale, insula Madera din Atlantic, unde infecția a fost purtată pe un vas cu emigranți ruși spre America de Sud510. Pentru ca molima să nu găsească nepregătite autoritățile administrative și populația, în noiembrie-decembrie 1903, a fost convocată, la Paris, o conferință de bacteriologie, cu care prilej s-a adoptat o convenție sanitară internațională, acordând problemelor holerei o atenție specială. Prevederea de bază a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să fie dublat de cel al unui eminent îndrumător al campaniilor de teren pentru combaterea flagelului 511. Alarma împotriva holerei a fost dată la noi în august 1907, când Legația română de la Sankt-Petersburg a anunțat că, în luna precedentă, o molimă izbucnise la Samara. Măsurile de apărare au fost însă întărite la frontiera cu Rusia, mai ales după ce s-a semnalat prezența holerei la Chișinău. Dar adoptarea unui plan antiepidemic coerent era îngreuiată, cum remarcau atunci doctorii Petre Cazacu și Alexandru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în 1910 nu-și avea obârșia peste Prut: muncitorul de la fabrica de zahăr din Sascut, îmbolnăvit la 25 octombrie, venise de curând din Ungaria, unde holera își manifesta prezența 516. Despre panica stârnită în acel an, 1910, de perspectiva dezlănțuirii molimei dă mărturie și un document provenit dintr-o sursă mai puțin obișnuită în țara noastră, o "scrisoare pastorală", redactată de arhiepiscopul catolic al Iașilor, în legătură cu previzibila apariție a holerei. De fapt, monseniorul Camilli a socotit necesar doar să reactualizeze, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
După izbucnirea, la 16/29 iunie 1913, a celei de-a doua conflagrații balcanice, România a declarat, la 27 iunie/10 iulie, război Bulgariei. Trupele noastre au trecut în grabă Dunărea, fiind însă prea puțin pregătite să înfrunte și primejdia molimei care bântuia în Peninsula Balcanică. Generalul doctor C. Papillian reamintea, într-un studiu critic, publicat mai târziu, că direcția Serviciului Sanitar militar din perioada de la începutul campaniei în Bulgaria a recunoscut că, în acel moment, "nu s-a gândit la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ședința Academiei din 1 noiembrie 1913, profesorul Victor Babeș preciza că cele dintâi cazuri de holeră s-au ivit în formațiile noastre la Fernandovo, unde soldații români au venit în contact cu populația infectată, iar după aceea la Vrața, unde molima bântuise în tot timpul iernii și primăverii precedente. În scurtă vreme, focarul principal a devenit localitatea Orhania, unde-și avea sediul comandamentul Corpului I de Armată. Caracteristică pentru epidemia izbucnită printre ostașii noștri, remarca savantul, a fost "mica mortalitate a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
n-am avut prilejul să dăm o singură luptă. Holera ne-a secerat multă lume și ne-a dovedit că serviciile noastre sanitare erau nule"527. Privitor la starea de spirit ce domnea la comandamentele militare, unde riscurile unei grave molime au fost, măcar la început, cu totul desconsiderate, merită amintit un episod petrecut în localitatea Orhania, unde poposise coloana sanitară din care făcea parte și doctorul Argetoianu: "A doua zi după sosirea noastră - zi nenorocită de 13 - au început să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
gradații n-au fost la înălțimea acestui umorist, dar rămâne totuși stabilit că foarte puțini s-au supus prescripțiunilor profilactice medicale. Cei care au ascultat de ele - foarte puțini la număr - au putut să-și ferească, până la sfârșit, oamenii de molimă"528. Opinia curentă despre cauzele apariției molimei este dezvăluită și de o anecdotă povestită de comandantul unui regiment cantonat în satul Mircova și consemnată de un memorialist, magistratul Eugen Petit: "Holera trece cu două săculețe în mână; asaltată de rugămințile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]