1,227 matches
-
viața privată Nici Casandre, nici romantici Primele ispite legate de tratarea temei despre situația familiei în România s-au orânduit firesc: să analizez pe scurt starea de fapt: creșterea mare a divorțialității, creșterea de 1,5 ori a numărului familiilor monoparentale, scăderea dramatică a natalității la categoria de vârstă cea mai fertilă din România și, de ce nu, faptul că aproape 80% dintre crime și lovituri cauzatoare de moarte se petrec între soți, rude și prieteni apropiați. Eventual, mă ispitea să analizez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
semnificativă a divorțialității din cauza bărbaților (la ora actuală bărbații au un scor de 5-1 în inițierile și cauzele divorțurilor) care, consumând mai puțină energie în viața de familie, sunt mai detașați de ea; d) crește iresponsabilitatea paternă și numărul familiilor monoparentale; e) slăbește relațiile între adulți și părinții vârstnici; f) scade șansele la afirmare profesională performantă în cazul femeilor; g) contribuie la consolidarea rolului de auxiliar al bărbaților în viața privată și al femeilor în viața publică (în locul statutului partenerial pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
care a deschis colecția Studii de Gen. În varianta bulgară a baladei, lucrurile sunt și mai și: Ana lor născuse deja, iar meșterii mari i-au lăsat afară un sân ca să-și poată alăpta copilul și după zidire. Exemplul familiilor monoparentale a fost adăugat acum. Somat să scoată la suprafață ceva corupție, PSD le-a scos la suprafață pe ministra Justiției, Rodica Stănoiu și pe cea a Integrării Europene, Hildegard Puwak, ascunzând marii rechini sub două „fuste”, potrivit vitejiei ancestrale. Actual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și tehnici pentru uzul specialiștilor în asistența socială. Dar trebuie să recunoaștem că progresele realizate în acest domeniu au fost centrate în mod special doar pe protecția copilului, celelalte segmente (persoane cu handicap/dizabilități, persoane în vârstă, familii numeroase sau monoparentale etc.) fiind umbrite de urgența și importanța acordată, atât de serviciile publice specializate, cât și de organizațiile neguvernamentale, acestui segment de populație copilul aflat în dificultate. Mai mult, focalizarea acțiunilor de asistență socială în mod necorespunzător, a făcut ca situația
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de mediere socială; Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială; Legea nr. 292/2011 privind sistemul național de asistență socială; b. Alocații familiale OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; HG nr. 1539/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; Legea nr. 41/2004 de aprobare a OUG nr. 105/2003 privind alocația
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; HG nr. 1539/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; Legea nr. 41/2004 de aprobare a OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; Ordinul ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 136/2004 pentru aprobarea precizărilor privind aplicarea unor prevederi ale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de aplicare a prevederilor OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; Legea nr. 41/2004 de aprobare a OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; Ordinul ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 136/2004 pentru aprobarea precizărilor privind aplicarea unor prevederi ale OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; c. Ajutoare sociale Legea nr. 416/2001
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; Ordinul ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 136/2004 pentru aprobarea precizărilor privind aplicarea unor prevederi ale OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; c. Ajutoare sociale Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat VMG; HG nr. 1099/2001 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; OUG nr. 6/2002 pentru completarea Legii nr. 416
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu dizabilități", în Monitorul Oficial al României nr. 232/7 mai 2001. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 1539/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală", în Monitorul Oficial Monitorul Oficial al României nr. 11 din 8 ianuarie 2004. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 1615/2003 privind organizarea și funcționarea Comisiei de mediere socială", în Monitorul Oficial al României nr. 37 din 16 ianuarie 2004. ***"Hotărârea Guvernului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice", în Monitorul Oficial al României nr. 104 din 09 martie 2000. ***"Legea nr. 41/2004 de aprobare a OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală", în Monitorul Oficial al României nr. 250 din 22 martie 2004. ***"Legea nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori", în Buletinul Oficial al RSR nr. 28 din 28 martie 1970. ***"Legea nr. 115/2006 privind modificarea și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
al României nr. 905 din 20 decembrie 2011. ***"Ordinul ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 136/2004 pentru aprobarea precizărilor privind aplicarea unor prevederi ale OUG nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală", în Monitorul Oficial al României nr. 298 din 5 aprilie 2004. ***"Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2002 pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat", în Monitorul Oficial al României nr. 116 din 12 februarie 2002
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pentru încălzirea locuinței, precum și alte facilități populației pentru plata energiei termice", în Monitorul Oficial al României nr. 1029 din 27 decembrie 2006. ***"Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală", în Monitorul Oficial al României nr. 747 din 26 octombrie 2003. ***"Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare", în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
care se pot afla în situații comune de dificultate, generatoare de marginalizare sau excluziune socială, temporar sau pe o perioadă de timp variabilă 11. Grupurile de risc social pot fi alcătuite din copii săraci și familiile acestora, în special cele monoparentale, copii de etnie romă, copii exploatați economic, abandonați, neglijați, abuzați, copiii fără acte de identitate, familiile cu trei sau mai mulți copii sau cele în care nici un adult nu are loc de muncă, tinerii de peste 18 ani care părăsesc instituțiile
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
carențe educaționale și degradarea structurii sociale a familiilor reprezintă principalele cauze ale existenței unor fenomene extrem de grave, cum sunt abuzurile exercitate asupra copiilor, neglijarea lor și nu în ultimul rând abandonul sau exploatarea chiar de propriile familii. Copii și familiile monoparentale copii care provin din familiile monoparentale dar și cei care provin din familii cu trei sau mai mulți copiii sunt vulnerabili la sărăcie. Copii fără acte de identitate inexistența actelor de identitate atrage multiple consecințe asupra beneficiilor oportunităților existente, chiar dacă
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
a familiilor reprezintă principalele cauze ale existenței unor fenomene extrem de grave, cum sunt abuzurile exercitate asupra copiilor, neglijarea lor și nu în ultimul rând abandonul sau exploatarea chiar de propriile familii. Copii și familiile monoparentale copii care provin din familiile monoparentale dar și cei care provin din familii cu trei sau mai mulți copiii sunt vulnerabili la sărăcie. Copii fără acte de identitate inexistența actelor de identitate atrage multiple consecințe asupra beneficiilor oportunităților existente, chiar dacă acest fenomen este prezent în cea
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
împotriva posibilelor pericole. Părinții depun eforturi mari de a proteja copilul, chiar într-o manieră exagerată. Statisticile apreciază existența unui procent mare de delincvenți ce provin din familii protectoare și în același timp permisive. În general, astfel de familii sunt monoparentale (mamele având în general o astfel de atitudine), astfel 45% din delicvenți au primit o educație de tip permisiv din partea mamei și 30% din partea tatălui. Cercetarea criminologică a studiat și raportul dintre structura familiei, educația primită de minor și delicvență
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
frecvente afectau mai ales populația de sex masculin. Ulterior, exterminarea bărbaților a fost agravată și de al Doilea Război Mondial, iar dezechilibrul demografic instalat nu a fost compensat nici până în ziua de azi65. O consecință imediată a fost că familiile monoparentale erau frecvente încă din perioada interbelică, deci cu mult înaintea Occidentului. În acest fel, Stalin își merita titlul de "tătuc" nu atât al popoarelor, cât mai ales al copiilor care creșteau fără prezență paternă. "Femeile, ca mame veritabile sau doar
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pauperizare la care sunt expuse multe categorii de femei și, în principal, femeile casnice, femeile din mediul rural, femeile fără nici un fel de studii, femeile fără diplomă, femeile care lucrează cu jumătate de normă, cele care își întrerup cariera, familiile monoparentale conduse de femei etc. Lipsa concilierii dintre muncă și viața de familie conduce la scăderea performanței, a eficienței și a satisfacției muncii și, în același timp, este considerată un factor de discriminare indirectă a femeilor pe piața muncii 7 pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
este "șeful familiei" și principalul furnizor de venit (male breadwinner), iar femeia se ocupă, în întregime, de treburile casnice și educația copiilor; modelul familial modern, preponderent egalitar; familia cu două surse de venit și "familia cu dublă carieră"; celibatul; familia monoparentală etc.); ideologia feminității (exercițiului autonomiei și al afirmării femeii-subiect29; autonomie versus supunere/dependență) și a masculinității (carieră, succes versus familie/viață personală). Corelând rezultatele cercetărilor existente (analiza secundară a datelor) cu observații directe (exterioare și participative) asupra mai multor categorii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
acestea se definesc ca fiind independente; idealurile lor de viață nu coabitează bine cu mariajul și familia; celibatul este fie un model de viață ales, fie este celibatul "fără voie", perceput adesea ca eșec sau ca resemnare; e) modelul familiei monoparentale conduse de femei (femmes au singulier ou la parentalité solitaire 32): se remarcă prin diversitatea și eterogenitatea tipurilor și a categoriilor socio-profesionale; marginalitatea și marginalizarea lor nu este aceeași și nici nu este percepută astfel de toate tipurile de familii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
conduse de femei (femmes au singulier ou la parentalité solitaire 32): se remarcă prin diversitatea și eterogenitatea tipurilor și a categoriilor socio-profesionale; marginalitatea și marginalizarea lor nu este aceeași și nici nu este percepută astfel de toate tipurile de familii monoparentale; punctele comune sunt relative puține: faptul că este vorba despre femei, care își cresc singure copilul/copii sau că este vorba despre monoparentalitate voluntară (mamele celibatare) sau survenită (separare, divorț, văduvie); diferențele sunt mai numeroase: monoparentalitatea care intră sub incidența
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
un avantaj: am suportat deja marele șoc al tranziției. Se presupune că aceasta ne ajută să nu mai avem mari iluzii în privința statului parental, cel care are grijă de noi, deși nu suntem orfani, persoane cu handicap, bătrâni, familii sărace monoparentale. Este un avantaj chiar față de noii noștri concetățeni europeni din Vest. Mulți dintre ei nutresc încă iluzia că statul trebuie și poate să practice o politică foarte protectivă, inclusiv să protejeze contracte de muncă de-a lungul vieții. Aceste deprinderi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
adaptare după DeSingly et al., 1998, pp. 49-60): -genul și vîrsta (de regulă, se stabilesc categorii de vîrstă pe intervale de cinci sau zece ani); -profesia; -poziția socială, situația familială, condițiile de viață ale familiei (căsătorit/ necăsătorit, văduv, divorțat; familie monoparentală, familie cu un singur copil sau mai mulți; ambii părinți sînt activi din punct de vedere profesional, unul dintre părinți este șomer, ambii părinți sînt șomeri); - nivelul studiilor (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar); -orientare religioasă și politică. În unele cercetări
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
atac fizic, iar fetele cu un risc crescut de atac sexual. Apartenența la o anumită rasă sau etnie nu este un factor de risc direct, ci are o influență mediată de: statutul socioeconomic; structura familiei; calitatea vecinătății. Copiii din familii monoparentale sunt mai expuși victimizării cu un agresor necunoscut sau cunoscut, comparativ cu copiii care cresc cu ambii părinți. Copiii și tinerii care trăiesc în familii cu părinți vitregi sunt expuși unui risc crescut de atac sexual și parental, comparativ cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
decât acela care este recunoscut astăzi în școala românească, axată în continuare pe competiție și marginalizând copiii provenind din familii dezavantajate. Dacă familia pune bazele evoluției copilului, școala orientează viitorul acestuia. O interesantă concluzie privind sărăcia copiilor provenind din familii monoparentale, în care capul familiei e mama, arată că sărăcia copiilor se leagă inexorabil de acest tip de familie, și că oricât de mult ar munci mama, oricâte locuri de muncă ar avea, sărăcia nu poate fi depășită (Lichter, Eggebeen, 1994
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]