278,086 matches
-
volum, o necesară (și foarte productivă, de altfel) distanță față de diferitele servituți și oferte publice ori economice, pentru a se consacra, în schimb, studiului, observației de pe margine, glosei culturale la situația socială, politică și existențială a epocii, uneori și a momentului. Ianoși preferă analiza la rece - dar fără răceală - asimilării proprii într-o vâltoare fără sens și fără convenții, din care nimeni nu mai pricepe mai nimic. El preferă să priceapă. Bine sau rău, lucrurile sunt discutabile - iar asta e bine
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
a critica - drept necesar și creator într-o societate democratică - vrem să însemnăm aici și astăzi cîteva din nedumeririle, din golurile și neîmplinirile care traversează - în criză - cultura și existența ei". Dl Ierunca adnotează o imaturitate a culturii românești a momentului, pîndite de alunecarea, naivă sau interesată, în abis: Maturitatea în cultură aparține drumului dintre esență și existență, în timp ce retragerea noastră strategică dincolo de miezul valabil de care pomeneam, nu înseamnă decît refuzul de a crea, de a exista prin cultură. Invitația
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
care o străbatem, avînd tulburătoare similitudini cu "tranziția" de după 1944? "Acest actual sistem economic românesc care deocamdată este o sumă a tuturor lipselor din sisteme economice străine, contribuie negreșit într-o măsură considerabilă la lipsa însăși a condițiilor culturale de moment, așa după cum anumite ambiții de a face cultura politică și de a nu o lăsa să fie ceea ce trebuie ea să fie - contribuie în cealaltă măsură la criza despre care vorbim". Azi la fel ca ieri! Trecutul și prezentul funcționează
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
marca inalienabilă a libertății. Marea lor intensitate morală le acordă o factură apoftegmatică. Cu atît mai prețioasă cu cît nu putem a nu ne raporta la impedimentele nu puține care mai stau azi în calea unei discuții dezinhibate, pe care momentul să n-o impieteze în nici un fel, a unei discuții libere atît prin condițiile noastre lăuntrice, cît și prin cele exterioare: Se vorbea de dreptul la critică, dacă nu ne înșelăm! Unde e? Pozițiile trebuie apărate. Presupunem că e loial
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
de a avea îngăduință să spui că nu ești liber înseamnă altceva decît libertate". Citind azi atari propoziții, se cuvine, pe de o parte, a aprecia dreptul redobîndit la libertatea cuvîntului, precum cea mai însemnată (unii zic singura!) cucerire de după momentul 1989, iar pe de alta a ne mobiliza în fața încercărilor de încălcare a lui care, slavă Domnului, nu lipsesc. Dacă unele intoleranțe, individuale sau de grup restrîns, sînt oarecum explicabile într-un cadru oprimat multă vreme de cenzură și poluat
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
stați cu mult-pomenita literatură de sertar? - Stau! Am fișe pentru două volume de Memorii aproximative, note pentru romănelul umoristic Tanti Ralița Daram Istanbul. Însă le las să mai pritocească, pân' ce vor dispărea pitecantropii din lumea editorială... - A existat un moment în care v-ați dat seama că sunteți scriitor umorist? - Numai unul? Am știut și am crezut că sunt umorist, încă din vremea când scriam versuri suprarealiste (aproximativ 1940), gen "Balada pasagerului care s-a sinucis în closetul unui hotel
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
pe... lume? - Excelente! Și am și o părere excelentă despre domniile lor. Indiferent ce și cum scriu despre mine... - V-ați simțit vreodată exilat din viață drept pedeapsă că nu ați dus la capăt ce v-ați propus la un moment dat? - Totdeauna m-am simțit un exilat! Și când am fugit de la Liceul Militar "D. A. Sturdza" - Craiova, și când am fugit de-acasă de nenumărate ori, riscând totul pentru a cunoaște viața, iar aceasta indiferent de faptul c-am izbutit
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Mușatescu are foarte mult din Al Conan II, tanti Ralița, Maica-Mare de la Poiana, inclusiv Tata Petre, bunicul meu. Ce mai, avem de-a face cu un individ dintre cei mai complecși, aiuriți și alandala. Altminteri nu-i om rău!... - Aveți momente când vă simțiți singur, izolat și părăsit sau ignorat de confrați și nu numai? Cum suportați acest sentiment? - Nu mă simt niciodată singur. Totdeauna sunt eu cu mine! Iar de-aș fi eu, fără mine, și-așa mi-ar fi
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
întreaga obște românească e pîndită de primejdii catastrofice). Paginile de față, mărturisește autoarea, sînt scrise despre și pentru alții". Ceea ce nu e un tendenționism, ci o firească ieșire din postura egotică a creatorului, o joncțiune a acestuia cu lumea în momente de cumpănă. Nu altminteri a procedat E. Lovinescu, militant atunci cînd era nevoie, într-un fel ce depășea decorul confortabil al camerei sale de lucru. Ființa omului de litere își dezvăluie o față socială, capabilă de solidaritate. Diaristul se transpune
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
dădeau la televiziune două meciuri de fotbal și rugby. Printre altele.) Dar scriitorii au atacat problemele reeditărilor și traducerilor, în frunte cu Paler, radicalizat, dar știind cum să se exprime ca să nu poată fi tratat drept disident". Nu lipsesc nici momentele în care, plini de ifose, cei menționați la Europa liberă cu propriile lor texte... se supără tot ei: "Sorin Titel s-a supărat că l-am criticat pentru articolul său elogios despre Canal. Nu ca Buzura care văzîndu-se la "Antologia
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
lugubru bar de noapte pentru vampiri și vampirițe, zis The Crypt - teoretizează lucid: "Clienții mei sînt atrași de partea întunecată"... "Clienții" sînt spectatorii, atrași de figura întunecată a lui Vlad Țepeș (devenit aici Vlad Dracula), racolat de vampiri într-un moment de slăbiciune, și răzbunîndu-și, peste veacuri, condiția... Drept care asistăm la dueluri repetate între Bine și Rău. Binele (Țepeș, vampirul benefic) e jucat de Marius Bodochi, cu un aer de haiduc romantic, iar Răul (vampirul malefic) capătă frisonul romantic din recuzita
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
cald în case și buzunarele românilor mai pline, cu siguranță că încercarea guvernului de a împinge opoziția la o moțiune de cenzură ar trece drept gluma politică a anului. Nu-mi dau seama cum au calculat strategii partidului de guvernămînt momentul cînd ar putea avea loc anticipatele după care visează. După socotelile mele, oricum ar întoarce lucrurile echipa premierului Năstase va mai petrece măcar o jumătate de an la Palatul Victoria. Opoziția nu are nici un interes să forțeze alegerile. Nu e
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
la doi ani după tulburările religioase din Transilvania, 1744, când s-a produs rebeliunea călugărului Visarion Sarai împotriva Unirii cu Roma. Episcopul Inochentie Micu Klein se afla în exil și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică se afla într-un moment de cumpănă. În această situație de criză, cartea lui Cotore reia și argumentează cele patru articole ("articulușe") impuse și acceptate la Unirea religioasă din anul 1700: "ex patre filioque procedit". ș(Spiritul Sfânt) purcede de la Tatăl și de la Fiulț, existența
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
dintr-un arhipelag de diversități. Spiritul European, ideea de Europa, cu aura sa politică, economică, religioasă, socială, cu toate "coincidențele și mișcările estetice" are un contur din ce în ce mai vizibil: prin date cheie, precum 480 î.Hr. - respingerea perșilor de către greci la Salamina (momentul delimitării definitive de asiatizare), 36 d.Hr. - convertirea lui Pavel pe drumul Damascului (ceea ce a însemnat "zidirea Ierusalimului, Atenei și Romei într-o cetate nouă", "legea și grația"), 843 - Tratatul de la Verdun (schițarea Europei națiunilor, odată cu prăbușirea imperiului Carolingian); 1492
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
culturală, liant între lumi, axa de circulație a Mitteleuropei, coloana vertebrală a monarhiei dunărene care "reușise să făurească o cultură comună, bazată pe împrumuturi din lumea occidentală, cea latină și cea germanică, din tradițiile naționale, dar și din Balcani"); sau "momentele cotiturii de sine ale conștiinței europene", precum crearea unui calendar unic, a sistemului metric, a imaginarului comun, a conștiinței demografice... Numeroase "cuvinte și lucruri", categorii din sfera sacrului, a vieții civile sau domestice (precum, de exemplu, centura, element de vestimentație
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
închis (sicriul) și al celui nemărginit (pustiul): la un pol - observă criticul - este faptul definitiv încheiat (moartea), la celălalt se dezvăluie procesul în continuă desfășurare (omorîrea). Punînd poezia în relație directă cu "procesele psihice", Mircea Scarlat nu se îndepărtează nici un moment de text, despărțind, cum se cuvine, esteticul de teritoriile învecinate. Criticul deosebește patru faze în creația bacoviană pe care - fidel opțiunilor metodologice inițiale - le abordează în dinamica lor internă, interioară fenomenului literar, oricîte structuri și destructurări politice și sociale vor
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
s-a bucurat de elogii. Selecția (din textele apărute în "Adevărul literar și artistic", "Caiete critice" și unul singur din "Contemporanul"), făcută în funcție de reprezentativitatea scriitorilor analizați și expresivitatea cronicilor (ne spune chiar autorul în "Scurte precizări"), nu ilustrează numai un moment literar (din 1995, când a început criticul să scrie, până în 2001), ci și evoluția acestuia. Se poate vedea o distanță extrem de interesantă între critica sa de până în 1998-'99 și cea din 2000-2001. Radicalul s-a transformat într-un mult
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
face o ierarhie a prozatorilor, a eseiștilor sau a autorilor de jurnale și memorii, este atent la mișcările criticii. Pune în ecuație fiecare apariție, înseriază, încadrează, creează o adevărată rețea de semne și semnificații a ceea ce înseamnă literatura la un moment dat, fără să se lase fascinat de acesta, ci evaluându-l în context istoric. Ceea ce își propune criticul este să gândească și să regândească, în afara prejudecăților, atât opera, cât și opiniile despre autor, fiindcă "rumoarea" interpretativă ar putea uneori să
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
cititorului, dar acest lucru nu schimbă cu nimic "filosofia" lecturii. Cum spuneam, Daniel Cristea Enache este un critic meditativ, dubitativ și... exclamativ. Iar prin acestea textele sale capătă vivacitate și savoare. Deși este unul dintre cei mai esteți critici ai momentului, e în același timp la curent cu tot ceea ce se întâmplă în pitoreasca viață literară românească. La curent, cu existența găștilor, grupurilor, grupulețelor și bisericuțelor, cu cine pe cine susține și de ce. Nu face teorii prea multe pe această temă
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
și transfigurările moralizatoare, lucrarea este depozitară a evenimentelor importante, dintre 1593-1601, "anii istoriei românilor cei mai avuți în fapte vitejești, în pilde minunate de jertfire către patrie." Compusă din cinci "cărți", lucrarea este desfășurare de fapte viu materializate prin două momente cheie, Călugăreni și Mirăslău, Servagiul, cu un conținut axat pe "robirea țăranului", idee asupra căreia a întârziat autorul, în sumarul general, totul marcat de simbolicele idealuri Libertatea națională și Unitatea națională. Cronologia este exactă, cum se desfășoară pe un pământ
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
la RADET, deși dosarul în cauză e în lucru de vreo doi ani? Și, dacă miroase urît de atîta vreme, de ce a fost nevoie să-l mai țină pe Dabela încă doi ani? Doar pentru a-l aresta într-un moment optim? Nici măcar n-a fost prins în flagrant. Sau numai pentru că erau necesare două înjurături pe cap de locuitor? Dumneavoastră nu aveți decît să ziceți de o sută de ori ce vă trece prin gînd despre directorul arestat. Povestea cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
a fost arestat în funcție de anotimp, sau că a fost arestat pur și simplu? Fiindcă, pe de altă parte, celor care l-au arestat pe Dabela în plină iarnă li se poate reproșa că au decapitat conducerea RADET tocmai într-un moment cînd conducerea ar fi trebuit lăsată în pace pentru a se ocupa de rezolvarea frigului din case. După părerea Cronicarului, și în privința arestărilor gospodarul își face vara sanie și iarna car. Din nefericire, carul politicienilor merge mai bine iarna pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
spus spânul, dar pentru domnul Carol era evident că nici el, nici colegii lui tăcuți nu înțelegeau mai nimic. Chiar dacă ar fi înțeles, asta n-ar fi schimbat mare lucru căci, în realitate, de când începuseră să-l fileze și până-n momentul interpelării, nu știuseră în nici un chip ce să facă cu el; să-l mai urce o dată într-o mașină și să-l arunce în natura Franței, să-l oprească și să-l închidă într-una din închisorile aeroportului, să-l
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
spre anumite concluzii. Una ar fi aceea că există în viața literară, în viața literaturii, mai bine zis, dincolo de toate rupturile, elemente de continuitate. La unele dintre acestea mă voi referi ceva mai jos. Dar să vedem, măcar în fugă, momentele principale ale istoriei S.S.R., astfel cum le proiectează, pe ecranul propriu, lucrarea lui Teodor Vârgolici. Au fost mai întâi, în primăvara lui 1908, câteva întruniri pregătitoare, din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Cincinat Pavelescu, ultimul aducând
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
se împotrivesc la primirea criticilor scriitorii minori ("scriptores minores"), veleitarii, adică tocmai aceia care sunt "creaturi proaspete ale unor critici binevoitori, flori plăpânde", socotindu-se "mai de folos ca aceia care le-au dat sancțiunea". Poveste veche! Mai reținem, în legătură cu momentul întemeierii S.S.R., faptul că inițiativa a aparținut scriitorilor tineri ai epocii (alături de cei amintiți înainte și M. Sadoveanu, membru în primul comitet de conducere și mai apoi președinte), ei adresând în 1909 marilor scriitori, lui Caragiale, Delavrancea, Vlahuță, Gherea, Slavici
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]