1,152 matches
-
al familiei tradiționale. Am reușit să identific modalități subtile de manifestare a patriarhatului în viața privată, să surprind cum relațiile de gen, ca relații de putere, fac diferită experiența parentității pentru femei față de bărbați. Concluzia este că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil în virtutea ordinii patriarhale, nedrepte pentru ele. Analiza problematicii familiei monoparentale arată că lungul drum spre autonomie 24 pornește de acasă; emanciparea, cel puțin a femeilor, înseamnă în primul rând o emancipare în sfera privată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să surprind cum relațiile de gen, ca relații de putere, fac diferită experiența parentității pentru femei față de bărbați. Concluzia este că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil în virtutea ordinii patriarhale, nedrepte pentru ele. Analiza problematicii familiei monoparentale arată că lungul drum spre autonomie 24 pornește de acasă; emanciparea, cel puțin a femeilor, înseamnă în primul rând o emancipare în sfera privată. CAPITOLUL ITC "CAPITOLUL I" Familia deschisătc "Familia deschisă" 1. Mamă singură pe timp de pacetc "1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în concordanță cu standardele comunității. Percepția comună asociază, în lumina tradiționalei familii patriarhale, creșterea copiilor cu reprezentarea unei familii complete. Așa se explică faptul că, atât la nivelul reflecțiilor din teoriile politice, cât și al practicilor de protecție socială, familia monoparentală este neglijată; ea este cel mult o excepție. Chiar și atunci când diversele aspecte relaționale ale oamenilor sunt receptate drept contradictorii și sunt considerate ca probleme controversate (de exemplu, din perspectiva drepturilor indivizilor ca persoane, și nu doar ca participanți în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se referă la alte repere de interes decât situația de a fi părinte singur (în plan privat, fac trimitere la violența domestică, violul conjugal, abuzurile emoționale, iar în plan public, trimit la hărțuirea sexuală, prostituție, trafic de persoane). Problemele familiei monoparentale rămân ca dificultăți nu atât ale familiei lărgite și nici ale comunității în ansamblu, ci ale indivizilor care le întâmpină pur și simplu, adică ale femeilor mame singure, în cele mai multe cazuri. În toate situațiile menționate, se identifică un raport de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
faptul că o persoană își crește singură copilul. Intră într-o zonă a cumințeniei comportamentale, pusă la colțul societății. 1.1. Personal și politictc " 1.1. Personal și politic" M-am întrebat dacă, în încercarea de a aborda problematica familiei monoparentale din perspectiva teoriilor politice, nu voi ajunge cumva la constatarea evidențiată încă de feminismul american, cunoscut sub numele de „feminism al valului II”, după care tot ceea ce este personal este politic? Această etapă de analiză a situației femeilor fusese marcată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sexual 7. În timp ce primul contract era încheiat de către bărbați între ei, urmând ideea de fraternitate, al doilea contract reprezenta modalitatea de a stabili ordinea patriarhală în familie, de a regla relațiile bărbaților cu femeile din familia lor. Familia, inclusiv cea monoparentală, este o asociere naturală sau liber-consimțită, cu caracter privat, dar care întâmpină dificultăți de integrare socială; mai exact, se confruntă cu probleme în spațiul public. În mod tradițional, cele două sfere, publică și privată, sunt văzute ca opunându-se una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aspecte cum ar fi: controlul nașterilor, hărțuirea sexuală, violența domestică. Din perspectiva egalității în drepturi, un subiect controversat este cel privitor la drepturile de care este justificat să se bucure diversele forme de familie, inclusiv cele incomplete, așa cum sunt familiile monoparentale. În această arie, sunt incluse drepturile legate de protecția și de integrarea socială. O altă categorie de drepturi se referă la respectul pentru viața de familie și la drepturile părinților naturali față de copiii cărora nu le sunt tutori. Pentru familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În această arie, sunt incluse drepturile legate de protecția și de integrarea socială. O altă categorie de drepturi se referă la respectul pentru viața de familie și la drepturile părinților naturali față de copiii cărora nu le sunt tutori. Pentru familia monoparentală, dreptul la privatitate se traduce adesea prin izolare, singurătate, anonimat 11. Pe fondul neajunsurilor provocate de sărăcie, acesta ar putea fi considerat un privat închis, chiar ostil comunității. Dacă raportul public/privat se stabilește dihotomic, aspectele vieții private pot fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
femeile nu aleg, ci împlinesc doar ceea ce este posibil să realizeze față de condițiile existențiale date, pe care le receptează în toate restricțiile lor. Atunci când privatitatea este problematică (o bună întrebare fiind: când aceasta nu este dificilă?), pentru că presupune o familie monoparentală, cu dificultățile existențiale specifice, opuse față de ceea ce s-ar putea crede la prima vedere, opțiunea de supraviețuire a femeilor ca părinți singuri este către sfera publică. Așa se face că privatul - în cazul familiei monoparentale - se configurează ca privat deschis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dificilă?), pentru că presupune o familie monoparentală, cu dificultățile existențiale specifice, opuse față de ceea ce s-ar putea crede la prima vedere, opțiunea de supraviețuire a femeilor ca părinți singuri este către sfera publică. Așa se face că privatul - în cazul familiei monoparentale - se configurează ca privat deschis, adică receptiv la schimbările comunității, dispus spre colaborare, către înfruntarea eventualelor riscuri, ca parte inevitabilă a unei strategii de viață asumate. O astfel de privatitate este caracterizată de un echilibru fragil, în care nu numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un tip de familie deschisă, gata oricând să accepte noi provocări, să facă față unor noi încercări. Față de familia tradițională, care, având un grad ridicat de autonomie, putea să se complacă într-o formulă cumva închisă, situația atipică a familiei monoparentale o apropie mai cu seamă de modelul familiei deschise. În familia monoparentală modernă, incompletitudinea este suplinită prin intervenția unor instituții care îndeplinesc diferite funcții, cum ar fi cele de îngrijire, de educație, de petrecere a timpului liber. Astfel, relațiile sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
facă față unor noi încercări. Față de familia tradițională, care, având un grad ridicat de autonomie, putea să se complacă într-o formulă cumva închisă, situația atipică a familiei monoparentale o apropie mai cu seamă de modelul familiei deschise. În familia monoparentală modernă, incompletitudinea este suplinită prin intervenția unor instituții care îndeplinesc diferite funcții, cum ar fi cele de îngrijire, de educație, de petrecere a timpului liber. Astfel, relațiile sociale se diversifică și nu sunt numai de tipul relațiilor personale. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
efectele care decurg din folosirea cotidiană a tehnicilor informaționale permit observația conform căreia rolul bunicilor spunând povești poate să fie suplinit de televizor, iar locul tatălui ca partener de joacă să fie substituit prin apelul la calculator. Presupunând că familia monoparentală ar fi o familie închisă, ar decurge în planul consecințelor o mărire a gradului de solidaritate intrafamilială 14, o coeziune mai ridicată. Starea de echilibru momentană nu ar avea însă urmări pozitive pe termen lung. Adultul dintr-o familie monoparentală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
monoparentală ar fi o familie închisă, ar decurge în planul consecințelor o mărire a gradului de solidaritate intrafamilială 14, o coeziune mai ridicată. Starea de echilibru momentană nu ar avea însă urmări pozitive pe termen lung. Adultul dintr-o familie monoparentală resimte nevoia de a relaționa cu un alt adult, iar relațiile părinte-copil sunt asimetrice și sub aspectul comunicării, al preocupărilor și aspirațiilor imediate. Familia monoparentală este nevoită să se configureze ca o familie deschisă. Avantajele decurg dintr-o mai bună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
echilibru momentană nu ar avea însă urmări pozitive pe termen lung. Adultul dintr-o familie monoparentală resimte nevoia de a relaționa cu un alt adult, iar relațiile părinte-copil sunt asimetrice și sub aspectul comunicării, al preocupărilor și aspirațiilor imediate. Familia monoparentală este nevoită să se configureze ca o familie deschisă. Avantajele decurg dintr-o mai bună capacitate de răspuns la condițiile de existență. Dezavantajele pot fi recunoscute mai ales atunci când, din cauze particulare, cum ar fi sănătatea precară, sărăcia recunoscută ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
direct al altor persoane. 2. Starea de fapttc "2. Starea de fapt" În societățile occidentale contemporane, problematica familiei cu un singur părinte este din ce în ce mai amplu luată în considerare din perspectiva cercetării și a politicilor publice. În unele țări, ponderea familiilor monoparentale a crescut foarte mult. Numărul nașterilor în afara căsătoriei legitime este pe plan mondial în creștere: în 1995 reprezenta 53% din numărul total al nașterilor în Suedia, 47% în Danemarca, 37% în Franța, 34% în Marea Britanie (G. Bock, 2002, p. 319
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ale vârstei la care au copii, o creștere a divorțialității și o creștere a ponderii nașterilor în afara căsătoriei legale. Scade rata natalității și a numărului mediu de copii. În acest context, în a doua jumătate a secolului trecut, numărul familiilor monoparentale a început să crească, pe fondul destructurării modelului tradițional și al apariției formelor alternative de familie. Se acreditează chiar posibilitatea unei crize a familiei 15. În România postcomunistă, problemele familiei monoparentale și protecția ei socială intră coerent pe agenda publică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în a doua jumătate a secolului trecut, numărul familiilor monoparentale a început să crească, pe fondul destructurării modelului tradițional și al apariției formelor alternative de familie. Se acreditează chiar posibilitatea unei crize a familiei 15. În România postcomunistă, problemele familiei monoparentale și protecția ei socială intră coerent pe agenda publică abia în anul 2003. O întrebare legitimă ar fi aceea în legătură cu temeiul care a fundamentat, la acest moment, orientarea interesului spre problemele familiei monoparentale. Au devenit femeile părinți singuri, în perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiei 15. În România postcomunistă, problemele familiei monoparentale și protecția ei socială intră coerent pe agenda publică abia în anul 2003. O întrebare legitimă ar fi aceea în legătură cu temeiul care a fundamentat, la acest moment, orientarea interesului spre problemele familiei monoparentale. Au devenit femeile părinți singuri, în perioada de tranziție, vizibile social altfel decât restul categoriilor defavorizate: săraci și dependenți? Este cumva rezultatul unui proces de emancipare a femeilor mame? În Expunerea de motive pentru legea privind familia monoparentală, se menționează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
problemele familiei monoparentale. Au devenit femeile părinți singuri, în perioada de tranziție, vizibile social altfel decât restul categoriilor defavorizate: săraci și dependenți? Este cumva rezultatul unui proces de emancipare a femeilor mame? În Expunerea de motive pentru legea privind familia monoparentală, se menționează că protecția specială a familiilor monoparentale a fost prevăzută atât în Programul de guvernare 2001-2004, cât și în documentele pe care România le-a prezentat la Comisia Europeană și în negocierile cu Fondul Monetar Internațional, referitoare la măsurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în perioada de tranziție, vizibile social altfel decât restul categoriilor defavorizate: săraci și dependenți? Este cumva rezultatul unui proces de emancipare a femeilor mame? În Expunerea de motive pentru legea privind familia monoparentală, se menționează că protecția specială a familiilor monoparentale a fost prevăzută atât în Programul de guvernare 2001-2004, cât și în documentele pe care România le-a prezentat la Comisia Europeană și în negocierile cu Fondul Monetar Internațional, referitoare la măsurile de asistență socială pentru anul 2003-2004. Analiza ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
referitoare la măsurile de asistență socială pentru anul 2003-2004. Analiza ar putea continua din perspectiva soluțiilor oferite de decidenții politici. Pe scurt, sunt propuse ajutoare financiare, menite să mai amelioreze starea de sărăcie în care este recunoscut că trăiesc familiile monoparentale, în marea lor majoritate. Deci sprijinul public nu este unul specific, ci unul datorat stării de sărăcie: o familie monoparentală primește alocația lunară de susținere 16, dar la fel de bine putea primi ajutorul social sau oricare altă formă de sprijin financiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Pe scurt, sunt propuse ajutoare financiare, menite să mai amelioreze starea de sărăcie în care este recunoscut că trăiesc familiile monoparentale, în marea lor majoritate. Deci sprijinul public nu este unul specific, ci unul datorat stării de sărăcie: o familie monoparentală primește alocația lunară de susținere 16, dar la fel de bine putea primi ajutorul social sau oricare altă formă de sprijin financiar. Conform cu datele oferite cu prilejul dezbaterii proiectului de lege privind protecția socială a familiei monoparentale de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
stării de sărăcie: o familie monoparentală primește alocația lunară de susținere 16, dar la fel de bine putea primi ajutorul social sau oricare altă formă de sprijin financiar. Conform cu datele oferite cu prilejul dezbaterii proiectului de lege privind protecția socială a familiei monoparentale de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, care citează Institutul Național de Statistică, numărul familiilor cu un singur părinte (monoparentale) este de aproximativ 496 035, reprezentând cca 6,8% din numărul total de familii, din care 353 455 cu un copil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sau oricare altă formă de sprijin financiar. Conform cu datele oferite cu prilejul dezbaterii proiectului de lege privind protecția socială a familiei monoparentale de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, care citează Institutul Național de Statistică, numărul familiilor cu un singur părinte (monoparentale) este de aproximativ 496 035, reprezentând cca 6,8% din numărul total de familii, din care 353 455 cu un copil în îngrijire, 109 207 cu doi copii în îngrijire, 23 323 cu trei copii în îngrijire,10 050 cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]