1,112 matches
-
2 ianuarie, 1948.. publica pe prima pagină cu litere mari și groase.. „Trăiască Republica Populară Română !” „A fost ales un prezidiu al Republicii Populare Române... Constituția a fost abrogată..!” În continuare gazeta publica... „Abdicarea Regelui Mihai I” „Consider că instituția monarhică nu mai corespunde actualelor condițiuni ale vieții noastre de stat, ea reprezintând o piedică serioasă în calea dezvoltării României. Pe deplin conștient de importanța actului ce fac în interesul poporului român... Abdic Las poporului român libertatea de a-și alege
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Răsărit) sau a credinței. În sens restrâns, termenul se referă la Biserica romană și la ierarhia ei. Temporalul, În schimb, desemnează realitatea atotcuprinzătoare a lumii terestre, inserată În timp (tempus), adică În durata istorică. Mai succint spus, temporalul este statul monarhic, care, aidoma Bisericii În raport cu spiritualul, constituie expresia la scară redusă a acestei realități. Ascensiunea sa În Occidentul medieval Începe În jurul anului 1000. Raporturile dintre aceste entități erau, În Evul Mediu, foarte diferite de cele de astăzi. În pofida unei, aparent, mari
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
tuturor supușilor săi, fără vreo excepție. Noul concept de suveranitate, a cărui emergență În Franța este Întrevăzută de toți specialiștii ca fiind coincidentă tocmai cu domnia lui Filip al IV-lea cel Frumos, ne arată progresele Înregistrate de consolidarea statului monarhic, Începând cu finele celui de-al X-lea veac. Acest fenomen este unul general, desfășurându-se, cu variații minime de formă și timp, pretutindeni În Apusul Europei, Între secolele X și XVI. El anticipează, deocamdată foarte vag, modernitatea politică. Este
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Acest fenomen este unul general, desfășurându-se, cu variații minime de formă și timp, pretutindeni În Apusul Europei, Între secolele X și XVI. El anticipează, deocamdată foarte vag, modernitatea politică. Este interesant de constatat că, În procesul afirmării sale, statul monarhic a Împrumutat, pentru a se defini și a-și legitima pretenția de autonomie, nu numai vocabularul religiei, ci și argumentele teologiei care constituiau, ne amintim, sigurul discurs posibil În cadrul paradigmei de gândire a timpului. Cuvântul „stat” (status) nu există În
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
din așa-numitele „legi naturale”, imaginate, cu Începere din secolele XII-XIII, ca fiind specifice organizării lumii vizibile, În conformitate cu libertatea relativă lăsată acesteia de Dumnezeu. Acest lucru nu era Însă suficient pentru a Întemeia și o suveranitate, câtă vreme natura formei monarhice de organizare nu era racordată, și ea, aidoma funcției monarhice, la transcendent, adică făcută să fie de origine divină, ceea ce, În Evul Mediu, constituia argumentul fondator al oricărei supremații. Corelarea, până la urmă, s-a făcut, iar semnul lingvistic al ființării
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
XII-XIII, ca fiind specifice organizării lumii vizibile, În conformitate cu libertatea relativă lăsată acesteia de Dumnezeu. Acest lucru nu era Însă suficient pentru a Întemeia și o suveranitate, câtă vreme natura formei monarhice de organizare nu era racordată, și ea, aidoma funcției monarhice, la transcendent, adică făcută să fie de origine divină, ceea ce, În Evul Mediu, constituia argumentul fondator al oricărei supremații. Corelarea, până la urmă, s-a făcut, iar semnul lingvistic al ființării sale l-a constituit, fapt grăitor, tot metafora corpului. Apărută
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
că În nici una dintre aceste scrieri metafora corpului nu ocupă un loc central. Cu excepția, totuși relativă, a lui Defensor pacis, unde imaginea trupului se găsește inserată Într-o amplă concepție organologică despre stat, analogia dintre corp și alcătuirea statului monarhic sau a Bisericii este, În fiecare din textele menționate, mai curând, marginală. Totuși, așa fiind - este a doua constatare -, poziția ei În aceste scrieri este esențială. Cine le citește cu atenție și integral observă repede un fapt surprinzător: deși absentă
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
dacă În scrierile partizanilor pontificali (cum este Aegidius Romanus) trupul este evocat, În conformitate cu paradigma paulină, prin prisma unității și a unicității conducerii, sub egida suverană a Papei („capul” Bisericii și al Întregii Creștinătăți), În tratatele care apără prerogativele monarhice (Rex pacificus și Defensor pacis), insistența asupra statutului și a funcției inimii În organism are, dimpotrivă, rolul de a simboliza atât dualitatea ierarhică a puterilor constituite, cât și diferențierea atribuțiilor pe care acestea le exercită. În ambele situații, așadar, ca
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
vie” apare În discursurile regale Încă din 1934, cu prilejul investirii episcopilor de Huși și Caransebeș. Anul următor este utilizată la ceremonia de investitură a lui Nicodim Munteanu ca mitropolit al Moldovei și Sucevei iar după instaurarea regimului de autoritate monarhică formula se regăsește În discursul regal la investitura mitropoliților Irineu al Moldovei și Nifon al Craiovei. În răspunsul la cuvântarea mitropolitului Nifon al Craiovei, regele Carol făcea noi precizări În legătură cu „biserica vie”: „Eu cer Biserică vie nu numai ca o
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
o mare distanță de candidatul autonomist. Sinn Fein s-a găsit izolat începînd cu anul 1910 pe scena politică irlandeză datorită diferențelor însemnate care existau între acest partid, Frăția Republicana și Partidul Autonomist Irlandez. Sinn Fein milită pentru un dualism monarhic, în timp ce Frăția Republicana, pentru o republică independența. Față de Partidul Autonomist, Sinn Fein avea o altă tactică pentru a duce lupta politică împotriva englezilor. Partidul Autonomist Irlandez s-a implicat în sistemul politic englez, în timp ce Sinn Fein dorea respingerea acestei implicări
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
faptelor istorice, căci sub imperiul moștenirii lui Voltaire, care vedea în istoria bizantină ceva mai ridicol chiar și decât istoria romană de la Tacit încoace, tonul general era de condam¬nare a ceea ce se înfățișa ca fiind desăvârșita întruchipare a absolutismului monarhic și a religiozității. Controversele au pornit chiar de la stabilirea datei de la care se poate vorbi în mod real de existența unui Imperiu Bizantin, ca entitate separată de ceea ce a fost Imperiul Roman, avansându-se mai multe date, cronologiile diferind în funcție de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Irineu, pe ideea că Dumnezeu este în trei Fețe, doar în perspectiva lucrării sale iconomice, doar față de Creație. Tațian va înțelege Treimea ca un lanț al Ființei. Tertulian formulează o înțele¬gere ce ar putea fi încadrată ca trinitarianism monarhic, suspectând trinitarianismul iconomic de o relativizare a dimensiunii treimice a divinității. Scriind polemic împotriva dualismului și politeismului, Tertulian accentuează transcendența radicală a lui Dumnezeu ca Monarhie, însă salvează și aspectul treimic insistând că divinitatea este Treime în Sine. Dumnezeu se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
SEATO - 1954) Îi consolidează poziția În politica internațională 178. De o mare relevanță a fost vizita tinerei regine Elisabeta a II și a prințului Albert În Australia(prima de acest gen a unui monarh britanic), În 1954, consolidând aici sentimentul monarhic, monarhic, deși Australia putea deveni un stat cu totul independent de Marea Britanie. Între o republică prezidențială și monarhia constituțională, a Învins tradiția britanică. În perioada Războiului Rece Australia participă cu trupe În războiul din Vietnam (1965-1975)179, ceea ce va dezvolta
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
1954) Îi consolidează poziția În politica internațională 178. De o mare relevanță a fost vizita tinerei regine Elisabeta a II și a prințului Albert În Australia(prima de acest gen a unui monarh britanic), În 1954, consolidând aici sentimentul monarhic, monarhic, deși Australia putea deveni un stat cu totul independent de Marea Britanie. Între o republică prezidențială și monarhia constituțională, a Învins tradiția britanică. În perioada Războiului Rece Australia participă cu trupe În războiul din Vietnam (1965-1975)179, ceea ce va dezvolta, ca
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
abolind ficțiunea istorică de terra nullis - doctrina colonială care spunea că Australia nu era locuită până la debarcarea omului alb. 180 Ibidem, p. 23. 84 Referendumul, organizat de guvernul liberal John Howard, (1999) pentru a vedea opțiunea populației Între conservarea formei monarhice sau introducerea formei republicane, a fost favorabil monarhiei constituționale, având În frunte pe regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Guvernatorul-general al Australiei este Michael Jeffery, prim-ministru Kevin Rudd. Preocupările pentru protecția mediului natural datează de la sfârșitul secolului al
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dar dispariția unora sau apariția altora noi poate fi discutată. De exemplu, o dispariție notabilă este aceea a peștelui ca simbol primordial creștin. Triunghiul cu ochiul Marelui Arhitect al Universului a fost destul de recent introdus și în simbolistica creștină. Structurile monarhice dispar din viața socială, dar simbolurile lor se păstrează în cadrul diverselor religii sau ordine ale francmasoneriei. Toate schimbările sunt consecințe ale transformărilor culturale, intelectuale, sociale și economice. Felul în care se exprimă simbolurile, exclusive sau inclusive ține de ideologia și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
atunci ea nu putea fi pusă în aplicare. Altfel spus, era anulată. Această prerogativă regală plasa monarhia românească de după 1866 în ceea ce un cunoscut analist al domeniului, Karl Löwenstein, definea drept „varianta central-europeană a monarhiilor constituționale europene”. Conform acestui model monarhic, regele nu are doar un rol decorativ, ci participă efectiv la exercitarea puterii în stat, revenindu-i un rol decisiv în actul de guvernare. În timpul lungii sale domnii, Carol I a recurs doar rareori la dreptul său de veto absolut
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
fascist. Din contră, ideologia lui de dreapta, caracterizată printr o deosebită deschidere umanistă, era lipsită de orice simpatie față de curentele șovine, rasiste sau mistice. Ca reprezentant al liberalismului democratic, Gh.I.Brătianu și-a manifestat constant opoziția față de regimul de autoritate monarhică al regelui Carol al IIlea, iar regimul politic condus de Ion Antonescu În perioada 1940-1944 s-a bucurat de o susținere parțială a savantului, motivată numai de necesitatea reîntregirii țării. De altfel, În dimineața zilei de 23 august 1944, Gh.I.
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
la Curtea regelui Franței Francisc I (1515-1547), ce a purtat războaie de supremație cu Habsburgii, și la Curtea succesorului acestuia, Henric al II-lea (1547-1559), ce a continuat luptele începute de tatăl său împotriva lui Carol Quintul, a întărit absolutismul monarhic și i-a prigonit pe protestanți. Diana de Poitiers era descendenta unei familii nobiliare, fiica contelui de Saint Vallier și a lui Jeanne de Batarnay, s-a născut în anul 1499, la Poitiers. A primit o educație umanistă în spirit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al Adunării Naționale, membru al Clubului Iacobinilor și a ordonat arestarea regelui. Mulțimile furioase au pătruns în Tuileries, au jefuit palatul, i-au agresat pe suverani, Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta. Au atacat Bastilia, simbol al opresiunii regimului monarhic, unde erau doar vreo șapte deținuți, se credea că acolo sunt muniții. Era 14 iulie 1789. Comuna din Paris era la conducere, Convenția a abolit monarhia. Marie Rose s-a mobilizat să supraviețuiască, s-a autoproclamat "cetățeana Beauharnais", adeptă iacobină
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unire cu Imperiul de Răsărit, către anul 800, dovedindu-se un eșec. Renașterea carolingiană este cea dintâi manifestare în plan european de materializare a ideii imperiale romane. Recursul la puterile nelimitate ale lui pater familias, transmise în acest fel instituției monarhice, nu face decât să indice o atitudine, normală pentru acea vreme, de raportare la valorile romane. Problema rămâne deschisă, iar opiniile în acest sens vor trebui să clarifice dacă sintagma "pater Europae" desemnează re-creatorul, ambițiile de dominație universală ale lui
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ambițiile personale, rivalitățile familiale constituie alte cauze ale conflictului 206. Tendințele hegemonice ale Habsburgilor și rivalitățile statelor europene însumează cauzele Războiului de 30 de Ani, în ceea ce înseamnă resurse materiale, expansiunea și extinderea coloniilor și încercările de limitare a absolutismului monarhic, reflectate de Revoluția din Anglia, care a însoțit acest război european. Împărații Austriei, Rudolf al II-lea și apoi Mathias I, doreau mai presus de orice creșterea hegemoniei Habsburgice. Pentru aceasta erau de acord să coopereze cu protestanții, ceea ce nu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
protestanți), iar revolta, extinsă în întreaga regiune, a sfârșit cu masacrarea protestanților în iulie 1620 (Sacro Macello). Ludovic al XIII-lea ar fi dorit să-l sprijine pe împărat. În ciuda rivalității dintre cele două familii, ei aveau în comun idealul monarhic, dorința de a întări catolicismul în dauna protestanților și turcii, care amenințau permanent estul Europei. În consecință, Franța s-a oferit ca mediator în aprilie 1620 și a negociat cu Uniunea, iar la începutul lunii iulie același an la Ulm219
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
lupta îndreptată contra lui Napoleon se năștea o nouă mișcare națională, care va atinge apogeul odată cu războaiele de independență. De la început, Republica franceză și-a asumat rolul de eliberatoare a popoarelor: la 19 noiembrie 1792, Convenția lansa o provocare Europei monarhice, adoptând un decret care acorda "fraternitate și ajutor tuturor popoarelor care doreau să-și recapete libertatea [...]". Acest "război de propagandă" a avut un mare ecou în Europa 284, iar Germania a fost afectată mult de schimbările sociale. În țările Confederației
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Pierre, Istoria Europei, vol. 1-6, Institutul European, Iași, 1998. BERTHOLD, F. N., Geschichte der deutschen Städte und des deutschen Bürgerthums, Erster Theil, Leipzig, 1850. BICHICEAN, Gh., Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, A.T.U., Sibiu, 1996, pp. 21-29. BICHICEAN, Gheorghe, BICHICEAN, Andrei, Despre democrație, ed. a II-a, Ed. Burg, Sibiu, 2002. BICHICEAN, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Ed. CH Beck, București, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]